Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ÎMBRĂȚIȘARE, COMPLEX, ÎMBRĂȚOȘA, AMPLECTIV, AMPLEXICAUL, AMPLEXIFLOR, CUPRINDE, CUPRINS, INTRA, MULTILATERAL ... Mai multe din DEX...

ÎMBRĂȚIȘA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ÎMBRĂȚIȘÁ, îmbrățișez, vb. I. 1. Tranz. și refl. recipr. A (se) cuprinde, a (se) înlănțui cu brațele, a (se) strânge în brațe (în semn de afecțiune). ** Tranz. Fig. A înconjura din toate părțile; a învălui. 2. Tranz. Fig. A cuprinde dintr-o aruncătură de ochi. ** A include, a cuprinde în sfera preocupărilor. 3. Tranz. Fig. A-și însuși o idee, o doctrină, o concepție. ** A se consacra unei profesiuni. ** A cuprinde, a conține. [Var.: (reg.) îmbrățoșá vb. I] - În + brățiș (reg.).

Sursa : DEX '98

 

ÎMBRĂȚIȘÁ vb. v. adopta, cuprinde, însuși, primi, prinde, vedea.

Sursa : sinonime

 

ÎMBRĂȚIȘÁ vb. 1. a (se) cuprinde, a (se) înlănțui, a (se) prinde. (Se \~ de mijloc.) 2. a strânge. (A \~t fata.)

Sursa : sinonime

 

îmbrățișá vb., ind. prez. 1 sg. îmbrățișéz, 1 pl. îmbrățișăm; conj. prez. 3 sg. și pl. îmbrățișéze; ger. îmbrățișând

Sursa : ortografic

 

A SE ÎMBRĂȚIȘ//Á \~éz intranz. A face (concomitent) schimb de strângeri în brațe (unul cu altul); a se cuprinde. /în + brățiș (braț)

Sursa : NODEX

 

A ÎMBRĂȚIȘ//Á \~éz tranz. 1) A înconjura cu brațele (pentru a-și demonstra dragostea sau afecțiunea); a strânge în brațe; a cuprinde. 2) fig. (idei, doctrine, teme) A decide urmeze, acceptând ca bun. 3) fig. (profesii, ocupații) A alege drept domeniu de activitate permanentă. 4) fig. (despre lucruri) A conține în sfera sa (în mod global). Romanul acesta \~ează o multitudine de probleme. 5) fig. A cuprinde dintr-o privire. /în + brățiș (braț)

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru ÎMBRĂȚIȘA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 138 pentru ÎMBRĂȚIȘA.

Ioan Slavici - Cine pleacă%3F

... pe care îl voim noÄ­, și sînt gata să muncĂ©scă întins și cinstit alăturea de noÄ­, eÄ­ pot să fie siguri, că-Ä­ vom îmbrățișa cu stimă și cu iubire, orÄ­ și care ar fi legea și neamul lor, căci îmbrățișând pe ceÄ­ vrednici se ridică neamul nostru. Aceia dintre ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Cavalerul

Ştefan Octavian Iosif - Cavalerul Lui D. Anghel A fost odinioară un cavaler tăcut, Cu ochii melancolici, obrajii de zăpadă. Tărăgănat și șubred, pustiu și abătut, El hoinărea pe uliți, dat visurilor pradă. Era așa de țeapăn, stângaci, dus în extaz! La geamuri flori și fete râdeau de el cu haz, Când, șovăind în umblet, se poticnea, sărmanul! Ades, pierdut în umbră, stătea-ntr-un colțișor, Fugind de ochii lumii, în casa-i solitară. Și brațele-amândouă el le-ntindea cu dor, Ci nu scotea o șoaptă în liniștea de seară. La miezul nopții însă creștea un freamăt lin Și-un cântec sau descântec bizar, ca din senin, Și cineva la ușă ușor de tot îi bate... Iubita-i intră, — iat-o alunecând ușor Într-un veșmânt de spumă de valuri zgomotoase, Aprinsă și-nflorită ca un aprins bujor; Strălucitor e vălu-i ușor ca de mătase. Blond chipul ei răsare din buclele-aurii, Surâd albaștri ochii scânteietori de vii — În brațe unul altui se lasă ei să cadă... În brațe unul pe-altul ei dornic se cuprind; Stângaciul de-adineauri nici nu se mai cunoaște; Re-nvie visătorul; obrajii reci s-aprind; Din ce în ...

 

Alphonse de Lamartine - Războiul

Alphonse de Lamartine - Războiul Războiul de Alphonse de Lamartine Traducere de Ion Heliade Rădulescu - 1829 De ce sunete viteje urechea-mi e speriată? Glasul trâmbiței răsună, cai ninchează sforăind; Coarda-n sânge înmuiată, Ca sabia-ncrucișată, Sună pavăza lovind. Semnul de război se dete, aerul e-nzgomotat Armele! și eho iară armele! mai depărtat. Pe câmpie răspândite scadroanele tropăiesc, Decât crivățul mai iute din tot locul năvălesc; Și ca două aripi negre deodată se întind Din coastele cele dese de legiuni șiruind. Ne-nduplecat armăsarul, strâns în frâu, locul lovind, Pe-ndoitele-i genunche se oprește sforăind. Trăsnetul încă tot doarme, și-n câmpul cel mărmurit O prea jalnică tăcere cu groaza s-a răspândit. Nu s-aude decât marșul atâtor mii de soldați Alergând naintea morții căreia sunt închinați, A carelor uruire, armăsarii ninchezând, Poruncile-adăugite și aerul răsunând, Sau vântul care izbește în steaguri ce fâlfâiesc Și-n taberele vrăjmașe înotând se îndoiesc; Și când seamănă, umflate de biruință, c-ar sta Gata înaintea slavei singure de a zbura. Când ostenite-ncetează, se lasă pe lemn în jos Ca s-acopere vitejii cu-al lor văl întristăcios. În fruntea-amânduror taberi ...

 

Constantin Stamati - Închisul către un fluture ce intrase în castelul său

Constantin Stamati - Închisul către un fluture ce intrase în castelul său Închisul către un fluture ce intrase în castelul său de Vasili Andreievici Jukovski Traducere de Constantin Stamati Oh! de unde te-ai luat, spune, oaspe fluturaș, Ce în aer locuiești, oaspe din ceruri picat! Care zefir te-au răpit? care vânt te-au aruncat Din efirul luminos în acest negru lăcaș? Căci sub bolta cestui zid, unde de mult sunt închis, Rază de zi n-au pătruns, nici măcar s-au pomenit, În acest muced lăcaș, mormânt celor vii gătit, De vreo bucurie glas, sau vreun mângâios vis. Numai tu, soarta mea, știi de când aici ai sosit; Doar la tine, fluturaș, acolo în aer sus, Amărâtul meu suspin din castelul au ajuns! Și ai venit înadins să vezi un nenorocit. Vai, tristul sufletul meu, de mult aici îngropat, În tine văd acum lumea ce l-au urgisit, Tu speranță ai adus închisului osândit, Și-nchisoarea, sosind noaptea, mi-ai luminat. Spune-mi dar, spune, te rog, efirului iubit prunc, Tot așa este frumos seninul acel ceresc? Tot așa pe munți și câmpi floricele înfloresc? Tot miroase roza, crinul, tot limpezi pâraie curg? Tot șuieră filomela prin lunci ...

 

Dimitrie Anghel - Într-un amurg de toamnă (Anghel)

Dimitrie Anghel - Într-un amurg de toamnă (Anghel) Într-un amurg de toamnă de Dimitrie Anghel Ca un gând rău noaptea se târăște și o mâhnire neînchipuită urcă din lumea plantelor. O umbră umedă și verde, ca răsărită din adâncul unei mlaștini, topește formele și în toată mâhnirea aceasta sufletul meu dornic de lumină luptă și el, ca o flacără ce stă să se stângă… Așa trebuie să fi fost la începutul lumilor, pe atunci când regnul vegetal stăpânea pământul. Arbori și plante uriașe, ierburi ori flori monstruoase, în aburii ce stăpâneau de-a pururi, trebuie să se fi strevăzut ca în fundul unui vis, sau ca o natură zămislită și căzută în adâncul unei ape. Și cum nu se auzea un cântec pe atunci, ori un tril sfios de pasăre, cum nu bătea un fluture din aripi și nici pas nu suna ca să trezească ecouri, astfel e și în colțul acesta de natură, unde ne găsim amândoi după o dulce zi de dragoste… Singurele puncte de senin sunt ochii tăi; dar nu știu cum, prin ce misterioasă ambianță cu cele ce ne împresoară, s-au îndepărtat și s-au făcut străini, de parcă nu mai ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Mihai scăpând stindardul

Dimitrie Bolintineanu - Mihai scăpând stindardul Mihai scăpând stindardul de Dimitrie Bolintineanu Noaptea se întinde și din geana sa Argintoase lacrimi peste flori vărsa. Dar setos de lupte, în văi depărtate, Un erou în noapte încă se mai bate. Singur el se luptă în acele văi Unde mâna morții a culcat pe-ai săi. Dar sub mii de brațe trebuie să cază Trece printre unguri fără ca să-l vază; Și stindardul țării el înfășurând Către sân îl strânge înapoi cătând. Și în umbra nopții armăsaru-i zboară Ca o-nchipuire albă și ușoară. Spre o apă lată calul s-a-ndreptat; De maghiari războinici fuge-nconjurat. Luna după dealuri mergând să se culce Îi arată calea și-i surâde dulce. Cei ce îl preurmă se opresc pe maluri Dar Mihai cu calul se aruncă-n valuri Și de ceea parte singur ajungând El îmbrățișează calu-i spumegând. Apoi scoate frâul încă alb de spume Și îi zice: ,,Liber mergi de-acum în

 

Gelu Vlașin - 14:21

... șoferul de taxi își masturba ochelarii privind semafoarele întinse pe trotuare prin gropi și prin guri de metrou mestecând tutun englezesc uscat în prezervative unul îmbrățișa

 

Gelu Vlașin - 21:39

Gelu Vlaşin - 21:39 â†�â†� 21:10 21:39 de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 21:55 →→ îngerul tău a strigat două săbii tăișul ascund într-o singură teacă jocul secund la cina de taină cu cifrele aliniate pe măsuța de scris un hotel ca o minge de ping - pong îmi saltă cuvintele pe hârtie cu fulgi mari așternuți peste buzele tale uscate printre care se ascund nopțile plimbate pe cărările lor douăsuteopt douăsutenouă să te îmbrățișez câteodată să-mi ascund inima în inima ta să-ți potrivesc spațiile albe dintre vise (în așteptarea zborului

 

Gelu Vlașin - Bubuk

Gelu Vlaşin - Bubuk Bubuk de Gelu Vlașin întunericul m-a chemat în cămara lui apoi m-a îmbrățișat și m-a sărutat pe frunte din ochi mi-au tâșnit amintirile buzele mele și din adâncuri o pasăre uitată și-a luat

 

Gelu Vlașin - Sabilulungan

... care se scaldă nefericirea ca-ntr-o piscină termală poate că imaginea ta ca o gheisha pe retină îmi va elibera mintea și te va îmbrățișa până dincolo de moarte poate că zâmbetul tău nu era pentru mine dar ziua aceasta ca o ghilotină mi-a retezat sufletul transformându ...

 

Grigore Alexandrescu - Mănăstirea Dintr-un Lemn

Grigore Alexandrescu - Mănăstirea Dintr-un Lemn Mănăstirea Dintr-un Lemn de Grigore Alexandrescu Mulțumiți de buna petrecere de la Cozia, ne pornirăm de acolo în dispozițiile cele mai bune, și întorcându-ne prin Râmnic luarăm drumul Mănăstirii Dintr-un lemn, care este în depărtare ca la două poștii de la cea dintâi mănăstire. Depărtându-ne de oraș și lăsând Oltul în stânga noastră, perspectiva luă altă față : acum n-aveam a mai vedea nici munți înalți, nici ape mărețe. Râuri multe, dar mici, care curg în deosebite direcții, care aci se împreun, aci se despart și se întâlnesc iară, ca să intre deodată în râul cel mare, dealuri în proporția apelor, dar împodobite de crânguri frumoase, în sfârșit, toate mici, dar toate cochete și elegante. Iată ce întâlnești de la Cozia până la Mănăstirea Dintr-un lemn, așezată asemenea în marginea unui deal. Ca să luăm lucrurile pe rând, trebuie mai întâi să vorbim de tradiția ce se păstrează asupra zidirii acestei mănăstiri. Cu vreo treizeci ani înainte de a se zidi biserica, un cioban își avea stâna în locul acela pe coasta dealului. Într-o noapte i se înfățișă în vis Maica Mântuitorului, poruncindu- ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎMBRĂȚIȘA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentru ÎMBRĂȚIȘA.

ÎMBRĂȚIȘARE

... ÎMBRĂȚIȘÁRE , îmbrățișări , s . f . Acțiunea de a ( se ) îmbrățișa și rezultatul ei ; cuprindere în brațe ; p . ext . mângâiere . [ Var . : ( reg . ) îmbrățoșáre s . f . ] - V. îmbrățișa

 

COMPLEX

COMPLÉX , - Ă , complecși , - xe , adj . , s . n . 1. Adj . Format din mai multe părți ; care îmbrățișează , care întrunește în sine mai multe laturi sau elemente diferite . 2. S . n . Întreg , unitate formată din mai multe părți , din mai multe elemente ; sistem care întrunește în sine mai multe laturi , care îmbrățișează mai multe domenii ; combinare , asociere într - un tot a mai multor fenomene , stări de lucruri etc . 3. S . n . Ansamblu de tendințe inconștiente formate în copilărie pe baza anumitor relații familiale și sociale , care determină comportarea ulterioară a

 

ÎMBRĂȚOȘA

... ÎMBRĂȚOȘÁ vb . I . v . îmbrățișa

 

AMPLECTIV

AMPLECTÍV , - Ă , amplectivi , - e , adj . ( Bot . ; despre părți ale plantei ) Care îmbrățișează complet alte

 

AMPLEXICAUL

AMPLEXICÁUL , - Ă , amplexicauli , - e , adj . ( Bot . ; despre frunze ) Care îmbrățișează

 

AMPLEXIFLOR

AMPLEXIFLÓR , - Ă , amplexiflori , - e , adj . ( Bot . ) Care îmbrățișează

 

CUPRINDE

... I. Tranz . 1. A prinde , a apuca ceva de jur împrejur cu mâinile sau cu brațele . 2. Fig . A îmbrățișa cu privirea ; a vedea ; a înțelege , a cunoaște . 3. ( Despre o haină ) A fi potrivită pentru corpul ...

 

CUPRINS

CUPRÍNS^2 , - Ă , cuprinși , - se , adj . 1. ( Rar ) Îmbrățișat ( unul cu altul ) . 2. ( Pop . ) Înstărit ,

 

INTRA

... a se amesteca ; a lua parte la o activitate . 4. ( Urmat de determinări introduse prin prep . " în " sau " la " ) A îmbrățișa o îndeletnicire ; a se angaja într - o slujbă . 5. A adera , a se înscrie , a fi admis ...

 

MULTILATERAL

MULTILATERÁL , - Ă , multilaterali , - e , adj . Care îmbrățișează mai multe aspecte ale realității , care se desfășoară pe mai multe planuri , orientat în mai multe

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...