Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ÎMPUNGĂTOR, ÎMPUNGERE, ÎMPUNSĂTURĂ, ÎMBOLDI, ÎMPUNGACI, ÎNȚEPA, ÎNGHIMPA, CIONDĂNI, DARDĂ, PĂTRUNS ... Mai multe din DEX...

ÎMPUNGE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ÎMPÚNGE, împúng, vb. III. 1. Tranz. și refl. A (se) înțepa. ** Tranz. A îmboldi un animal. ** Tranz. Fig. A ironiza, a persifla. 2. Tranz. A lovi cu coarnele. [Perf. s. împunsei, part. împuns] - Lat. impungere.

Sursa : DEX '98

 

ÎMPÚNGE vb. 1. (înv.) a punge. (O vacă, un bou care \~.) 2. v. înțepa. *3. v. atínge.

Sursa : sinonime

 

ÎMPÚNGE vb. v. ironiza, persifla, zeflemisi.

Sursa : sinonime

 

împúnge vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. împúng, 1 pl. împúngem, perf. s. 1 sg. împunséi, 1 pl. împúnserăm; part. împúns

Sursa : ortografic

 

A SE ÎMPÚNGE împúng intranz. A face (concomitent) schimb de vorbe usturătoare (cu cineva). /<lat. impungere

Sursa : NODEX

 

A ÎMPÚNGE împúng tranz. 1) (ființe sau părți ale corpului lor) A supune unei senzații de durere fizică, înfigând un obiect ascuțit; a înghimpa; a înțepa. 2) (despre vite cornute) A lovi cu coarnele. 3) fig. A ataca răutăcios cu ironii sau vorbe usturătoare; a înghimpa; a înțepa; a mușca. /<lat. impungere

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruÎMPUNGE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 56 pentruÎMPUNGE.

Ion Creangă - Acul și barosul

Ion Creangă - Acul şi barosul Acul și barosul de Ion Creangă Povestire publicată prima oară în Învățătorul copiilor... , ed. a III-a, Iași, 1874 Acul: — Moșule, de ce ești zurbagiu? Te sfădești necontenit cu soră-ta nicovala, țipați și faceți larmă, de-mi țiuie urechile. Eu lucrez toată ziua, și nime nu-mi aude gura. — Iaca, mă!... da de unde-ai ieșit, Pâcală? — De unde-am ieșit, de unde n-am ieșit, eu îți spun că nu faci bine ceea ce faci. — Na! vorba ceea: a ajuns oul mai cu minte decât găina. Măi băiete, trebuie să știi că din sfădălia noastră ai ieșit; ș-apoi tu ni cauți pricină? — Mă rog, iertați-mă! că dacă n-ar fi fost focul, foile, pleafura și omul care să vă facă să vă deie nume, ați fi rămas mult și bine în fundul pământului, ruginite ca vai de voi. — Măsură-ți vorbele, băiete! Auzi, soră nicovală, cum ne râde acușorul? — Aud, dar n-am gură să-i răspund; și văd, dar trebuie să rabd. — Vorba ceea, soro: "Șede hârbu-n cale și râde de oale". Măi pușchiule! ...

 

Emil Gârleanu - Bolnavii

... pipăi pe sub cămașă; îl întinse pe-o bancă, îl ciocăni și-i zise: — Te taie așa din când în când. Ori parcă te împunge. Ha? Bughea îngăimă: — Da, așa, chiar așa, domnule doftor. — Ești bolnav de mai, băiete, de mai. Dar pentru asta n-am doctorii cu ... mâna, îi dădu cașul și-i povesti, de-a fir-a-părul, toată întâmplarea. Sfârși râzând: — Cică mă taie, mă împunge prin mai. Și eu n-am fost bolnav de zilele mele. Cum o să mă împungă? Popii nu-i prea plăcuse purtarea finului, numai da ... o găsi. Apoi Bughea povesti toată întâmplarea și încheie: — Să-l fi văzut cum mă sucea, cum mă bocănea, și da mereu: Că mă împunge, că mă taie prin mai. Ceilalți se puseră pe râs. Dar baciul le făcu semn. — Hai, că-nnoptăm. Oile intrau pe rând prin deschizăturile ...

 

Vasile Alecsandri - Cântece de stea și povestea vorbei de Anton Pann

Vasile Alecsandri - Cântece de stea şi povestea vorbei de Anton Pann Cântece de stea și Povestea vorbei de Anton Pann de Vasile Alecsandri Există la noi o carte foarte prețioasă și de o mare însemnătate, un adevărat tezaur de spiritul și de înțelepciunea poporului român; și însă acea carte, necunoscută de acei care ar trebui să o cunoască, zace lepădată în fundul librăriilor! Ca și dânsa, autorul ei, pierdut în umbră, a fost pe timpul lui victima superbiei ignorante, și chiar astăzi, când societatea noastră s-a democratizat, astăzi, când oamenii literați și-au dobândit un loc la soare, numele lui Anton Pann deșteaptă mai mult imaginea unui psalt de strană, decât suvenirul unui poet. Cine a fost Anton Pann? -- Un simplu cântăreț de biserică, iată ce răspund indiferenții! -- Ce a scris Anton Pann ? -- Spitalul amorului , iată ce răspund ignoranții! E timpul dar a spune adevărul și a face lumină pe mormântul unui om de merit, care în cursul vieții sale modeste a scris fără a se gândi la recompensă, și a cules, coordonat, publicat Proverburile noastre, acele cugetări ieșite din ...

 

Alecu Donici - Furnica (Donici)

Alecu Donici - Furnica (Donici) Furnica de Alecu Donici O furnică De soi mică, Iar de inimă prea mare, Adusese furnicarul într-o nespusă mirare, Căci, precum al ei istoric lumea au încredințat, Ea purta grăunțe întregi de orzul cel mai mășcat. Era înc-acea furnică Și la războaie voinică: Unde viermișor vedea, Se repezea și-l prindea. Chiar paingul cu atâtea săbii, coase, înarmat, Al ei ac de biruință într-o vreme au cercat. Dar furnica, ca și omul, cu dorinți nesățioase, De-a furnicarului slavă prea curând se dezgustase. — La târg — zise ea odată -- Mă duc lumea să mă vadă Și oamenii să se miere De vestita mea putere. Și așa, prea îngâmfată, Într-un mare car de fân ea s-au cățărat îndată; Au ajuns la târg, dar ah! ce cumplită lovitură Mândriei sale văzură. Căci nici unul dintre oameni la furnică nu căta, Când puterea să-și arăte, ea minunt nu înceta Și, cu toată-a ei silință, bețișori de fân trăgea Sau vreo muscă nătăraucă prinzând, iute împungea. Dar în sfârșit obosită de zadarnice cercări, Câinelui de lângă car, au zis: "Dragă, nu te mieri De-a ...

 

Alexei Mateevici - Iuda

... cel vândut i-l arăta; Degeaba Iuda căuta Vedenia ca să alunge: Doritul somn la el nu vine, Și din lucirile senine Hristos vederea îi împunge; Degeaba ochii el închide, Ca minții sale ostenite Să-i deie pace. Luminos I se arată lui Hristos. V Îl vede Iuda necăjit Pentru preasfântul ...

 

Constantin Stamati - Țânțarul și păstorul

... târăște pân’ la dânsul cu limba de venin plină, Voind să-l muște de moarte... Iar unui țânțar de-aproape, fiindu-i de dânsul milă, Împunge pe somnorosul cu pliscul în nas cât poate. Deci trezindu-se păstorul, pe șarpe l-au omorât, Dar mai întâi pe țânțar așa de rău ...

 

Constantin Stamati - Dorul de patrie

Constantin Stamati - Dorul de patrie Dorul de patrie de Constantin Stamati Dedicat României Am fost și eu român, Dar m-am făcut păgân, Căci tânăr fiind, Bietul meu pământ, De tătari călcat, Ei sclav m-au luat. . . . . . . . De-acum numai moartea Să mă scape poate Din păgânătate. Doina veche a unui prizonier la tătari1 Bunului patriot și fumul țării sale i se pare dulce și mirositor...2 Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI I Când aș fi o frunzișoară Ca de zefir aripioară, Care căzând în izvor Plutește pe el ușor, Eu m-aș smulge cu grăbire Din crenguța unde sunt, Aș sări cu mulțumire În pârăuț sau în vânt; Sau aș zbura pân-departe, Peste păduri neumblate, Sau aș zbura peste râpi, Ca pasăre cu aripi, Peste stânci de cremeni oable, Peste răsfățatul lac, În care ca plete albe Rădăcini de copaci zac, Peste dumbrava cerboaicei, Peste bârlogul ursoaicei, Peste-ăuîn codru de stejari Ce stau chiar niște străjari, Peste râpi întunecoase, Lăcaș aprigului hoț, A căruia frunte arsă Și a lui ucigaș glonț N-ar putea să mă-ngrozească, N-ar putea să mă ...

 

Emil Gârleanu - Musafirul

... izvor din care și ele își sug viața. Izvorul curge subțire, întinzând în față, ca pe o năframă, o baltă mică, pe care, uneori, o împunge, ca un ac de aur, câte o rază de soare. În frunzișul salciilor acestora se strâng stoluri întregi de păsări, de stau ziulica întreagă să ...

 

Emil Gârleanu - Nedespărțite! ...

... ar vrea să mai vadă locurile aceste o dată. Apoi fac un ocol mare, de jur împrejurul păduricii, în vreme ce o rază de soare împunge pânza norilor și tivește pe cer o dungă de lumină. Bucuroase, păsările bat din aripi și se hotărăsc. Patru, două perechi, o iau mai înainte ...

 

Garabet Ibrăileanu - Omul - o celulă a organismului numit societate

Garabet Ibrăileanu - Omul - o celulă a organismului numit societate Omul - o celulă a organismului numit societate de Garabet Ibrăileanu 1. Omul poartă centrul lumii fizice în orice punct cuprins în spațiul ocupat de trupul său; centrul lumii sentimentale și intelectuale îl poartă în conștiința sa (luând cuvântul în înțelesul său psihologic, nu moral). 2. În lume, nu vorbesc numai de artiști, sunt două feluri de oameni: oameni care apreciază, care au simpatii și antipatii, dar la care aprecierea aceasta, simpatiile și antipatiile nu devin un motiv de luptă. Ei nu luptă pentru ceea ce cred ei că e bine și nu luptă împotriva a ceea ce cred ei că e rău. Majoritatea oamenilor e așa. A trage însă concluzia că acești oameni sunt ,,impasibili", ,,impersonali", ar fi o mare greșeală și nimene, de fapt, n-o face. Dar sunt alți oameni care fac din simpatiile și antipatiile lor motive de luptă, care își fac un ideal (pe care-l urmăresc) de a stârpi ceea ce cred ei că e rău și de a ajuta la triumful binelui. Aceștia sunt oameni ,,luptători"'. 3. ,,Multe dureri-s, puține ...

 

Gelu Vlașin - Auzul

... Gelu Vlaşin - Auzul Auzul de Gelu Vlașin auzul meu ca o suliță mă împunge mă străpunge auzul meu care curge ca o menghină îmi strânge durerea ca o spadă îmi retează dorința urechea mea ca o babă mă bârfește ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruÎMPUNGE

 Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentruÎMPUNGE.

Exodul Capitol 21

... face să cadă un dinte robului său, fie bărbat fie femeie, ca despăgubire pentru dintele lui, să -i dea drumul. 28 Dacă un bou va împunge și va omorî pe un bărbat sau pe o femeie, boul să fie ucis cu pietre, carnea să nu i se mănînce, iar stăpînul boului ... moartea. 30 Dacă i se pune stăpînului un preț pentru răscumpărarea vieții lui, va plăti tot ce i se va cere. 31 Cînd boul va împunge pe un băiat sau pe o fată, i se va face după legea aceasta; 32 dar dacă boul împunge pe un rob, fie bărbat fie femeie, să se dea trei sicli de argint stăpînului robului, și boul să fie ucis cu pietre. 33 Dacă ... 34 stăpînul gropii să plătească stăpînului lor prețul vitei în argint, iar vita moartă să fie a lui. 35 Dacă boul unui om împunge boul unui alt om, și boul acesta moare, vor vinde boul cel viu și prețul lui îl vor împărți; vor împărți și boul mort. 36 ...

 

Deuteronomul Capitol 33

... Iosif, Pe creștetul capului domnului fraților lui! 17 El are frumuseța întîiului născut al taurului; Coarnele lui sînt cum sînt coarnele bivolului; Cu ele va împunge pe toate popoarele, Pînă la marginile pămîntului: Ele sînt zecile de mii ale lui Efraim, Ele sînt miile lui Manase.`` 18 Despre Zabulon a ...

 

Ezechiel Capitol 34

Ezechiel Capitol 34 Ezechiel 33 Ezechiel Capitol 34 1 Cuvîntul Domnului mi -a vorbit astfel: 2 ,,Fiul omului, proorocește împotriva păstorilor sufletești ai lui Israel! Proorocește, și spune-le lor, păstorilor: ,Așa vorbește Domnul Dumnezeu: ,Vai de păstorii lui Israel, cari se pasc pe ei înșiși! Nu trebuie păstorii să pască turma? 3 Voi mîncați grăsimea, vă îmbrăcați cu lîna, tăiați ce e gras, dar nu pașteți oile. 4 Nu întăriți pe cele slabe, nu vindecați pe cea bolnavă, nu legați pe cea rănită; n`aduceți înapoi pe cea rătăcită, nu căutați pe cea pierdută, ci le stăpîniți cu asuprire și cu asprime! 5 Astfel ele s`au risipit, pentrucă n`aveau păstor; au ajuns prada tuturor fiarelor cîmpului, și s`au risipit. 6 Turma Mea rătăcește pe toți munții și pe toate dealurile înalte; oile Mele sînt risipite pe toată fața țării, și nimeni nu îngrijește de ele, nici nu le caută!`` 7 De aceea, păstorilor, ascultați Cuvîntul Domnului! 8 ,,Pe viața Mea, zice Domnul Dumnezeu, pentrucă oile Mele au ajuns de jaf și sînt prada tuturor fiarelor cîmpului, din lipsă de păstor, pentrucă păstorii Mei n`au nicio grijă de oile Mele, ci se pășteau ...

 

Daniel Capitol 8

Daniel Capitol 8 Daniel 7 Daniel Capitol 8 1 În anul al treilea al domniei împăratului Belșațar, eu, Daniel, am avut o vedenie, afară de cea pe care o avusesem mai înainte. 2 Cînd am avut vedenia aceasta, mi s`a părut că eram la capitala Susa, în ținutul Elam; și în timpul vedeniei mele, mă aflam lîngă rîul Ulai. 3 Am ridicat ochii, m`am uitat, și iată că într`un rîu stătea un berbece, și avea două coarne; coarnele acestea erau înalte, dar unul era mai înalt decît celălalt, și cel mai înalt a crescut cel din urmă. 4 Am văzut cum berbecele împungea cu coarnele spre apus, spre miazănoapte și spre miazăzi; nici o fiară nu putea să -i stea împotrivă și nimeni nu putea să scape pe cine -i cădea în mînă; ci el făcea ce voia, și a ajuns puternic. 5 Pe cînd mă uitam cu băgare de seamă, iată că a venit un țap dela apus, și a cutreierat toată fața pămîntului, fără să se atingă de el; țapul acesta însă avea un corn mare între ochi. 6 A venit pînă ...

 

Daniel Capitol 11

... mare cinste, îl va face să domnească peste mulți, și le va împărți moșii ca răsplată. 40 La vremea sfîrșitului, împăratul dela miazăzi se va împunge cu el. Și împăratul dela miazănoapte se va năpusti ca o furtună peste el, cu cară și călăreți..., și cu multe corăbii; va înainta asupra ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruÎMPUNGE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 13 pentruÎMPUNGE.

ÎMPUNGĂTOR

... ÎMPUNGĂTÓR , - OÁRE , împungători , - oare , adj . ( Reg . ) 1. Care împunge , care are vârful ascuțit . 2. ( Despre vite cornute ) Care are năravul de a lovi cu coarnele , care împunge ( 2 ) ; împungaci . - Împung ( prez . ind . al lui împunge

 

ÎMPUNGERE

... ÎMPÚNGERE , împungeri , s . f . Acțiunea de a ( se ) împunge și rezultatul ei ; înțepare . - V. împunge

 

ÎMPUNSĂTURĂ

... Împungere cu acul ; p . ext . locul unde a pătruns acul ( sau vârful ascuțit al altui obiect ) . 2. Fig . Înțepătură ( 2 ) . - Împuns ( part . lui împunge

 

ÎMBOLDI

... ÎMBOLDÍ , îmboldesc , vb . IV . 1. Tranz . A împunge un animal cu prăjina , cu bățul , cu nuiaua sau , p . ext . , a lovi un animal cu bățul , cu nuiaua spre a - l ...

 

ÎMPUNGACI

... ÎMPUNGÁCI , - CE , împungaci , - ce , adj . ( Reg . , despre vite cornute ) Împungător ( 2 ) . - Împunge

 

ÎNȚEPA

... ÎNȚEPÁ , înțép , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( se ) împunge ușor cu un ac , cu un ghimpe , cu o țeapă , cu orice obiect cu vârf ascuțit . 2. Tranz . Fig . A face aluzii răutăcioase ...

 

ÎNGHIMPA

... ÎNGHIMPÁ , înghímp , vb . I . Tranz . și refl . ( Pop . ) A ( se ) înțepa , a ( se ) împunge

 

CIONDĂNI

... IV . Refl . recipr . ( Fam . ) A se certa cu cineva pentru nimicuri fără a - și spune vorbe grele , a se împunge

 

DARDĂ

DÁRDĂ , darde , s . f . ( Înv . ) Suliță scurtă , armată cu un vârf de oțel , pentru împuns sau pentru aruncat , folosită în evul

 

PĂTRUNS

PĂTRÚNS , - Ă , pătrunși , - se , adj . 1. Străpuns , împuns : p . ext . străbătut , răzbit ; copt , fiert , fript foarte bine . 2. Fig . Mișcat , emoționat , impresionat . 3. Fig . Gândit , judecat ;

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...