Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ÎNCOLȚIRE, ÎNCOLȚIT, REÎNCOLȚI, ÎNMUIETOR, COLȚ, GERMINA, LĂSTĂRI, MALȚ, RĂSĂRI, RĂSĂRIT ... Mai multe din DEX...

ÎNCOLȚI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ÎNCOLȚÍ, încolțesc, vb. IV. I. Intranz. (Despre plante; la pers. 3) A da colț, a răsări din pământ; a germina. ** Fig. (Despre idei, sentimente) A începe se dezvolte; a apărea, a se ivi, a se naște. II. Tranz. A înfige colții spre a mușca. ** A înconjura din toate părțile, fără a mai da posibilitate de retragere. ** Fig. (Despre oameni) A prinde pe cineva la strâmtoare; (despre abstracte) a cuprinde, a copleși. - În + colț.

Sursa : DEX '98

 

ÎNCOLȚÍ vb. v. apărea, arăta, ivi, mușca.

Sursa : sinonime

 

ÎNCOLȚÍ vb. v. germina.

Sursa : sinonime

 

încolțí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. încolțésc, imperf. 3 sg. încolțeá; conj. prez. 3 sg. și pl. încolțeáscă

Sursa : ortografic

 

A ÎNCOLȚ//Í^2 pers. 3 \~éște intranz. 1) (despre semințe, tuberculi, bulbi etc.) A da colț; a germina. Plantele au \~it. 2) fig. (despre atitudini, sentimente, idei etc.) A începe se contureze; a prinde consistență; a înmuguri; a se deștepta; a se înfiripa. \~ un grăunte de speranță. /în + colț

Sursa : NODEX

 

A ÎNCOLȚ//Í^1 \~ésc tranz. 1) (despre unele animale) A apuca cu colții. 2) (despre ființe) A înconjura amenințător din toate părțile. 3) fig. (despre persoane) A ataca cu vehemență și răutate. /în + colț

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru ÎNCOLȚI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 49 pentru ÎNCOLȚI.

Alexei Mateevici - Spre lumină!

... datoria lor și având-o întotdeauna în vedere, vor porni cei dintâi înaintea poporului, ducându-l spre lumină. Spre lumină dar! Semințele aruncate acum vor încolți și vor da roada lor de știință obștească la vremea lor. Iar cei ce vor lumina vor rămânea înconjurați de lumina neuitării în mintea poporului ...

 

Antim Ivireanul - Precuvântare la gramatică

Antim Ivireanul - Precuvântare la gramatică Precuvântare la gramatică de Antim Ivireanul Iată că a încolțit sămânța străină, adecă gramatica slavonească, o artă cunoscută și un lucru bun și iscusit, și în zilele domnieivoastre. Pentru fiecare e de mirare și plăcut lucru, când pe câmpul lui (în țarina lui) cresc oarecari grăunțe de altă limbă, căci vede un lucru nou și tăinuit, ce mai nainte n-a fost și nu s-a văzut. Astfel că multă mirare s-a întâmplat și cu neamul nostru lipsit sau de sămânța aceasta, adică de cetirea adevărată slavonească, sau de fructul ei, adecă de înțelegerea celor cetite, când în urma îngrijirei pline de iubire a voastră, ajunse vremea ca să se arate și acest fericit dar, adecă limba slavonească, în țara noastră. Și dacă limba slavonească la ai săi sau la ai casei (cum s-ar zice), adecă la slavi, e prea slăvită și admirată, acolo unde ea se întrebuințează ca limbă proprie, cu cât mai mult la noi, cari o întrebuințăm nu ca pe a noastră, ci ca pe una străină și împrumutată, ar trebui ca să fie ridicată în slavă ...

 

Dimitrie Anghel - Divanul

Dimitrie Anghel - Divanul Divanul de Dimitrie Anghel Publicată în Ilustrațiunea română , II, 9, sept. 1912, p. 156—157. Le sofa sur lequel Hassan Ă©tait couchĂ© Etait dans son espèce une admirable chose. A. de Musset Porniseră de-acasă, veseli, amîndoi la braț și zîmbitori ca o pereche luată de curînd. Exagerată în toate, felul ei de-a merge și expansiunea ce-o arăta față de tovarășul ei, făcea lumea să se întoarcă și să-i privească, fericindu-l pe el. O lume grăbită furnica pretutindeni. Uvrierii cu mînele negre de muncă, ființi muncite de chinuri, fețe triste și fețe rîvnitoare ; elegante de suburbii, alături de luxul strigător, pene de struț și fulg de simplă volatilă, flori de tafta și somptuoase roze murind pe corsajul alb al frumoaselor decoltate. Pierdută în mulțimea aceasta, fericita pereche mergea oprindu-se ici-colo la vitrine, unde tot ce-a născocit imaginația omenească pentru a aprinde ochii femeilor, dantele și muselinuri ca spuma, mătăsuri cu schimbătoare ape fugare, pălării variindu-și la infinit formele și cîte alte încîntătoare și fragile nimicuri, se revărsau aducînd și răspîndind sclipiri, chemînd în graiul lor colorat la voluptate, ...

 

Emil Gârleanu - Căprioara

Emil Gârleanu - Căprioara Căprioara de Emil Gârleanu Pe mușchiul gros, cald ca o blană a pământului, căprioara stă jos, lângă iedul ei. Acesta și-a întins capul cu botul mic, catifelat și umed, pe spatele mamei lui, și, cu ochii închiși, se lasă dezmierdat. Căprioara îl linge, și limba ei subțire culcă ușor blana moale, mătăsoasă a iedului. Mama îl privește, și-n sufletul ei de fugarnică încolțește un simțământ stăruitor de milă pentru ființa fragedă căreia i-a dat viață, pe care a hrănit-o cu laptele ei, dar de care trebuia să se despartă chiar azi, căci vremea înțărcatului venise de mult încă. Și cum se uită așa, cu ochii îndurerați, din pieptul căprioarei scapă ca un muget înăbușit de durere; iedul deschide ochii. Căprioara se îmbărbătează, sare în picioare și pornește spre țancurile de stâncă din zare, printre care vrea să-l lase rătăcit. Acolo, sus, e păzit și de dușmănia lupului, și de iscusința vânătorului, căci pe muchiile prăpăstiilor acelora numai ele, caprele, puteau a se încumeta. Acolo l-ar fi știut ca lângă dânsa. Dar până la ele erau de străbătut locuri ...

 

Gelu Vlașin - 23:30

Gelu Vlaşin - 23:30 â†�â†� 23:20 23:30 de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 23:40 →→ nubira nu ești dragostea mea portret neânțeles față de masă brodată cu cearcăne mov în lumina cu miros de tămâie peste care atârnă umbra cocoșatelor existențe tu nu ești dragostea piciorul tău metalic sărută fesele reci melc codobelc nu mă mai întâmpini din stâlpul de la intrare borcanului albastru nu-i mai ajung amintirile tu nu ești dacă plantele astea-mi încolțesc în minte precum bufnițele noaptea tu nu și stau așa (numărând punctele cardinale din care

 

Gelu Vlașin - Ideea

Gelu Vlaşin - Ideea Ideea de Gelu Vlașin în mintea mea încolțesc ideile precum sămburii de chaparo pe câmpiile andaluziei de prea multă așteptare iată ideea secerând neputința rostirii cu mâna

 

Ion Luca Caragiale - Plagiatul Zola-Bibescu

Ion Luca Caragiale - Plagiatul Zola-Bibescu Plagiatul Zola-Bibescu de Ion Luca Caragiale O campanie întreagă s-a ridicat în contra lui Zola după publicarea romanului său La DĂ©bâcle. Se știe metoda — noi am zice mania, dacă n-ar fi interesată — marelui scriitor francez de a îngrămădi pe o țesătură simplă, pe o intrigă foarte banală, o colosală garnitură așa-numită “documentarăâ€�, pe care o învârtește, o răsucește, o răstoarnă pe toate fețele, o multiplică așa că, dintr-o povestire ce ar putea, cu tot aparatul cuviincios, să încapă în patruzeci de file, el reușește să scoată un volum de 400 de pagini. Garnitura documentară consistă în cea mai mare parte din vocabularele tehnice. Așa, de exemplu, aproape jumătate dintr-un roman consistă din cuvintele tehnice ale mecanicilor de la drumul-de-fier. Zola a făcut cu multă răbdare vocabularul lor: taie cuvintele, face o grămadă mare din ele, și apoi ia câte un pumn din grămadă și presară peste paginele sale, cum se presară zahăr și scorțișoară peste plăcintă ca să-i dea dulceață picantă. Ce rezultă d-aici? că cititorul naiv, profan în mecanică, fără să-nțeleagă ...

 

Ion Luca Caragiale - Ploaie de primăvară

Ion Luca Caragiale - Ploaie de primăvară Ploaie de primăvară de Ion Luca Caragiale Informații despre această ediție Publicată în Moftul român seria I și retipărită în seria II, nr. 2 de la 26 August 1902. I. Pastel optimist Când plouă lin în primăvară, Toți zic: „Să dea Domnul să dea!â€� Și de te culci pe prispă-afară, Mai vezi pe cer și câte-o stea... E cald, și ploaia răcoroasă Ozon în aerul curat În urmă-i lasă; drăgăstoasă Natura-i toată un pupat. Se pupă corbi, de bucurie Că au scăpat de iarnă grea, Se pup' brabeți cu gălăgie, Și iată și o rândunea... Și-o barză calcă cu măsură Cu pasul grav, explorator, Se plimbă chiar prin bătătură Cu aerul nepăsător. Când plouă toate germinează, Pământul liber de zăpezi, Spălat de ploi se decorează Cu mii de mii de muguri verzi. În țarini grâul încolțește, În dealuri via o desgrop; De ploaie tot se-nveselește Pe orice frunză e un strop. Și soarele o caldă rază Trimite pe furiș prin nori; Iar flori și pasări ca să-l vază Se-nalță, zboară către zori. II. Pastel pesimist Tot plouă! A! ce primăvară! Cum ...

 

Ion Luca Caragiale - Primăvara (Caragiale)

Ion Luca Caragiale - Primăvara (Caragiale) Primăvara de Ion Luca Caragiale Pastel optimist Când plouă lin în primăvară, Toți zic: “Să dea Domnul, să dea!â€� Și de te culci pe prisp-afară, Mai vezi pe cer și câte-o stea... E cald, și ploaia răcoroasă Ozon în aerul curat În urmă-i lasă; drăgăstoasă Natura toată-i un pupat. Se pupă corbi, de bucurie Că au scăpat de iarna grea; Se pup' brabeți cu gălăgie, Și iată și o rândunea... Și-o barză... calcă cu măsură Cu pasul grav, explorator, Se plimbă chiar prin bătătură Cu aerul nepăsător. Când plouă toate germinează; Pământul liber de zăpezi, Spălat de ploi, se decorează Cu mii de mii de muguri ve'zi... În țarini grâul încolțește, În dealuri via o dezgrop; De ploaie tot se-nveselește, Pe orice frunză e un strop. Și soarele o caldă rază Trimite pe furiș prin nori; Iar flori și pasări ca să-l vază Se-nalță, zboară către zori. Pastel pesimist Tot plouă! A! ce primăvară! Cum curge fără să mai stea! Se-ntinde ceața grea p-afară, Pe cerul sumbru nici o stea. E frig... și apa mocirloasă Infectă aerul curat, La ...

 

Nicolae Văcărescu - Durda

Nicolae Văcărescu - Durda Durda de Nicolae Văcărescu     Primăvara se ivește,     Să vezi, muguru frunzește     Și iarba cum încolțește,     Codrul cată, se-ndesește,     Inima-mi zburdă și crește!     Cucul a-nceput să cânte     Nu pe crăci uscate, frânte;     Micșuneaua cam plăpândă     Altor flori miros comindă     Daleo, Doamne, ce orândă!     Roibul meu, iarna mai toată     N-a văzut vifor, nici zloată,     Că-l țineam tot pe cătare,     Pe bere și pe mâncare,     Vai de draga lui spinare!     Roibule, mi te gătește,     Șalele-ți înțepenește.     Să mă duci peste pripoare.     Văi și coaste la strâmtoare,     Pre potecă făr' de soare.     Daleo, daleo, dragă durdă,     Fă-te-ncoacea, nu fii surdă!     Vin' să te-ngrijesc mai bine,     C-a-mpuiat greierii-n tine,     Daleo, durdă, vai de mine.     Oleoleo! vremea-nvitează     P-ăl cu inima vitează,     Să nu stea să se clocească,     Ci-n sânge să bălăcească,     Pomina să-și

 

Vasile Alecsandri - Zilele Babii

Vasile Alecsandri - Zilele Babii Zilele Babii de Vasile Alecsandri Baladă I Cât au fost iarna de lungă Au ținut soarele strâns Sub al ei cojoc încins, Crivățul să nu-l ajungă, Nici să fie-n față nins. Iară sora ei mezină, Dochia, l-au îndrăgit Și la rându-i a vrăjit Să atragă-a lui lumină Lângă sânul ei zbârcit. Și sub cortul ei de gheață Unde tremură mereu Ține-acum odorul său, Dulcele izvor de viață, Zâmbetul lui Dumnezeu. Îl sărută, îl desmeardă Ziua, noaptea, nencetat, Ca pe-un mire descântat, Și se teme să nu-l peardă De la ochiu-i degerat. Bietul soare-n fărmecare Perde lustru-i aurit Sub răsuflul ei cumplit. El pe lume nu mai are Nici apus, nici răsărit. Iar în lipsa lui, pământul Zace-n triste amorțiri, Bântuit de vijăliri, Căci ferească Domnul sfântul De-ale Babelor iubiri! La răsuflul lor deodată Tot ce-i verde, înflorit, Cade, moare vestezit. Turba lor e nempăcată, Dorul lor neîmblânzit. Ele știu să-ncurce firul Feți-frumoșilor, pe plac. Știu să schimbe pentru leac Chiar în brustur trandafirul Și stiglețu-n liliac... II Iată, mări, însă iată Că-ntr-o ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNCOLȚI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 13 pentru ÎNCOLȚI.

ÎNCOLȚIRE

... ÎNCOLȚÍRE s . f . Acțiunea de a încolți și rezultatul ei ; germinare ; încolțit ^1 . - V. încolți

 

ÎNCOLȚIT

... 2 , - Ă , încolțiți , - te , adj . 1. ( Despre plante ) Răsărit ^2 , germinat . 2. Mușcat , prins cu colții . ÎNCOLȚÍT^1 s . n . Faptul de a încolți ; încolțire . - V. încolți

 

REÎNCOLȚI

... REÎNCOLȚÍ , pers . 3 reîncolțéște , vb . IV. Intranz . A încolți , a germina din nou , a da din nou colț . - Re ^1 - + încolți

 

ÎNMUIETOR

ÎNMUIETÓR , înmuietoare , s . n . Vas în care se înmoaie cerealele înainte de a fi puse la încolțit . - Înmuia + suf . -

 

COLȚ

COLȚ , colțuri , ( I , II 4 ) s . n . colți , ( II , III ) s . m . I. S . n . 1. Punct unde se întâlnesc muchiile unui obiect sau laturile unei figuri . 2. Porțiune dintr - un obiect sau dintr - un loc cuprinsă între extremitățile reunite ale laturilor lui . 3. Loc îndepărtat , retras , dosnic ; refugiu , ascunziș . II. S . m . 1. Dinte al animalelor ( p . ext . și al oamenilor ) , în special caninul . 2. Fiecare dintre vârfurile lungi și ascuțite ale greblei , furcii sau ale altor instrumente asemănătoare . 3. Fiecare dintre cuiele de fier pe care le aplică cineva pe talpa încălțămintei de iarnă ca să nu alunece pe gheață ; țintă . 4. Vârf ascuțit și proeminent de stâncă , de gheață etc . 5. Vârful plantelor , în special al ierbii , la începutul dezvoltării lor , când încolțesc . 6. Compus : colții - babei = plantă erbacee târâtoare cu frunze penate , cu flori galbene și cu fructe țepoase ( Tribulus terrestris ) . III. S . m . 1. Fiecare dintre tăieturile de formă aproximativ triunghiulară făcute pe marginea unei stofe ; dantelă împletită în această formă . 2. Șuviță de păr ondulată trasă pe frunte sau pe

 

GERMINA

GERMINÁ , pers . 3 germinează , vb . I. Intranz . ( Despre germeni , p . ext . despre plante ) A începe să se dezvolte , să încolțească , să se înmulțească , să pornească un nou ciclu de vegetație ( în condiții

 

LĂSTĂRI

... LĂSTĂRÍ , lăstăresc , vb . IV . 1. Intranz . ( La pers . 3 ) A da lăstari ; a înfrăți ; fig . a încolți

 

MALȚ

MALȚ s . n . Produs obținut din boabe de cereale ( mai ales de orz ) încolțite , uscate și măcinate , folosit la fabricarea berii și a spirtului sau , prăjit , la prepararea unui surogat de cafea ;

 

RĂSĂRI

... 3 ) A apărea pe cer , a se ivi la orizont . 2. ( Despre plante ; la pers . 3 ; adesea fig . ) A încolți , a ieși din pământ . 3. A se ivi ( din depărtare ) , a apărea ( pe neașteptate ) . 4. A ieși ...

 

RĂSĂRIT

RĂSĂRÍT^2 , - Ă , răsăriți , - te , adj . 1. ( Despre plante ) Care a ieșit din pământ ; încolțit ^2 . 2. Care depășește măsura comună , obișnuită ; fig . mai deosebit , mai de seamă ; valoros . - RĂSĂRÍT^1 , răsărituri , s . n . 1. Faptul de a răsări . 2. Punct cardinal situat în partea orizontului de unde răsare Soarele ; est . 3. Țară , ținut așezat în direcția răsăritului ( 2 ) față de un punct de reper dat ; orient ; ( colectiv ) popoarele dintr - un astfel de ținut sau dintr - o astfel de

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...