Luca 19

Luca

Capitol 20

1

Într`una din acele zile, cînd învăța Isus norodul în Templu și propovăduia Evanghelia, au venit deodată la El preoții cei mai de seamă și cărturarii, cu bătrînii,

2

și I-au zis: ,,Spune-ne, cu ce putere faci Tu aceste lucruri, sau cine Ți -a dat puterea aceasta?``

3

Drept răspuns, El le -a zis: ,,Am să vă pun și Eu o întrebare. Spuneți-Mi:

4

Botezul lui Ioan venea din cer sau dela oameni?``

5

Dar ei cugetau astfel între ei: ,,Dacă răspundem: ,Din cer`, va zice: ,Atunci dece nu l-ați crezut?`

6

Și dacă răspundem: ,Dela oameni`, tot norodul ne va ucide cu pietre; căci este încredințat că Ioan era un prooroc.``

7

Atunci au răspuns că nu știu de unde venea botezul lui Ioan.

8

Și Isus le -a zis: ,,Nici Eu n`am să vă spun cu ce putere fac aceste lucruri.``

9

Apoi a început să spună norodului pilda aceasta: ,,Un om a sădit o vie, a arendat -o unor vieri și a plecat într`o altă țară, pentru o vreme îndelungată.

10

La vremea rodurilor, a trimes la vieri un rob, ca să -i dea partea lui din rodul viei. Vierii l-au bătut, și l-au trimes înapoi cu mînile goale.

11

A mai trimes un alt rob; ei l-au bătut și pe acela, l-au batjocorit, și l-au trimes înapoi cu mînile goale.

12

A mai trimes un al treilea rob; ei l-au rănit și pe acela, și l-au scos afară.

13

Stăpînul viei a zis: ,,Ce să fac? Am să trimet pe fiul meu prea iubit; poate că îl vor primi cu cinste.``

14

Dar vierii, cînd l-au văzut, s`au sfătuit între ei, și au zis: ,,Iată moștenitorul; veniți să -l ucidem, ca moștenirea să fie a noastră.``

15

Și l-au scos afară din vie, și l-au omorît. Acum, ce le va face stăpînul viei?

16

Va veni, va pierde pe vierii aceia, și via o va da altora.`` Cînd au auzit ei cuvintele acestea, au zis: ,,Nicidecum!``

17

Dar Isus i -a privit drept în față, și a zis: ,,Ce însemnează cuvintele acestea, cari au fost scrise: ,Piatra, pe care au lepădat -o zidarii, a ajuns să fie pusă în capul unghiului?

18

Oricine va cădea peste piatra aceasta, va fi zdrobit de ea: și pe acela peste care va cădea ea, îl va spulbera?``

19

Preoții cei mai de seamă și cărturarii căutau să pună mîna pe El, chiar în ceasul acela, dar se temeau de norod. Pricepuseră că Isus spusese pilda aceasta împotriva lor.

20

Au început să pîndească pe Isus; și au trimes niște iscoditori, cari se prefăceau că sînt neprihăniți, ca să -L prindă cu vorba și să -L dea pe mîna stăpînirii și pe mîna puterii dregătorului.

21

Iscoditorii aceștia L-au întrebat: ,,Învățătorule, știm că vorbești și înveți pe oameni drept, și că nu cauți la fața oamenilor, ci -i înveți calea lui Dumnezeu în adevăr.

22

Se cuvine să plătim bir Cezarului sau nu?``

23

Isus le -a priceput viclenia, și le -a răspuns: ,,Pentru ce Mă ispitiți?

24

Arătați-Mi un ban (Grecește: dinar.). Al cui chip, și ale cui slove sînt scrise pe el?`` ,,Ale Cezarului`` au răspuns ei.

25

Atunci El le -a zis: ,,Dați dar Cezarului ce este al Cezarului, și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu.``

26

Nu L-au putut prinde cu vorba înaintea norodului; ci, mirați de răspunsul Lui, au tăcut.

27

Unii din Saduchei, cari zic că nu este înviere, s`au apropiat și au întrebat pe Isus:

28

,,Învățătorule, iată ce ne -a scris Moise: ,Dacă moare fratele cuiva, avînd nevastă, dar fără să aibă copii, fratele lui să ia pe nevasta lui, și să ridice urmaș fratelui său.`

29

Au fost dar șapte frați. Cel dintîi s`a însurat, și a murit fără copii.

30

Pe nevasta lui, a luat -o al doilea; și a murit și el fără copii.

31

A luat -o și al treilea, și tot așa toți șapte; și au murit fără să lase copii.

32

La urma tuturor, a murit și femeia.

33

Deci, la înviere, nevasta căruia dintre ei va fi femeia? Fiindcă toți șapte au avut -o de nevastă.``

34

Isus le -a răspuns: ,,Fiii veacului acestuia se însoară și se mărită;

35

dar cei ce vor fi găsiți vrednici să aibă parte de veacul viitor și de învierea dintre cei morți, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita.

36

Pentrucă nici nu vor putea muri, căci vor fi ca îngerii. Și vor fi fiii lui Dumnezeu, fiind fii ai învierii.

37

Dar că morții înviază, a arătat însuși Moise, în locul unde este vorba despre ,Rug`, cînd numește pe Domnul: ,Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov.`

38

Dar Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morți, ci al celor vii, căci pentru El toți sînt vii.``

39

Unii din cărturari au luat cuvîntul, și au zis: ,,Învățătorule, bine ai zis.``

40

Și nu mai îndrăzneau să -I mai pună nici o întrebare.

41

Isus le -a zis: ,,Cum se zice că Hristosul este fiul lui David?

42

Căci însuș David zice în Cartea Psalmilor: ,Domnul a zis Domnului meu: Șezi la dreapta Mea,

43

pînă voi pune pe vrăjmașii Tăi supt picioarele Tale.`

44

Deci David Îl numește Domn; atunci cum este El fiul lui?``

45

Atunci a zis ucenicilor Săi, în auzul întregului norod:

46

,,Păziți-vă de cărturari, cărora le place să se plimbe în haine lungi, și să le facă lumea plecăciuni prin piețe; ei umblă după scaunele dintîi în sinagogi, și după locurile dintîi la ospețe;

47

și casele văduvelor le mănîncă, în timp ce, de ochii lumii, fac rugăciuni lungi. De aceea vor lua o mai mare osîndă.``

Luca 21