Leviticul 24

Leviticul

Capitol 25

1

Domnul a vorbit cu Moise pe muntele Sinai, și a zis:

2

,,Vorbește copiilor lui Israel, și spune-le: ,Cînd veți intra în țara pe care v`o dau, pămîntul să se odihnească, să țină un Sabat în cinstea Domnului.

3

Șase ani să-ți semeni ogorul, șase ani să-ți tai via, și să strîngi roadele.

4

Dar anul al șaptelea să fie un Sabat, o vreme de odihnă pentru pămînt, un Sabat ținut în cinstea Domnului: în anul acela să nu-ți semeni ogorul, și să nu-ți tai via.

5

Să nu seceri ce va ieși din grăunțele căzute dela seceriș, și să nu culegi strugurii din via ta netăiată: acesta să fie un an de odihnă pentru pămînt.

6

Ceeace va ieși dela sine din pămînt în timpul Sabatului lui, să vă slujească de hrană, ție, robului și roabei tale, celui tocmit de tine cu ziua și străinului care locuiește cu tine,

7

vitelor tale și fiarelor din țara ta; tot venitul pămîntului să slujească de hrană.

8

Să numeri șapte săptămîni de ani, de șapte ori șapte ani, și zilele acestor șapte săptămîni de ani vor face patruzeci și nouă de ani.

9

În a zecea zi a lunii a șaptea, să pui să sune cu trîmbița răsunătoare; în ziua ispășirii, să sunați cu trîmbița în toată țara voastră.

10

Și să sfințiți astfel anul al cincizecilea, să vestiți slobozenia în țară pentru toți locuitorii ei: acesta să fie pentru voi anul de veselie; fiecare din voi să se întoarcă la moșia lui, și fiecare din voi să se întoarcă în familia lui.

11

Anul al cincizecilea să fie pentru voi anul de veselie; atunci să nu sămănați, să nu secerați ce vor aduce ogoarele dela ele, și să nu culegeți via netăiată.

12

Căci este anul de veselie: să -l priviți ca ceva sfînt. Să mîncați ce vă vor da ogoarele voastre.

13

În anul acesta de veselie, fiecare din voi să se întoarcă la moșia lui.

14

Dacă vindeți ceva aproapelui vostru, sau dacă cumpărați ceva dela aproapele vostru, niciunul din voi să nu înșele pe fratele lui.

15

Să cumperi dela aproapele tău, socotind anii dela anul de veselie, și el să-ți vîndă socotind anii de rod.

16

Cu cît vor fi mai mulți ani, cu atît să ridici prețul; și cu cît vor fi mai puțini ani, cu atît să -l scazi; căci el îți vinde numai numărul secerișurilor.

17

Niciunul din voi să nu înșele deci pe aproapele lui, și să te temi de Dumnezeul tău; căci Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru.

18

Împliniți legile Mele, păziți poruncile Mele și împliniți-le; și veți locui fără frică în țară.

19

Țara își va da rodurile, veți mînca din ele și vă veți sătura, și veți locui fără frică în ea.

20

Dacă veți zice: ,Ce vom mînca în anul al șaptelea, fiindcă nu vom sămăna și nu vom strînge rodurile?`

21

Eu vă voi da binecuvîntarea Mea în anul al șaselea, și pămîntul va da roade pentru trei ani.

22

Cînd veți sămăna în anul al optulea, veți mînca tot din vechile roduri; pînă la al nouălea an, pînă la noile roduri, veți mînca tot din cele vechi.

23

Pămînturile să nu se vîndă de veci; căci țara este a Mea, iar voi sînteți la Mine ca niște străini și venetici.

24

De aceea în toată țara pe care o veți stăpîni, să dați dreptul de răscumpărare pentru pămînturi.

25

Dacă fratele tău sărăcește și vinde o bucată din moșia lui, cel ce are dreptul de răscumpărare, ruda lui cea mai deaproape, să vină și să răscumpere ce a vîndut fratele său.

26

Dacă un om n`are pe nimeni care să aibă dreptul de răscumpărare, și -i stă în putință lui singur să facă răscumpărarea,

27

să socotească anii dela vînzare, să dea înapoi cumpărătorului ce prisosește, și să se întoarcă la moșia lui.

28

Dacă n`are cu ce să -i dea înapoi, lucrul vîndut să rămînă în mînile cumpărătorului pînă la anul de veselie; la anul de veselie, el să se întoarcă la moșia lui, și cumpărătorul să iasă din ea.

29

Dacă un om vinde o casă de locuit într`o cetate înconjurată cu ziduri, să aibă drept de răscumpărare pînă la împlinirea unui an dela vînzare; dreptul lui de răscumpărare să țină un an.

30

Dar dacă această casă, așezată într`o cetate înconjurată cu ziduri, nu este răscumpărată înainte de împlinirea unui an întreg, ea va rămînea de veci cumpărătorului și urmașilor lui; iar în anul de veselie să nu iasă din ea.

31

Casele din sate, cari nu sînt înconjurate cu ziduri, să fie privite ca țarini de pămînt: ele vor putea fi răscumpărate, și cumpărătorul va ieși din ele în anul de veselie.

32

Cît privește cetățile Leviților și casele pe cari le vor avea ei în aceste cetăți, Leviții să aibă un drept necurmat de răscumpărare.

33

Cine va cumpăra dela Leviți o casă, să iasă în anul de veselie din casa vîndută lui și din cetatea în care o avea; căci casele din cetățile Leviților sînt averea lor în mijlocul copiilor lui Israel.

34

Ogoarele așezate în jurul cetăților Leviților nu se vor putea vinde; căci ei le vor stăpîni de veci.

35

Dacă fratele tău sărăcește, și nu mai poate munci lîngă tine, să -l sprijinești, fie ca străin, fie ca venetic, ca să trăiască împreună cu tine.

36

Să nu iei dela el nici dobîndă nici camătă: să te temi de Dumnezeul tău, și fratele tău să trăiască împreună cu tine.

37

Să nu -i împrumuți banii tăi cu dobîndă, și să nu -i împrumuți merindele tale pe camătă.

38

Eu sînt Domnul, Dumnezeul tău, care v`am scos din țara Egiptului, ca să vă dau țara Canaanului, ca să fiu Dumnezeul vostru.

39

Dacă fratele tău sărăcește lîngă tine, și se vinde ție, să nu -l pui să-ți facă muncă de rob.

40

Ci să fie la tine ca un om tocmit cu ziua, ca un venetic; să stea în slujba ta pînă la anul de veselie.

41

Atunci să iasă dela tine, el și copiii lui cari vor fi cu el, și să se întoarcă în familia lui, la moșia părinților lui.

42

Căci ei sînt slujitorii Mei, pe cari i-am scos din țara Egiptului; să nu fie vînduți cum se vînd robii.

43

Să nu -l stăpînești cu asprime, și să te temi de Dumnezeul tău.

44

Dacă vrei să ai robi și roabe, să -i iei dela neamurile cari vă înconjoară; dela ele să cumpărați robi și roabe.

45

Veți putea să -i cumpărați și dintre copiii străinilor cari vor locui la tine, și din familiile lor, pe cari le vor naște în țara voastră; ei vor fi averea voastră.

46

Îi puteți lăsa moștenire copiilor voștri după voi, ca pe o moșie; și puteți să -i țineți astfel robi pe veci. Dar cît despre frații voștri, copiii lui Israel, niciunul din voi să nu stăpînească pe fratele său cu asprime.

47

Dacă un străin, sau un venetic se îmbogățește, și fratele tău sărăcește lîngă el, și se vinde străinului care locuiește la tine sau vreunuia din familia străinului,

48

el să aibă dreptul de răscumpărare, după ce se va fi vîndut: unul din frații lui să poată să -l răscumpere.

49

Unchiul lui, sau fiul unchiului lui, sau una din rudele lui de aproape, va putea să -l răscumpere; sau, dacă are mijloace, să se răscumpere singur.

50

Să facă socoteala cu cel ce l -a cumpărat, din anul cînd s`a vîndut pînă în anul de veselie; și prețul de plătit va atîrna de numărul anilor, cari vor fi prețuiți ca ai unui om tocmit cu plată.

51

Dacă mai sînt încă mulți ani pănă la anul de veselie, își va plăti răscumpărarea după prețul anilor acelora și să -l scadă din prețul cu care a fost cumpărat;

52

dacă mai rămîn puțini ani pînă la anul de veselie, să le facă socoteala, și să-și plătească răscumpărarea după acești ani.

53

Să fie la el ca unul tocmit cu anul; și acela la care va fi, să nu se poarte cu asprime cu el subt ochii tăi.

54

Iar dacă nu este răscumpărat în niciunul din aceste feluri, să iasă dela el în anul de veselie, el și copiii lui cari vor fi împreună cu el.

55

Căci copiii lui Israel sînt robii Mei; ei sînt robii Mei, pe cari i-am scos din țara Egiptului. Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru.

Leviticul 26