Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ȘAHIST, CASTELAN, CEL, DIFERIT, DRAG, FETIȘ, SUBARENDA, ZBIERET, ÎNTÂLNIȘ, ȘERPAR, ȘI ... Mai multe din DEX...

ÎL - cuvântul nu a fost găsit.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruÎL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 1333 pentruÎL.

Urmuz - Fuchsiada

... ajutat de aripele puternice ale inspirației lui de compozitor, el se înălță tot mai sus, bravând elementele naturii. în sfârșit, ajunse plouat în Olymp. Aphirodita îl primi ca pe un erou. Ea îl îmbrățișa, îl sărută cu patimă și apoi îl trimise la o uscătorie de prune sistematică. Fuchs fu introdus noaptea în alcov. împrejur, numai cântece și flori. Grațiile și celelalte slujitoare Olimpiane ale Venerei ... facă singur curaj. Parcă ar fi vrut să alerge întâi puțin prin cameră, dar Aphrodita, cu mâna ei fină, cu degetele ei de trandafiri parfumați, îl scoase din încurcătură... Ea îl culese ușor de jos, îl mângâie, îl ridică de două-trei ori până în tavan și, privindu-l lung, îl sărută o dată cu patimă. Apoi îl mai mângâie, îl mai sărută de o mie de ori și îl așeză ușor între sâni... Fuchs începu să tremure de bucurie, și de teamă ar fi voit să sară jos undeva ca un purece. Cum însă ... dat ca pe viitor frunza să nu fie acordată decât numai la statui... iar o mână grațioasă, însăși mâna de trandafiri a Zeiței, îl ...

 

Emil Gârleanu - Gâza

... dădu și mai mare putere. Apoi târgul se arătă din ce în ce, și calul, care mai venise o dată, întrezări parcă grajdul mic unde îl așteptase, atuncea, ieslele cu fânul proaspăt. Era răcoare, nu se găsea măcar o ferestruică prin care să străbată căldura cât de cât. Și-n fața ... doi, o sută mănâncă strașnic din iarba coaptă și că pentru dânsul e un locușor mic deoparte. O să încapă tocmai bine. Lovitura unei vergi îl făcu să tresară. Până la târg nu era mult. Vântul iar se curmase, pădurea pe margini stătea încremenită, arsă. Cei din urmă copaci rămaseră în ... și la stânga, câmpul, acoperit mai tot de lumânărică, se întindea departe, până la poalele munților întunecați. O smuncitură a dârlogului din dreapta îl îndemnă să ocolească fără întârziere, trecu șanțul pe o podișcă ce se îndoia sub greutatea lui; poticni, simți călărețul prăvălindu-se până peste gât; o ... opri. Ajunsese la crâșmă. Pe lavițe, femei, moșnegi și câțiva copilandri stau cu pieptul peste masă, cu capul sprijinit de mână, cu ulcelele dinainte. Stăpânul îl duse din dos, lângă un gard, și-i legă dârlogii de un par. Calul rămase singur. Întoarse capul după stăpânul care plecase grăbit. Primprejur nici ...

 

Emil Gârleanu - Calul

... îi ard și că limba îl frige; trupul îi era numai o apă, gura — numai o spumă de sânge. Iar în fuga nebună, ierburile îl biciuiau și i se încolăceau ca șerpii de picioare. De la o vreme se simți sleit de puteri și se opri. Un nechezat parcă îl ... urmele lui veneau alții, simțea zbuciumările celui de pe el, dar nici unul nu-l ajunse. Târziu, când se opri la un adăpost, în crupă îl ardea o usturime grozavă. O tăietură de sabie îl crestase adânc. Mâinile stăpânului îi spălară rana ușor, o legară și-l mângâiară îndelung pe coamă. Trecu și războiul. Întors acasă, își luă locul în ... încordat, ochiul nu mai căta departe. Odată poticni și se rostogoli jos, cu călăreț cu tot. S-a ridicat repede, dar de atunci îl lua mai rar la câmp și-l purta numai la pas. În urmă, nu-l mai lua deloc. Venea diminețile la el, îl mângâia, dându-i fiori ce-i fugeau pe sub piele, apoi poruncea soldatului să-l plimbe prin ogradă. Parcă nici lui nu-i venea să ... ...

 

Vasile Aaron - Anul cel mănos

... a capului clătire.     Turturica și porumbul,         Ce tăcuse mult ca plumbul     Pe uscate rămurele         Dau glasul cel plin de jele,     Și dacă-și află soție         Îl schimbă în veselie.     Cearcă loc de cuib și unde         Îl află bun, se ascunde.     Rînduneaua învrîstată         Din căpriori deșteptată     Însă cînd prinde de veste         Că ziua aproape este,     Prin glasul cel cu răbștire         Făcea la ... Și așa fieștecare         Să s-apuce de lucrare.     Mirla, sturzul și ca ele         Alte cîte păsărele     Cearcă și dacă găsește         Vrun pai ca să covăește     Îl duc, în cuib îl așază         Privind împrejur cu pază,     Nu cumva să să ivească,         Unde vreau ele să nască     Peste noapte cu răcoare         Micuța privighetoare     Glăsuind face mai bine ... Să tragă acasă carul,     La timp bun să să-nblătească,         Și flămînzii să hrănească.     Fericit e omul care         Așa o viață are     Pe el palma îl hrănește         Ce mănîncă îi tignește.     Are toate, nu-și impută         Vremea în har petrecută.     Vierii cu ce tărie         Învîrtesc sapa prin vie !     Fiind de mult ... și căldura,         Care, precum e natura     Silește rodul să iasă         Din căpușoarele grase.     Văzînd vierul cum crește         Căpușa ce să ivește,     Cu struguri înfrumsețată         Bucuria ...

 

Petre Ispirescu - Voinicul cel fără de tată

... fiului ei de dânsul. Cum veni fiul său de unde era dus, ea îi spuse toată șiretenia nenorocirei omului ce năzuia la mila lor, și îl rugă să aibă milă de ticăloșia lui, căci, zicea ea, nu știm cum ne va mai aduce și pe noi Dumnezeu. Voinicului îi păru bine ... care să ție de urât mă-sii, în lipsa lui, și să-i dea ajutor în trebile casei. Nu-l cunoscu că este zmeu, când îl văzu, atât de bine știu procletul a se schimba. Îi spuse ce are de făcut și îl primi să șează la curtea lui. Multele lipsuri, multele necazuri, multa mâhnire ce suferise mama viteazului și dorul cel mare de țara ei, iară mai ... în care ședeau ei. Se duse drept acolo. Aci locuia o zână măiastră. Cum o văzu, îi căzu cu drag. Dară măiastra, ieșindu-i înainte, îl priimi după cum i se cuvenea, îl băgă în palat și îl omeni ca pe un oaspe. Din una, din alta, se înțeleseră la cuvinte. Vezi că, măre, aceasta era scrisa lui. El nu mai văzuse până ... ...

 

Emil Gârleanu - Demisia

... de hârtie... mi-ministerială... și un timbru de trzeci. Mincu se uită la Șerbescu, și amândoi holbează ochii: — La ce iai hârtia, nene Știucă? îl întreabă Mincu. — Cum la ce?... Pent pentru demisie... îmi dau demisia... Șerbescu îl ia cu binișorul: — Ia lasă, prietene, n-o să ți-o dai azi doar... mai târziu... la vară... când or veni trupele de teatru ... îi pune mâna în piept și-l împinge: — Îmi dau demisia... ai înțeles?... Demisia! Artiștii nu știu ce să facă. Merg câteșitrei tăcuți. Mincu îl întreabă: — Încotro, nene Știucă? — La percepție... mă duc să mi-o dau. — Ce e de făcut cu nebunul ăsta, nene Șerbescule? Pe ... am să-l rog să te și înainteze, puiule, zău am să-l rog. Haide, Știucă dragă, hai acasă... Sunt aproape 9 ceasuri de când îl dăscălesc; artiștii cad de oboseală. În sfârșit, cu mare greutate, îl iau, îl urcă într-o trăsură și, după ce îl întreabă unde stă, spun birjarului să mâie... În odăița sărăcăcioasă și umedă, c-un ochi de geam cât palma, îl ...

 

Emil Gârleanu - Când stăpânul nu-i acasă!

... Să încerce. Face câțiva pași mărunți până-n marginea ascunzătorii lui. Măcar s-o vadă. Unde-o fi? De unde-l vrăjește, din ce colț îl poftește cu atâta stăruință la dânsa? A! uite-o colo, pe farfurie. Dacă-ar îndrăzni! Dar cum? Să meargă mai întâi pe lângă ... unul, doi, așaa! Dintr-o săritură a fost cu laba deasupra lui. Bietul șoricuț n-avusese vreme nici să treacă dincolo de sobă. Îl apasă puțin cu unghiile, apoi, repede, îl ia între labele de dinainte, îl strânge, de drag ce-i, îl răsucește în aer și-l lasă amețit pe podele. Și-l privește, gândind: „Cașcaval ți-a trebuit? Poftim cașcaval! Doamne! ce bun ... o să-mi pară mie după ce te-oi crănțăni!â€� Dar mai întâi să se mai joace puțin cu dânsul. Îl pune pe picioare, îl lasă să se dezmeticească, să-ncerce să fugă, și iar vrea să-l prindă în cleștele labelor. Dar ce s-aude? Un dupăit grăbit pe ... o bucată de pâine și, mușcând când dintr-una când dintr-alta, mănâncă din plin, cu poftă. Și din trei părți, trei perechi de ochi îl

 

Grigore Alexandrescu - Umbra lui Mircea. La Cozia

... ai privit, Virtuți mari, fapte cumplite îți sînt ție cunoscute, Cine oar’ poate să fie omul care te-a-ngrozit? Este el, cum îl arată sabia lui și armura, Cavaler de ai credinței, sau al Tibrului stăpîn, Traian, cinste a Romei ce se luptă cu natura, Uriaș ... dealul; Mircea! Oltul repetează. Acest sunet, acest nume valurile-l priimesc, Unul altuia îl spune; Dunărea se-nstiințează, Ș-ale ei spumate unde către mare îl pornesc. Sărutare, umbră veche! priimește-nchinăciune De la fiii României care tu o ai cinstit: Noi venim mirare noastră la mormîntu-ți a depune ... pe români îmbărbătași; Însă, vai! n-a iertat soarta să-ncununi a ta dorință, Ș-al tău nume moștenire libertății să îl lași. Dar cu slabele-ți mijloace faptele-ți sînt de mirare: Pricina, nu rezultatul, laude ți-a cîștigat: Întreprinderea-ți fu dreaptă, a ... de fapte strălucite, Însă triste și amare; legi, năravuri se-ndulcesc: Prin științe și prin arte națiile înfrățite În gîndire și în pace drumul slavei îl găsesc. Căci războiul e bici groaznec, care moartea îl

 

Emil Gârleanu - Colonelul

... singur, începu să trăiască viața de pustnic. În odăile mari, în care amintirile stăteau închise în orice lucru, trăia zilele trecute. Dar războiul, așa cum îl făcuse dânsul, lasă urme. Într-o zi simți că piciorul stâng îi amorțește, că de-abia îl mai poate mișca. Cum luase altădată sabia din cui, ca s-o încingă pentru întâia oară, așa luă din colț bastonul gros, cu mâner de ... că așa trebuie să fie, și când servitorul intră să aprindă lampa, de-abia putu îngâna să-l lase prin întuneric... Încetul cu încetul amorțirea îl cuprinse din nou. Apoi îl munciră vedenii ciudate... Deodată se văzu călare în învălmășagul de la Smârdan... Calul căzuse, dar nu se putea ridica. Își amintea totuși că atunci se ... repede, și, cu toate acestea, acum sta întins jos... Dar bine, pe ofițerul turc îl străpunsese într-o clipă, știa bine asta; dar acum acesta îl răpusese, îi apăsa genunchiul pe piept, ținându-l jos, în glod... Îi căzuse sabia, însă mai avea revolverul; se căută la coapsă și, ciudat, simți ... Dar în clipa aceea, în liniștea adâncă a odăii, veni dinafară, dinspre cazărmi, sunetul de goarne al Rugăciunii. Atunci o revărsare de puteri ...

 

Petre Ispirescu - Prâslea cel voinic și merele de aur

... iară când fu într-o dimineață, se întoarse trist la tată-său și-i spuse cum priveghease până la miezul nopții, cum mai pe urmă îl apucase o piroteală de nu se mai putea ținea pe picioare, cum, mai târziu, somnul îl copleși și căzu ca un mort, fără să se poată deștepta decât tocmai când soarele era rădicat de două sulițe, și atuncea văzu că merele ... ceafa în cel de dinapoi. Astfel pândi până când, într-una din nopți, cam după miezul nopții, simți că-l atinge încetișor boarea ziorilor care îl îmbăta cu mirosul său cel plăcut, o piroteală moleșitoare se alegă de ochii lui; dară loviturile ce suferi vrând să moțăiască îl deșteptară, și rămase priveghind până când, pe la revărsat de ziori, un ușor fâșâit se auzi prin grădină. Atunci, cu ochii țintă la pom, luă ... și se auzi ceva că șuieră, că lovește în ușă, în masă, și buzduganul se arătă și se așeză în cui. Dară Prâslea luă buzduganul, îl azvârli înapoi mai departe decât îl azvârlise zmeul; și, când era prin dreptul lui, îl

 

Anton Pann - Împrumutul

... Împrumutul Împrumutul de Anton Pann Pînă la cheful bogatului iese sufletul saracului Unul avînd trebuință Să ceară bani în credință, C-un prieten să-ntîlnește, Îl roagă, i să jelește, Mergînd p-alături cu dînsul, Suspină, îl trece plînsul, Îi propune vorbe multe Ca să-l plece, să-l asculte. Prietenul gros în burtă Da cîte o vorbă scurtă : Că acuma n ... n-a vrut să se lase. A treia zi merse iară, Stătu la ușă afară. Văzînd că sluga nu-l lasă, Îl așteptă ca să iasă. El ieșind plecă ca vîntul, Necăjit călcînd pămîntul. Acest după el iar pleacă, Rugăciune să-i mai facă, Asemenea călcînd gloduri ... un sătul de pîine I-a zis iar : să vază mîine. În următoarea zi dară Să duce la dînsul iară. Acesta iar cum îl vede (Sătul la flămînd nu crede), De ciudă-i venea să crape, Să mira îar cum să scape, Plecă pe loc de acasă. Cellalt iară ... vine, Trece o zi, trece două, Văzînd că trece și nouă, Pe loc la dînsul să duce Să-ntrebe căci nu-i aduce. Acesta, cum îl ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruÎL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 315 pentruÎL.

Iov Capitol 20

... răpit cu sila. 11 Oasele lui, pline de vlaga tinereții, își vor avea culcușul cu el în țărînă. 12 Dulce era răul în gura lui, îl ascundea subt limbă, 13 îl mesteca într`una și nu -l lăsa, îl ținea în cerul gurii: 14 dar hrana lui se va preface în măruntaiele lui, va ajunge în trupul lui o otravă de aspidă. 15 Bogățiile ... Dumnezeu va trimete peste el focul mîniei Lui, și -l va sătura cu o ploaie de săgeți. 24 Dacă va scăpa de armele de fer, îl va străpunge arcul de aramă. 25 Își smulge din trup săgeata, care schinteie la ieșirea din fierea lui, și îl apucă spaimele morții. 26 Toate nenorocirile sînt păstrate pentru comorile lui; va fi mistuit de un foc pe care nu -l va aprinde omul, 27 ...

 

Ieremia Capitol 10

... nu vă temeți de semnele cerului, pentrucă neamurile se tem de ele. 3 Căci obiceiurile popoarelor sînt deșerte. Taie un lemn din pădure; mîna meșterului îl lucrează cu securea; 4 îl împodobește cu argint și aur, și ei îl țintuiesc cu cuie și ciocane, ca să nu se clatine. 5 Dumnezeii aceștia sînt ca o sperietoare de păsări într`un ogor de castraveți1 (Sau ... nu mă nimicești! 25 Varsă-Ți urgia peste neamurile cari nu Te cunosc, și peste popoarele cari nu cheamă Numele Tău! Căci mănîncă pe Iacov, îl înghit, îl

 

Ieremia Capitol 49

... S`a dus înțelepciunea lor?`` 8 ,,Fugiți, dați dosul, plecați în peșteri, locuitori ai Dedanului! Căci voi aduce nenorocirea peste Esau, la vremea cînd îl voi pedepsi.`` 9 ,,Oare, dacă ar veni niște culegători de struguri la tine, nu ți-ar lăsa nimic de cules pe urma culegătorilor?`` ,,Dacă ar ... în viață, și văduvele tale să se încreadă în Mine!`` 12 Căci așa vorbește Domnul: ,,Iată că cei ce nu trebuiau să bea potirul totuși îl vor bea; și tu să rămîi nepedepsit? Nu, nu vei rămînea nepedepsit, ci îl vei bea și tu! 13 Căci pe Mine însumi jur, zice Domnul, că Boțra va fi dată pradă pustiirii, ocării, nimicirii și blestemului, și toate ... o veste rea și tremură; frica lor este ca o mare înfuriată, care nu se poate potoli. 24 Damascul este topit, se întoarce să fugă, îl ia groaza, îl apucă neliniștea și durerile, ca pe o femeie în durerile nașterii. - 25 ,,Ah! cum nu este cruțată cetatea slăvită, cetatea bucuriei mele!`` - 26 ,,De aceea ...

 

Luca Capitol 18

... Ierusalim, și tot ce a fost scris prin prooroci despre Fiul omului, se va împlini. 32 Căci va fi dat în mîna Neamurilor; Îl vor batjocori, Îl vor ocărî, Îl vor scuipa; 33 și, după ce -L vor bate cu nuiele, Îl vor omorî, dar a treia zi va învia.`` 34 Ei n`au înțeles nimic din aceste lucruri: căci vorbirea aceasta era ascunsă pentru ... au spus: ,,Trece Isus din Nazaret.`` 38 Și el a strigat: ,,Isuse, Fiul lui David, ai milă de mine!`` 39 Ceice mergeau înainte, îl certau să tacă; dar el țipa și mai tare: ,,Fiul lui David, ai milă de mine!`` 40 Isus S`a oprit, și a ...

 

1 Imparati Capitol 22

... le -a zis: ,,Să merg să lupt împotriva Ramotului din Galaad, sau să mă las?`` Și ei au răspuns: ,,Suie-te, și Domnul îl va da în mînile împăratului.`` 7 Dar Iosafat a zis: ,,Nu mai este aici niciun prooroc al Domnului, ca să -L putem întreba ... pe Sirieni pînă îi vei nimici.`` 12 Și toți proorocii prooroceau la fel, zicînd: ,,Suie-te la Ramot din Galaad! Căci vei izbîndi, și Domnul îl va da în mînile împăratului.`` 13 Solul care se dusese să cheme pe Mica i -a vorbit așa: ,,Iată, că proorocii, într`un ... Mica, să mergem să luptăm împotriva Ramotului din Galaad, sau să ne lăsăm?`` El a răspuns: ,,Suie-te, căci vei izbîndi, și Domnul îl va da în mînile împăratului.`` 16 Și împăratul i -a zis: ,,De cîteori trebuie să te pun să juri că nu-mi vei ... altul într`altul. 21 Și un duh a venit și s`a înfățișat înaintea Domnului, și a zis: ,Eu îl voi amăgi.` 22 Domnul i -a zis: ,Cum?` ,Voi ieși`, a răspuns el, ,și voi fi un duh de minciună în ...

 

Genesa Capitol 17

... încheia legămîntul Meu cu el, ca un legămînt vecinic pentru sămînța lui după el. 20 Dar și cu privire la Ismael te-am ascultat. Iată, îl voi binecuvînta, îl voi face să crească, și îl voi înmulți nespus de mult; doisprezece voievozi va naște, și voi face din el un neam mare. 21 Dar legămîntul meu îl voi încheia cu Isaac, pe care ți -l va naște Sara la anul pe vremea aceasta.`` 22 Cînd a isprăvit de vorbit cu ...

 

1 Samuel Capitol 9

... erau acolo; au străbătut țara lui Beniamin, și nu le-au găsit. 5 Ajunseseră în țara Țuf, cînd Saul a zis slugii care îl însoțea: ,,Haide să ne întoarcem, ca nu cumva tatăl meu, lăsînd măgărițele, să fie îngrijorat de noi.`` 6 Sluga i -a zis: ,,Iată ... Sluga a luat din nou cuvîntul, și a zis lui Saul: ,,Uite eu am la mine un sfert de siclu de argint; îl voi da omului lui Dumnezeu, și ne va arăta drumul.`` - 9 Odinioară în Israel, cînd se ducea cineva să întrebe pe Dumnezeu, zicea: ,,Haidem, să ... înaintea ta; dar du-te repede, astăzi a venit în cetate, pentrucă poporul aduce jertfă pe înălțime. 13 Cînd veți intra în cetate, îl veți găsi înainte ca să se suie la locul înalt să mănînce; căci poporul nu mănîncă pînă nu vine el, fiindcă el trebuie să binecuvinteze ...

 

Iov Capitol 27

... o colibă pe care și -o face un străjer. 19 Se culcă bogat, și moare despoiat; deschide ochii, și totul a pierit. 20 Îl apucă groaza ca niște ape; și noaptea, îl ia vîrtejul. 21 Vîntul de răsărit îl ia, și se duce; îl smulge cu putere din locuința lui. 22 Dumnezeu aruncă fără milă săgeți împotriva lui, și cel rău ar vrea să fugă să scape de ele ...

 

Psalmii Capitol 89

... ridicat din mijlocul poporului un tînăr; 20 am găsit pe robul Meu David, și l-am uns cu untdelemnul Meu cel sfînt. 21 Mîna Mea îl va sprijini, și brațul Meu îl va întări. 22 Vrăjmașul nu -l va prinde, și cel rău nu -l va apăsa; 23 ci voi zdrobi dinaintea lui pe protivnicii lui, și ... lui marea, și în dreapta lui rîurile. 26 El Îmi va zice: ,,Tu ești Tatăl meu, Dumnezeul meu și Stînca mîntuirii mele!`` 27 Iar Eu îl voi face întîiul născut, cel mai înalt dintre împărații pămîntului. 28 Îi voi păstra totdeauna bunătatea Mea, și legămîntul Meu îi va fi neclintit. 29 ... robul Tău; i-ai doborît și i-ai pîngărit cununa. 40 I-ai prăbușit toate zidurile, și i-ai dărîmat toate cetățuile. 41 Toți trecătorii îl jăfuiesc, și a ajuns de batjocura vecinilor lui. 42 Ai înălțat dreapta protivnicilor lui, ai înveselit pe toți vrăjmașii lui, 43 ai făcut ...

 

Psalmii Capitol 91

... 13 Vei păși peste lei și peste năpîrci, și vei călca peste pui de lei și peste șerpi. - 14 ,,Fiindcă Mă iubește-zice Domnul-deaceea îl voi izbăvi; îl voi ocroti, căci cunoaște Numele Meu. 15 Cînd Mă va chema, îi voi răspunde; voi fi cu el în strîmtorare, îl voi izbăvi și -l voi proslăvi. 16 Îl

 

Ieremia Capitol 12

... și aduceți-le ca s`o mănînce!`` 10 ,,Un mare număr de păstori îmi pustiesc via, îmi calcă ogorul în picioare; ogorul meu cel plăcut îl prefac într`un pustiu părăsit. 11 Îl pustiesc, și el stă trist și pustiit înaintea mea. Toată țara este pustiită, căci nimeni nu ia seama la ea. 12 Peste toate înălțimile pustiei ... Baal, atunci vor fi fericiți în mijlocul poporului Meu. 17 Dar dacă nu vor asculta nimic, voi nimici cu desăvîrșire pe un astfel de popor, îl voi nimici și îl

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruÎL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 180 pentruÎL.

ȘAHIST

... S . m . și f . Persoană care cunoaște bine jocul de șah ; jucător de șah . 2. Adj . Referitor la jocul de șah sau la cei care îl joacă ; care aparține șahului ( 2 ) sau celor care îl

 

CASTELAN

... CASTELÁN , - Ă , castelani , - e , s . m . și f . Persoană care stăpânește un castel , care locuiește într - un castel sau care îl îngrijește și îl

 

CEL

... CEA , cei , cele , adj . dem . ( antepus ) , art . , adj . , pron . dem . I. Adj . dem . ( antepus ) ( Pop . ) ( Arată că ființa sau lucrul desemnate de substantivul pe care îl determină se află mai departe , în spațiu sau în timp , de vorbitor ) . Ia în brațe cea căldare . II. Art . , adj . 1. ( Precedă un adjectiv care ... sau cardinal ) Cele trei fete . Cel de - al treilea copac . 3. ( Urmat de " mai " formează superlativul relativ ) Cel mai bun . 4. ( Substantivează adjectivul pe care îl precedă ) Cel bogat . III. Pron . dem . 1. ( Indică pe cineva sau ceva relativ depărtat , în spațiu sau timp , de vorbitor ) . Cel de dincolo . 2. Cel ...

 

DIFERIT

... DIFERÍT , - Ă , diferiți , - te , adj . 1. ( Urmează după substantivul pe care îl determină ) Care diferă , care se deosebește ( de cineva sau de ceva ) , care nu este asemănător ( cu cineva sau cu ceva ) ; deosebit . 2. ( La pl . ; precedă ...

 

DRAG

... DRAG , - Ă , dragi , - e , adj . , subst . I. Adj . 1. Care este iubit , scump , neprețuit pentru cineva , pe care cineva îl iubește , îl prețuiește . 2. Care exprimă iubirea , prețuirea ; care este plin de afecțiune ; plăcut ( ochiului ) . Cuvinte dragi . II. S . m . și f . Persoană care iubește pe alta ...

 

FETIȘ

... FETÍȘ , fetișuri , s . n . Obiect considerat ca fiind înzestrat cu o forță magică , supranaturală , capabil să dea ajutor celui care îl posedă , îl

 

SUBARENDA

... SUBARENDÁ , subarendéz , vb . I . Tranz . A da sau a lua în arendă exploatarea unui bun pe care persoana care îl arendează îl

 

ZBIERET

... ZBIÉRET , zbierete , s . n . 1. Urlet specific pe care îl scoate un animal . 2. Strigăt puternic pe care îl

 

ÎNTÂLNIȘ

... ÎNTÂLNÍȘ , întâlnișuri , s . n . Bun întâlnișul ! ( Pop . ; în expr . ) formulă de salut adresată cuiva pe care îl

 

ȘERPAR

... ȘERPÁR șerpare , ( 1 ) s . n . , șerpari , ( 2 ) s . m . 1. S . n . Brâu lat de piele ( prevăzut cu buzunare ) pe care îl poartă țăranii ; chimir . 2. S . m . Pasăre răpitoare , asemănătoare cu acvila , cu spatele de culoare brună - cenușie și cu pântecele alburiu , care se hrănește mai ...

 

ȘI

... În propoziții negative ) Nici . Însă și de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc . II. ( Cu sens temporal ) 1. Imediat , îndată , pe loc . Cum îl zări , îi și spuse . 2. Deja . Masa se și pune în grădină . B. Conj . I. ( Marcă a coordonării copulative ) 1. ( Leagă două părți ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...