Exodul 14

Exodul

Capitol 15

1

Atunci Moise și copiii lui Israel au cîntat Domnului cîntarea aceasta. Ei au zis: ,,Voi cînta Domnului, căci Și -a arătat slava: A năpustit în mare pe cal și pe călăreț.

2

Domnul este tăria mea și temeiul cîntărilor mele de laudă: El m`a scăpat. El este Dumnezeul meu: pe El Îl voi lăuda; El este Dumnezeul tatălui meu: pe El Îl voi preamări.

3

Domnul este un războinic viteaz: Numele Lui este Domnul.

4

El a aruncat în mare carăle lui Faraon și oastea lui; Luptătorii lui aleși au fost înghițiți în marea Roșie.

5

I-au acoperit valurile, Și s`au pogorît în fundul apelor, ca o piatră.

6

Dreapta Ta, Doamne, și -a făcut vestită tăria; Mîna Ta cea dreaptă, Doamne, a zdrobit pe vrăjmași.

7

Prin mărimea măreției Tale, Tu trîntești la pămînt pe vrăjmașii Tăi; Îți deslănțuiești mînia, Și ea -i mistuie ca pe o trestie.

8

La suflarea nărilor Tale, s`au îngrămădit apele, S`au ridicat talazurile ca un zid, Și s`au închegat valurile în mijlocul mării.

9

Vrăjmașul zicea: ,,Îi voi urmări, îi voi ajunge, Voi împărți prada de război; Îmi voi răzbuna pe ei, Voi scoate sabia, și -i voi nimici cu mîna mea!``

10

Dar Tu ai suflat cu suflarea Ta: Și marea i -a acoperit; Ca plumbul s`au afundat În adîncimea apelor.

11

Cine este ca Tine între dumnezei, Doamne? Cine este ca Tine minunat în sfințenie, Bogat în fapte de laudă, Și făcător de minuni?

12

Tu Ți-ai întins mîna dreaptă: Și i -a înghițit pămîntul.

13

Prin îndurarea Ta, Tu ai călăuzit, Și ai izbăvit pe poporul acesta; Iar prin puterea Ta îl îndrepți Spre locașul sfințeniei Tale.

14

Popoarele vor afla lucrul acesta, și se vor cutremura: Apucă groaza pe Filisteni,

15

Se înspăimîntă căpeteniile Edomului, Și un tremur apucă pe războinicii lui Moab; Toți locuitorii Canaanului leșină dela inimă.

16

Îi va apuca teama și spaima; Iar văzînd măreția brațului Tău, Vor sta muți ca o piatră, Pînă va trece poporul Tău, Doamne! Pînă va trece Poporul, pe care Ți l-ai răscumpărat.

17

Tu îi vei aduce și -i vei așeza pe muntele moștenirii Tale, În locul, pe care Ți l-ai pregătit ca locaș, Doamne, La Templul, pe care mînile Tale l-au întemeiat, Doamne!

18

Și Domnul va împărăți în veac și în veci de veci.

19

Căci caii lui Faraon, carăle și călăreții lui au intrat în mare, Și Domnul a adus peste ei apele mării; Dar copiii lui Israel au mers ca pe uscat prin mijlocul mării.``

20

Maria, proorocița, sora lui Aaron, a luat în mînă o timpană, și toate femeile au venit după ea, cu timpane și jucînd.

21

Maria răspundea copiilor lui Israel:

22

Moise a pornit pe Israel dela marea Roșie. Au apucat înspre pustia Șur; și, după trei zile de mers în pustie, n`au găsit apă.

23

Au ajuns la Mara; dar n`au putut să bea apă din Mara, pentrucă era amară. De aceea locul acela a fost numit Mara (Amărăciune).

24

Poporul a cîrtit împotriva lui Moise, zicînd: ,,Ce avem să bem?``

25

Moise a strigat către Domnul; și Domnul i -a arătat un lemn, pe care l -a aruncat în apă. Și apa s`a făcut dulce. Acolo a dat Domnul poporului legi și porunci, și acolo l -a pus la încercare.

26

El a zis: ,,Dacă vei asculta cu luare aminte glasul Domnului, Dumnezeului tău, dacă vei face ce este bine înaintea Lui, dacă vei asculta de poruncile Lui, și dacă vei păzi toate legile Lui, nu te voi lovi cu niciuna din bolile cu cari am lovit pe Egipteni; căci Eu sînt Domnul, care te vindecă.``

27

Au ajuns la Elim, unde erau douăsprezece izvoare de apă și șaptezeci de finici. Și au tăbărît acolo, lîngă apă.

Exodul 16