Romani 7

Romani

Capitol 8

1

Acum dar nu este nici o osîndire pentru ceice sînt în Hristos Isus, cari nu trăiesc după îndemnurile firii pămîntești, ci după îndemnurile Duhului.

2

În adevăr, legea Duhului de viață în Hristos Isus, m`a izbăvit de Legea păcatului și a morții.

3

Căci-lucru cu neputință Legii, întrucît firea pămîntească (Grecește: carnea, aici și peste tot unde e ,,firea pămîntească``.) o făcea fără putere-Dumnezeu a osîndit păcatul în firea pămîntească, trimețînd, din pricina păcatului, pe însuș Fiul Său într`o fire asemănătoare cu a păcatului,

4

pentruca porunca Legii să fie împlinită în noi, cari trăim nu după îndemnurile firii pămîntești, ci după îndemnurile Duhului.

5

În adevăr, ceice trăiesc după îndemnurile firii pămîntești, umblă după lucrurile firii pămîntești; pe cînd cei ce trăiesc după îndemnurile Duhului, umblă după lucrurile Duhului.

6

Și umblarea după lucrurile firii pămîntești, este moarte, pe cînd umblarea după lucrurile Duhului este viață și pace.

7

Fiindcă umblarea după lucrurile firii pămîntești este vrăjmășie împotriva lui Dumnezeu, căci, ea nu se supune Legii lui Dumnezeu, și nici nu poate să se supună.

8

Deci, ceice sînt pămîntești, nu pot să placă lui Dumnezeu.

9

Voi însă nu mai sînteți pămîntești, ci duhovnicești, dacă Duhul lui Dumnezeu locuiește în adevăr în voi. Dacă n`are cineva Duhul lui Hristos, nu este al Lui.

10

Și dacă Hristos este în voi, trupul vostru, da, este supus morții, din pricina păcatului; dar duhul vostru este viu, din pricina neprihănirii.

11

Și dacă Duhul Celui ce a înviat pe Isus dintre cei morți locuiește în voi, Cel ce a înviat pe Hristos Isus din morți, va învia și trupurile voastre muritoare, din pricina Duhului Său, care locuiește în voi.

12

Așa dar, fraților, noi nu mai datorăm nimic firii pămîntești, ca să trăim după îndemnurile ei.

13

Dacă trăiți după îndemnurile ei, veți muri; dar dacă, prin Duhul, faceți să moară faptele trupului, veți trăi.

14

Căci toți ceice sînt călăuziți de Duhul lui Dumnezeu sînt fii ai lui Dumnezeu.

15

Și voi n`ați primit un duh de robie, ca să mai aveți frică; ci ați primit un duh de înfiere, care ne face să strigăm: ,,Ava! adică: Tată!``

16

Însuș Duhul adeverește împreună cu duhul nostru că sîntem copii ai lui Dumnezeu.

17

Și, dacă sîntem copii, sîntem și moștenitori: moștenitori ai lui Dumnezeu, și împreună moștenitori cu Hristos, dacă suferim cu adevărat împreună cu El, ca să fim și proslăviți împreună cu El.

18

Eu socotesc că suferințele din vremea de acum nu sînt vrednice să fie puse alături cu slava viitoare, care are să fie descoperită față de noi.

19

De asemenea, și firea așteaptă cu o dorință înfocată descoperirea fiilor lui Dumnezeu.

20

Căci firea a fost supusă deșertăciunii-nu de voie, ci din pricina celui ce a supus -o-cu nădejdea însă,

21

că și ea va fi izbăvită din robia stricăciunii, ca să aibă parte de slobozenia slavei copiilor lui Dumnezeu.

22

Dar știm că pînă în ziua de azi, toată firea suspină și sufere durerile nașterii.

23

Și nu numai ea, dar și noi, cari avem cele dintîi roade ale Duhului, suspinăm în noi, și așteptăm înfierea, adică răscumpărarea trupului nostru.

24

Căci în nădejdea aceasta am fost mîntuiți. Dar o nădejde care se vede, nu mai este nădejde: pentrucă ce se vede, se mai poate nădăjdui?

25

Pe cînd, dacă nădăjduim ce nu vedem, așteptăm cu răbdare.

26

Și tot astfel și Duhul ne ajută în slăbiciunea noastră: căci nu știm cum trebuie să ne rugăm. Dar însuș Duhul mijlocește pentru noi cu suspine negrăite.

27

Și Cel ce cercetează inimile, știe care este năzuința Duhului; pentrucă El mijlocește pentru sfinți după voia lui Dumnezeu.

28

De altă parte, știm că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celorce iubesc pe Dumnezeu, și anume, spre binele celorce sînt chemați după planul Său.

29

Căci pe aceia, pe cari i -a cunoscut mai dinainte, i -a și hotărît mai dinainte să fie asemenea chipului Fiului Său, pentruca El să fie cel întîi născut dintre mai mulți frați.

30

Și pe aceia pe cari i -a hotărît mai dinainte, i -a și chemat; și pe aceia pe cari i -a chemat, i -a și socotit neprihăniți; iar pe aceia pe cari i -a socotit neprihăniți, i -a și proslăvit.

31

Deci, ce vom zice noi în fața tuturor acestor lucruri? Dacă Dumnezeu este pentru noi, cine va fi împotriva noastră?

32

El, care n`a cruțat nici chiar pe Fiul Său, ci L -a dat pentru noi toți, cum nu ne va da fără plată, împreună cu El, toate lucrurile?

33

Cine va ridica pîră împotriva aleșilor lui Dumnezeu? Dumnezeu este Acela, care -i socotește neprihăniți!

34

Cine -i va osîndi? Hristos a murit! Ba mai mult, El a și înviat, stă la dreapta lui Dumnezeu, și mijlocește pentru noi!

35

Cine ne va despărți pe noi de dragostea lui Hristos? Necazul, sau strîmtorarea, sau prigonirea, sau foametea, sau lipsa de îmbrăcăminte, sau primejdia sau sabia?

36

După cum este scris: ,,Din pricina Ta sîntem dați morții toată ziua; sîntem socotiți ca niște oi de tăiat.``

37

Totuș în toate aceste lucruri noi sîntem mai mult decît biruitori, prin Acela care ne -a iubit.

38

Căci sînt bine încredințat că nici moartea, nici viața, nici îngerii, nici stăpînirile, nici puterile, nici lucrurile de acum, nici cele viitoare,

39

nici înălțimea, nici adîncimea, nici o altă făptură (Sau: zidire.), nu vor fi în stare să ne despartă de dragostea lui Dumnezeu, care este în Isus Hristos, Domnul nostru.

Romani 9