Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CASIER, CUPON, EXECUȚIE, GOȘTINAR, INTRARE, MUMBAȘIR, OBERȚAL, OIER, PERCEPTOR, PROFIT ... Mai multe din DEX...

ÎNCASARE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ÎNCASÁRE, încasări, s.f. Acțiunea de a încasa și rezultatul ei. - V. încasa.

Sursa : DEX '98

 

ÎNCASÁRE s. f. acțiunea de încasare; suma încasată. (< încasa)

Sursa : neoficial

 

ÎNCASÁRE s. 1. luare, primire. (După \~ retribuți-ei.) 2. primire, ridicare. (\~ unor drepturi bănești.) 3. scoatere. (\~ banilor din bancă.) 4. v. percepere.

Sursa : sinonime

 

încasáre s. f., g.-d. art. încasării; pl. încasări

Sursa : ortografic

 

ÎNCAS//ÁRE \~ări f. 1) v. A ÎNCASA. 2) Sumă încasată într-o perioadă de timp. \~ a unor drepturi bănești. /v. a încasa

Sursa : NODEX

 

ÎNCASÁRE s.f. Acțiunea de a încasa și rezultatul ei. [< încasa].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruÎNCASARE

 Rezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentruÎNCASARE.

Ion Luca Caragiale - Țal!...

Ion Luca Caragiale - Ţal!... Țal!... de Ion Luca Caragiale Țal... Ce este țal? Este un substantiv român împământenit; înainte de-mpământenire, era verb german; însemna a plăti — se scria zahlen si se citea țal’n. Foarte des se-ntrebuințează acest verb în lumea noastră, unde, cumpărându-se toate, trebuiesc toate plătite. Când s-au înființat și la noi în țară berăriile, în secolul trecut, fiindcă la-nceput toți berarii și chelneni erau nemți, s-a introdus și acest verb țal’n, dar numai în formă de infinitiv imperativ, cu însemnarea: să plătesc! să plătim! În multe limbi europene, între cari și franceza și germana, infinitivul se întrebuințează ca imperativ impersonal, și la pozitiv și la negativ; dar, în limba noastră, forma infinitivului, și numai prescurtată, se-ntrebuința, mai-nainte, ca imperativ, numai la persoana a doua singulară și numai cu negațiune. Exemple: “ Taci, dumnule! Nu țipa, cocoană!" â€�Plătește, nene! Nu plăti, țațo!" Ce se-ntîmplă însă? De la o vreme, grație dezvoltării necontenit crescânde a agriculturii, industriei și comerțului României (pentru care totuși, trebuie să mărturisim, rămâne încă destul de făcut), luând căile noastre de comunicațiune un ...

 

Mihai Eminescu - Archaeus

Mihai Eminescu - Archaeus Este posibil ca această lucrare să necesite standardizare conform indicațiilor manualului de stil . Dacă dorești să ajuți citește pentru început paginile de ajutor . Archaeus de Mihai Eminescu Netăgăduit că sunt multe lucruri la priceperea cărora nu-l ajunge capul pe-un membru gros de la primărie sau pe-un subcomisar de poliție — deși aceștia sunt în genere oamenii cari pricep tot. Cel puțin când e vorba de espropriarea unei găinării , de insuflarea de respect în cetățeanul măcelari cu măsuri false, oameni mai îndemânatici decât cei doi de sus nu cunosc. Totuși ni se pare — se 'nțelege că nu impunem nimănui părerea — că, afară de cumpene strîmbe și găinării în fața uliții, mai există oarecari lucruri , de-o însămnătate secundară într-adevăr, de ex. filozofia, poezia, artele , tot lucruri cari scapă perspicacității numiților domni, dar a căror existență nu se poate nega. Se vede că autorul vrea să 'nceapă de la az buchi . Într-adevăr, lumea cum o vedem nu există decât în crierul nostru. Nimeni nu va tăgădui că este deosebire între gânsac și câne . Privirea cânelui e inteligentă , el pricepe din lumea această o porție mult mai bună decât gânsacul ; ...

 

Alexandru Dimitrie Xenopol - Istoria ideilor mele

Alexandru Dimitrie Xenopol - Istoria ideilor mele Istoria ideilor mele [1] de Alexandru Dimitrie Xenopol I. E. Torouțiu, Studii și documente literare . Vol. IV. Junimea. (București: Inst. Arte grafice Bucovina, 1933), pp. 368-428 Note de Torouțiu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX 10 X 11 Izvoare 12 NOTE I A RIRIA Comment veux tu que Je comprenne Quand mon amour est si gĂ©ant Quand il me tire du nĂ©ant NĂ©ant de l'âme oĂ¹ j'ai vĂ©cu Jusqu'Ă  ce que je t'ai connu? Comment veux-tu que je comprenne? 6 AoĂ»t 1901 Vörishofen [2] Mai mulți oameni, cari au găsit hrana sufletului lor în lumea cugetării, au scris amintirile vieții lor personale. În paginile ce urmează stau cuprinse acele ale desfășurării zilelor mele, însă privită aproape numai din punctul de vedere al desvoltării ideilor asupra lucrurilor și a lumii. Deși idealismul nu e product al individualității, și aceasta nu poate fi pe deplin cunoscută fără cercetarea fiziologică și psichologică a ființei ce-i dă naștere, voiu căuta să, desfac, pe cât se ...

 

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul I) Volumul II →→ Am pornit cu stângul în lume, ca și în război. La demobilizare, acolo, în dosul magaziilor gării, pe câmpul presărat cu mese și cu soldați beți de fericirea vieții recâștigate, pe toți i-am auzit: "Băgați de seamă, când vă veți vedea cu libretul în mână, să porniți cu dreptul!" Dar eu știu că oricât m-am muncit cu gândul, acum un an, să mișc întâi dreptul, când s-o da semnalul de plecare, spre front, din obișnuință militărească - deși acum nu mai răcneau porunci scurte ca la paradă și nimeni nu se uita cu ce pas o ia omul spre moarte -, am mișcat stângul. Și iată-mă c-am ajuns prin atâtea ploi de foc, cu picioarele și cu mâinile zdravene, cu pieptul neîngăurit, tocmai aici, în această zi sfințită a liberării de orice pericol. Iar astăzi e zi de marți și dacă toți oamenii dimprejurul meu se fac a uita c-au să pornească înapoi pe drumul vieții, cu tot dreptul mișcat întâi, într-o zi atât de nefastă, eu mă simt din cale-afară de ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruÎNCASARE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 17 pentruÎNCASARE.

CASIER

CASIÉR , - Ă , casieri , - e , s . m . și f . Persoană care are în sarcina sa casa de bani , distribuirea și încasarea banilor și păstrarea hârtiilor de valoare într - o întreprindere sau într - o instituție . [ Pr . : - si -

 

CUPON

CUPÓN , cupoane , s . n . 1. Parte a unui titlu de rentă sau a unei acțiuni bancare care se decupează la scadență pentru a - i servi titularului la încasarea dobânzii sau a dividendelor . 2. Parte detașabilă dintr - un bilet , de pe un cotor etc . care conferă deținătorului anumite drepturi . 3. Bucată mică de metraj , rămasă dintr - un val de material

 

EXECUȚIE

... EXECÚȚIE , execuții , s . f . 1. Faptul de a executa ; executare . 2. Încasare forțată a unei datorii pe cale judecătorească sau prin mijloace fiscale . 3. Aducere la îndeplinire a unei sentințe de condamnare la ...

 

GOȘTINAR

GOȘTINÁR , goștinari , s . m . Slujbaș însărcinat cu încasarea goștinei . - Goștină + suf . -

 

INTRARE

... în desfășurarea unei acțiuni muzicale . 3. Stradă mică ( înfundată la un capăt ) ; fundătură . 4. ( Cont . ) Valoare care se înregistrează în patrimoniul unei instituții sau întreprinderi ; încasare . 5. Înregistrare a adreselor , cererilor etc . sosite la o instituție . 6. ( Electron . ) Punct al unui sistem sau al unui aparat prin care un ...

 

MUMBAȘIR

MUMBAȘÍR , mumbașiri , s . m . ( În evul mediu , în Țară Românească și în Moldova ) Slujbaș însărcinat cu încasări și cu execuții fiscale . [ Var . : bumbașír s .

 

OBERȚAL

ÓBERȚAL , oberțali , s . m . ( Ieșit din uz ) Chelner care făcea încasările de la clienți . - Ober +

 

OIER

OIÉR , oieri , s . m . 1. Crescător , proprietar sau negustor de oi ; p . ext . păstor , cioban . 2. ( Înv . ) Slujbaș însărcinat cu încasarea oieritului ^1 . 3. ( Astron . ; art . , rar ) Lira ^1 . [ Pr . : o - ier ] - Oaie + suf . -

 

PERCEPTOR

PERCEPTÓR , perceptori , s . m . ( În trecut ) Funcționar însărcinat cu încasarea impozitelor și a taxelor oficiale ; agent de percepție . [ Acc . și :

 

PROFIT

PROFÍT , profituri , s . n . Ceea ce reprezintă un folos ( material sau spiritual ) pentru cineva sau ceva ; câștig , beneficiu , avantaj . ( Ec . ) Venitul adus de capitalul utilizat într - o întreprindere , reprezentând diferența dintre încasările efective și totalul cheltuielilor

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...