Obadia 1

Iona

Capitol 1

1

Cuvîntul Domnului a vorbit lui Iona, fiul lui Amitai, astfel:

2

,,Scoală-te, du-te la Ninive, cetatea cea mare, și strigă împotriva ei. Căci răutatea ei s`a suit pînă la Mine!``

3

Și Iona s`a sculat să fugă la Tars, departe de Fața Domnului. S`a pogorît la Iafo, și a găsit acolo o corabie care mergea la Tars. A plătit prețul călătoriei, și s`a suit în corabie ca să meargă împreună cu călătorii la Tars, departe... de Fața Domnului.

4

Dar Domnul a făcut să sufle pe mare un vînt năpraznic, și a stîrnit o mare furtună. Corabia amenința să se sfărîme.

5

Corăbierii s`au temut, au strigat fiecare la dumnezeul lui, și au aruncat în mare uneltele din corabie, ca s`o facă mai ușoară. Iona s`a pogorît în fundul corăbiei, s`a culcat și a adormit dus.

6

Cîrmaciul s`a apropiat de el, și i -a zis: ,,Ce dormi? Scoală-te și cheamă pe Dumnezeul tău! Poate că Dumnezeu va voi să se gîndeasc la noi, și nu vom pieri!``

7

Și au zis unul către altul: ,,Veniți să tragem la sorț, ca să știm pricina din cui a venit peste noi nenorocirea aceasta!`` Au tras la sorț, și sorțul a căzut pe Iona.

8

Atunci ei i-au zis: ,,Spune-ne din pricina cui a venit peste noi nenorocirea aceasta? Ce meserie ai, și de unde vii? Care îți este țara, și din ce popor ești?``

9

El le -a răspuns: ,,Sînt Evreu, și mă tem de Domnul, Dumnezeul cerurilor, care a făcut marea și uscatul!``

10

Oamenii aceia au avut o mare teamă, și i-au zis: ,,Pentruce ai făcut lucrul acesta?`` Căci oamenii aceia știau că fugea de Fața Domnului, pentrucă le spusese el.

11

Ei i-au zis: ,,Ce să-ți facem, ca să se potolească marea față de noi?`` Căci marea era din ce în ce mai înfuriată.

12

El le -a răspuns: ,,Luați-mă, și aruncați-mă în mare, și marea se va liniști față de voi! Căci știu că din vina mea vine peste voi această mare furtună!``

13

Oamenii aceștia vîsleau ca să ajungă la uscat, dar nu puteau, pentrucă marea se întărîta tot mai mult împotriva lor.

14

Atunci au strigat către Domnul, și au zis: ,,Doamne, nu ne pierde din pricina vieții omului acestuia, și nu ne împovăra cu sînge nevinovat! Căci, Tu, Doamne, faci ce vrei!

15

Apoi au luat pe Iona, și l-au aruncat în mare. Și furia mării s`a potolit.

16

Pe oamenii aceia i -a apucat o mare frică de Domnul, și au adus Domnului o jertfă, și I-au făcut juruințe.

17

Domnul a trimes un pește mare să înghită pe Iona, și Iona a stat în pîntecele peștelui trei zile și trei nopți.

Iona 2