Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ȘARNIERĂ, MANȘON, MUFĂ, SUDURĂ, ÎNCHEIETURĂ, ÎNCHITUIRE, ÎNGEMĂNARE, ȘAIBĂ, ȘTEMUI, ALESĂTURĂ ... Mai multe din DEX...

ÎMBINARE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ÎMBINÁRE, îmbinări, s.f. 1. Acțiunea de a (se) îmbina și rezultatul ei; unire într-un tot; împreunare, împletire, îngemănare. ** (Concr.) Ansamblu rezultat în urma unirii, împreunării sau asocierii mai multor elemente. 2. Loc unde se realizează o îmbinare (1). - V. îmbina.

Sursa : DEX '98

 

ÎMBINÁRE s. 1. v. asamblare. 2. încheiere, prindere, unire. (\~ celor două capete ale bârnei.) 3. combinare, combinație, împreunare, îngemănare, unire. (O \~ de elemente.) 4. împletire, unire, (fig.) conjugare. (\~ armonioasă a unor preocupări.)

Sursa : sinonime

 

îmbináre s. f., g.-d. art. îmbinării; pl. îmbinări

Sursa : ortografic

 

ÎMBIN//ÁRE \~ări f. 1) v. A ÎMBINA și A SE ÎMBINA. 2) Asamblare a unor elemente componente (în cadrul unui sistem tehnic, al unei construcții etc.). \~ de colț. 3) Loc unde se îmbină două sau mai multe elemente. /v. a îmbina

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruÎMBINARE

 Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentruÎMBINARE.

Constantin Stamati - Dorul de patrie

... împilate Nu-i chip să aibă scăpare De a-și păstra libertate. Precum Ștefan acel Mare, Și Mihnea5 cu bărbăție, N-au izbutit îmbinare Răzlețitei Românie; Și nici putu să o scape De sângeratele labe A leului răpitor Și lumii pârjolitor. Dar ea ca stejar de munte ...

 

George Topîrceanu - Mihail Sadoveanu: Cocostârcul albastru

... în parte face impresia unei mici capodopere. Alăturarea formează ca un mozaic de pietre prețioase și farmecul lor sporește încă din ansamblu. Este o armonioasă îmbinare de romantism și realism, o perindare captivantă de întâmplări din trecut și din vremea mai nouă, de oameni mânați de patimi care sfârșesc uneori tragic ...

 

Paul Zarifopol - Despre ideologia lui Eminescu

... pătrundere artistică și talent literar, una din cele mai reușite cărți românești. Astăzi, Călinescu urmează cum a început. Aceeași atentă informație, aceeași fericită îmbinare de agerime judicioasă cu subtilă ingeniozitate, acum ca și atunci. Cititorii de lucruri bune rămân plăcut îndatorați, încă o dată, lui G. Călinescu și editorului ...

 

Karl Marx - Manifestul Partidului Comunist

Karl Marx - Manifestul Partidului Comunist Manifestul Partidului Comunist Karl Marx și Friedrich Engels Apărut în 1848 O stafie umblă prin Europa - stafia comunismului. Toate puterile bătrînei Europe s-au unit într-o sfîntă hăituială împotriva aceste stafii: Papa și Țarul, Metternich și Guizot, radicali francezi și polițiști germani. Există oare vreun partid de opoziție care să nu fi fost defăimat, ca fiind comunist, de către adversarii săi de la putere? Există oare vreun partid de opoziție care să nu fi răspuns la rîndul său atît elementelor mai înaintate ale opoziției, cît și adversarilor săi reacționari zvîrlindu-le în față imputarea stigmatizantă de comunist? Din acest fapt reies două lucruri. Toate puterile europene recunosc de pe acum comunismul ca o putere. A venit timpul ca comuniștii să-și expună deschis, în fața lumii întregi, concepția, scopurile, tendințele și să opună basmului despre stafia comunismului un manifest al partidului însuși. În acest scop s-au întrunit la Londra comuniști de diferite naționalități și au redactat următorul „Manifestâ€�, care se publică în limbile: engleză, franceză, germană, italiană, flamandă și daneză. Cuprins 1 Burghezi și proletari 2 Proletari și comuniști 3 Literatura socialistă și comunistă 3.1 Socialismul reacționar 3. ...

 

Paul Zarifopol - Introduceri la ediția critică I.L. Caragiale, opere

Paul Zarifopol - Introduceri la ediţia critică I.L. Caragiale, opere Introducere [1] de Paul Zarifopol "Sunt vechi, domnilor" era vorba favorită a lui Caragiale, când se certa cu prietenii pentru idei, pentru idei de artă mai cu seamă. Părerea populară atribuie artiștilor ca atare un conservatism din naștere. Nu interesează aici să verificăm principiul acestei generalizări curente, ci numai întrucât acea coincidență e, în anume caz, evidentă, să căutăm a preciza condițiile în care ea se arată acolo. Caragiale avea un spirit de o rară mobilitate; prefacerea simpatiilor lui intelectuale în antipatii era fenomen cronic, de care prietenii lui toți erau deprinși a se amuza. Totuși, e adevărat că simpatia lui pentru ceea ce e vechi, în artă cel puțin, era oarecum sistematică. Cred că acest conservatism ferm, care izbucnea numaidecât în dispreț agresiv pentru orice i se părea abatere obraznică și proastă de la adevărurile bine hotărâte, era, probabil, mai întâi un semn firesc al energiei unui talent care se simțea sigur pe ce apucase odată să știe și refuza cu superbă îndârjire orice i se părea măcar o umbră de obiecție la cele hotărâte ca bune și învățate ca atare. Era poate ...

 

Alexandru Vlahuță - România pitorească

Alexandru Vlahuţă - România pitorească România pitorească de Alexandru Vlahuță Cuprins 1 PE DUNĂRE 1.1 PORȚILE DE FIER 1.2 TURNU-SEVERIN 1.3 CORBUL. HINOVA 1.4 OSTROVUL MARE. RUINI 1.5 LA CALAFAT 1.6 DESA 1.7 GURA JIULUI. BECHETUL. CELEIUL 1.8 SILIȘTIOARA 1.9 ISLAZUL 1.10 TURNU-MĂGURELE 1.11 ZIMNICEA 1.12 GIURGIU. CĂLUGĂRENII 1.13 ÎNTRE ȚĂRMURILE NOASTRE 1.14 PODUL DE PESTE DUNĂRE 1.15 BRĂILA 1.16 GALAȚII 1.17 TULCEA 1.18 SULINA 2 PE MAREA NEAGRĂ 2.1 PE INSULA ȘERPILOR 2.2 CONSTANȚA 3 ÎN MUNȚII NOȘTRI 3.1 PE COLIBAȘI 3.2 LA UMBRĂ 3.3 VALEA MOTRULUI 3.4 MÂNĂSTIREA TISMANA 3.5 TÂRGU-JIU 3.6 PE VALEA JIULUI 3.7 PE ÎNĂLȚIMILE PĂRÂNGULUI 3.8 PE COAMA MOHORULUI 3.9 ÎN NOVACI 3.10 MÂNĂSTIREA ȘI PEȘTERA POLOVRACI 3.11 ÎN VÂLCEA 3.12 PE CHEIA BISTRIȚEI 3.13 RÂMNICU-VÂLCII. VALEA OLTULUI 3.14 LA CÂINENI 3.15 PE ARGEȘ. CURTEA-DE-ARGEȘ 3.16 CÂMPULUNG 3.17 RUCĂR. DÂMBOVICIOARA 3.18 TÂRGOVIȘTEA. RUINILE 3.19 PE IALOMIȚA. DE LA TÂRGOVIȘTE LA PETROȘIȚA 3.20 PRIN CHEIA TĂTARULUI LA SCHITUL PEȘTERA ...

 

Mateiu Caragiale - Craii de Curtea-Veche

Mateiu Caragiale - Craii de Curtea-Veche Craii de Curtea-Veche de Mateiu Caragiale Cuprins 1 Întâmpinarea crailor 2 Cele trei hagialâcuri 3 Spovedanii 4 Asfințitul crailor Întâmpinarea crailor "...au tapis-franc nous Ă©tions reunis" L. Protat Cu toate că, în ajun chiar, îmi făgăduisem cu jurământ să mă întorc devreme acasă, tocmai atunci mă întorsesem mai târziu: a doua zi spre amiazi. Noaptea mă apuca în așternut. Pierdusem răbojul timpului. Aș fi dormit înainte, dus, fără zgomotoasa sosire a unei scrisori pentru care trebuia neapărat să iscălesc de primire. Trezit din somn sunt mahmur, ursuz, ciufut. Nu iscălii. Mormăii numai să fiu lăsat în pace. Ațipii iarăși, dar pentru scurtă vreme. Sărăcia de epistolă se înființă din nou, însoțită de cruda lumină a unei lămpi. Mișelul de poștaș găsise de cuviință să mă iscălească cu mâna lui. Nu-i fusei recunoscător. Urăsc scrisorile. Nu știu să fi primit de când sunt decât una, de la bunul meu amic Uhry, care să-mi fi adus o veste fericită. Am groază de scrisori. Pe atunci le ardeam fără să le deschid. Asta era soarta ce o aștepta și pe noua sosită. Cunoscând scrisul, ghicisem ...

 

Anton Holban - O moarte care nu dovedește nimic

Anton Holban - O moarte care nu dovedeşte nimic O moarte care nu dovedește nimic de Anton Holban Fericirea a fost mare când mi s-a dat prilejul să plec la Paris! Scopul copilăriei mele se realiza. Aveam să străbat în fine eu însumi toate ungherele prin care mă orientam cu ușurință cu mintea și unde plasasem numai cu imaginația sute de romane a căror acțiune se petrecea acolo. Palpitând de bucurie, studiam, alături de Irina, ghidurile, hărțile, cărțile explicative. O purtam cu mine prin magazine, pe la legații, pe la birouri de bilete de tren, perorându-mi toate planurile. Ziua plecării sosi, și mă conduse la gară. Trenul mai avea 20 de minute până la plecare, mă instalasem bine și acum nu știam ce să-i vorbesc. (Poate pentru că mă obseda ideea că despărțirile trebuiesc întovărășite de suspine și de vorbe.) Și am schițat o teorie: “Întotdeauna înainte de a te despărți de cineva drag nu te pricepi să-i vorbești, tocmai pentru că ai prea multe de spusâ€�. Îmi scuzam astfel uscăciunea din momentul acela? Sau era un mijloc să mă liniștesc, văzând-o indiferentă? În orice caz, ...

 

Rezultate dinBiblie pentruÎMBINARE

 Rezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentruÎMBINARE.

Isaia Capitol 41

... și fiecare zice fratelui său: ,Fii cu inimă!` 7 Lemnarul îmbărbătează pe argintar; celce lustruiește cu ciocanul îmbărbătează pe celce bate pe nicovală, zicînd despre îmbinare: ,Este bună!` și țintuiește idolul în cuie ca să nu se clatine.`` 8 Dar tu, Israele, robul Meu, Iacove, pe care te-am ales, sămînța ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruÎMBINARE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 55 pentruÎMBINARE.

ȘARNIERĂ

... parte și de alta a unui corp cilindric și fixate cu buloane , permit suspendarea întregului ansamblu pe un reazem . 3. ( Geol . ) Locul de îmbinare între cele două flancuri ale unei cute anticlinale sau sinclinale . 4. Locul de îmbinare între cele două valve care formează cochilia unui lamelibranhiat . 5. Fâșie de hârtie gumată pe care o folosesc filateliștii pentru a lipi mărcile ...

 

MANȘON

MANȘÓN , manșoane , s . n . 1. Accesoriu de îmbrăcăminte feminină , în formă cilindrică , deschis la ambele capete , confecționat din blană sau din stofă vătuită și folosit pentru a apăra mâinile de frig . 2. Piesă în formă de inel sau de țeavă scurtă , care servește la îmbinarea a două țevi , bare etc . ; parte lărgită de la capătul unui tub , care servește la îmbinarea acestuia cu un alt tub . 3. ( Bot . ) Membrană protectoare a seminței , a tulpinii

 

MUFĂ

MÚFĂ , mufe , s . f . ( Tehn . ) 1. Cilindru de metal care servește la îmbinarea sau la ramificarea conductelor , a cablurilor etc . ; manșon . 2. Partea lărgită de la capătul unui tub care servește la îmbinarea acestuia cu alt

 

SUDURĂ

... SUDÚRĂ , suduri , s . f . 1. Operație de sudare ; p . ext . locul îmbinării prin sudare a două sau mai multor piese . 2. Fig . Închegare , îmbinare

 

ÎNCHEIETURĂ

... ÎNCHEIETÚRĂ , încheieturi , s . f . 1. Îmbinare ( mobilă ) a capetelor oaselor ; articulație . 2. Loc unde se îmbină două sau mai multe obiecte sau părțile unui obiect , ale unei construcții etc ...

 

ÎNCHITUIRE

... ÎNCHITUÍRE , închituiri , s . f . Operație de îmbinare

 

ÎNGEMĂNARE

... ÎNGEMĂNÁRE s . f . Acțiunea de a ( se ) îngemăna ; unire ; îmbinare

 

ȘAIBĂ

ȘÁIBĂ , șaibe , s . f . 1. Disc de metal , de lemn etc . găurit , care se montează între un șurub și obiectul respectiv sau între șurub și piuliță , pentru a menține șurubul fix și pentru a îmbunătăți îmbinarea și a preveni deșurubarea . 2. Roată de metal sau de lemn , fixată pe un ax , peste care se petrece cureaua de

 

ȘTEMUI

ȘTEMUÍ , ștemuiesc , vb . IV . Tranz . A lovi sau a presa marginea unei table nituite sau marginea capetelor de nit , pentru a asigura etanșeitatea

 

ALESĂTURĂ

ALESĂTÚRĂ , alesături , s . f . Procedeu de ornamentare a țesăturilor populare românești prin separarea și îmbinarea cu mâna , după un model , a firelor de urzeală și de

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...