Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:DEPRINDERE, MESERIE, ACTIVITATE, BORFĂȘIE, DEDICA, DEDICAT, DOR, FERMECĂTORIE, HAIDUCIE, INTRA ... Mai multe din DEX...

ÎNDELETNICIRE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ÎNDELETNICÍRE, îndeletniciri, s.f. Meserie, profesiune; ocupație. ** Preocupare, grijă. - V. îndeletnici.

Sursa : DEX '98

 

ÎNDELETNICÍRE s. 1. v. ocupație. 2. v. activitate.

Sursa : sinonime

 

îndeletnicíre s. f., g.-d. art. îndeletnicírii; pl. îndeletnicíri

Sursa : ortografic

 

ÎNDELETNICÍR//É \~i f. Activitate de durată mai mare sau mai mică de care se ocupă cineva; ocupație; treabă. /v. a se îndeletnici

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruÎNDELETNICIRE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 30 pentruÎNDELETNICIRE.

Constantin Negruzzi - Duchesa Milanului

Constantin Negruzzi - Duchesa Milanului Duchesa Milanului de Constantin Negruzzi martie 1826 Italie, după ce o îndelungă vremi s-au luptat pentru slobozănie sa cu împărații, la ce de pe urmă o dobândisă; și ei nu mai avĂ© întru ea decât o umbră de stăpâniri în niște particularnice staturi, cari încă îi cunoște, nu atât ca să-s încredințăzi de protecsie lor, cu cât să temĂ© să aibă din puterea lor. Milanezul era cel mai mari dintre toate. Viscontezii, cari din particularnici stăpânitori să făcusă duchi, să bucura de o stăpâniri legiuită prin bunăvoință a noroadelor, și prin aceea a împăraților. Dar parte bărbătească a aceștii familii sfârșându-să, toate driturile sali au trecut în Casa de Orleans, prin Valentina Milanului, cari să măritasă după acest vestit duc de Orleans, ci s-au omorât de Ioan, ducul de Burgon. Stare ce jalnică întru care catandisâsă Franța, din pricina războaielor cu englejii și a feliuri de tarifuri de cari această împărăție era stricată, nu au lăsat pe copiii ducului de Orleans ca să-s ducă să puie stăpânire pe acest ducat. Venețienii, cari afla milanezul după plăcerea lor, negreșit l-ar fi apucat ...

 

Gelu Vlașin - Depresie zece

Gelu Vlaşin - Depresie zece Depresie zece de Gelu Vlașin nu mai ești simplista care-mi tulbură ochiul îngust și decorul absent cînd lumea dansează tango printre mese cu vin alb și roșu în ritmul radioului obosit nu mai ești banala poveste a geniului ratat cînd rînjetul cretin inundă încăperea și nici omul orchestră la festivalul proștilor deghizați și nici femeia fatală confundată cu o tîrfă de cartier mărginaș sau ceea ce gîndul meu primitiv caută disperat printre mizeriile cotidiene nu ești zîmbetul ascuns în suferințe conjugale prea ușor acceptate și eu știu prea bine de ce sufletul prea plin pentru îndeletniciri fără sens și nu pot să te simt aproape când tu nu mai

 

Gheorghe Asachi - Omul literat

... a altora, el nu va fi nici singur în singurătare, nici străin în soțietate. Cu un cuvânt, oarecare va fi a sa îndeletnicire, el cu un pas măsurat pășește în lumea cea cugetătoare a speculațiilor matematice, sau că să rătăcește în lumea cea înfărmăcată a ...

 

Alexei Mateevici - Sfântul Vasile - Anul Nou în obiceiurile moldovenilor basarabeni

... în toate obiceiurile care se petrec acuma. Fiindcă plugăritul a fost întotdeauna și este și astăzi cea mai de căpetenie și chiar singura îndeletnicire a românului nostru, negreșit că moldoveanul îi dă o însemnătate foarte mare. Încă de cu seară înaintea Sfântului Vasile se pornesc cu plugul ...

 

Alexei Mateevici - Prădătorii

... ai nimerit tu pe-aici? Parcă poarta-i încuiată cu lăcată. Ai sărit zidul ori cum? De-ai sărit, apoi pentru un om bătrân așa îndeletnicire nu-i prea de cuviință. — Nu știu, dragă, nu știu. Cum de-am nimerit pe-aici, nici eu nu știu. Ia, o ademenire. M ...

 

Anton Cehov - Prădătorii

... ai nimerit tu pe-aici? Parcă poarta-i încuiată cu lăcată. Ai sărit zidul ori cum? De-ai sărit, apoi pentru un om bătrân așa îndeletnicire nu-i prea de cuviință. — Nu știu, dragă, nu știu. Cum de-am nimerit pe-aici, nici eu nu știu. Ia, o ademenire. M ...

 

Mihail Kogălniceanu - Viața lui A. Hrisoverghi

Mihail Kogălniceanu - Viaţa lui A. Hrisoverghi Viața lui A. Hrisoverghi de Mihail Kogălniceanu Alexandru Hrisoverghi ca și Andrei ChĂ©nier, modelul său, murind nu lăsase decât un nume făgăduit slavei: în viață, talentul său nu fusese cunoscut decât prin o singură odă: Ruinele cetății Neamțul . Puțini prieteni știau că poetul mai avea și alte compuneri; dar, nefiind date la lumină, ele rămăseseră străine la cea mai mare parte a publicului. După moartea lui, familia sa, încurcată în proțesuri, nu putu să se îndeletnicească cu tipărirea scrierilor rămase; de-abia acum șase ani după ce l-am pierdut, frate-său cel mai mic, dl Manolachi Hrisoverghi, a găsit vreme să împlinească dorința obștească prin publicarea acestei ediții, care cuprinde toate operele poetului, atât cele originale cât și cele traduse. Recunoștința tuturor iubitorilor de poezie națională îi este dinainte câșigată. Această colecție este mică. Puține bucăți pot găsi har înaintea unei aspre critici; dar trebuie gândit cât de scurtă a fost și viața autorului și cât de puțin împrejurările, nenorocirile și durerile l-au lăsat slobod, pentru ca să poată cultiva poezia, pe care el o iubea atâta! Spre ...

 

Alexandru Dimitrie Xenopol - Naționalism și antisemitism

Alexandru Dimitrie Xenopol - Naţionalism şi antisemitism Naționalism și antisemitism de Alexandru Dimitrie Xenopol A. D. Xenopol, “Naționalism și antisemitism,â€� în Noua Revistă Română, V, 277. Toate popoarele pământului tind spre întărirea propriei lor ființi și această tendință firească a oricărei individualități de a-și păstrĂ  felul ei de a fi, alcătuiește ceea ce se numește tendința naționalistă. Gradul în care această tendință este accentuată de deosebitele grupări de oameni, cari conduc soarta popoarelor, arată treptele în care ele se apropie mai mult sau mai puțin de naționalismul rațional, singurul care poate duce la întărirea neamurilor. Întărirea națională a unui popor nu se poate face de cât în măsură în care el se deosebește și se emncipează de străini; prin urmare este învederat că naționalismul va cuprinde în sine lupta contra elementelor străine ce tind a subjugĂ  sau stăpâni pe orice tărâm un organism etnic. Dar un popor ca șu un individ, neputând trăi răzleț, este de asemenea mai presus de orice îndoială că lupta aceasta nu poate fi o luptă de nimicire cÄ› numai de subjugare a elementului apăsat, de absorbire ...

 

Constantin Stamati - Geniul vechi al românilor și românii de astăzi

Constantin Stamati - Geniul vechi al românilor şi românii de astăzi Geniul vechi al românilor și românii de astăzi de Constantin Stamati Cu doftorie amară, Acel bolnav înviază, Cu critică și ocară, Răul moral se-ndreptează. Este știut că în toți anii la sărbătoarea Sântului Ilie, la 20 iuliu, în orașul Fălticeni, ce este în ținutul Sucevii, din principatul Moldovei, se face un iarmaroc renumit, la care se adună nu numai neguțitorii din Moldova și Valahia, dar și o mulțime de neguțitori străini din depărtate locuri cu mărfuri scumpe, și acolea sau le vând cu ridicata unii altora, sau le schimbă pe alte mărfuri, încât în acest mare iarmaroc, ce ține două-trei săptămâni, se învârtește un alijveriș de câteva milioane de lei. Tot atuncea se adună acolo din cele mai de departe unghiuri ale Moldovei, și mai cu samă din Iași, Roman și Botoșani, mulțime de tineri boieri și tinere cucoane, nu pentru interesul negoțului, cu care prea puțini se îndeletnicesc, ce numai ca să se zăbovească sau să cumpere lucruri pentru a lor podoabă și îmbrăcăminte, cu care se fudulesc în iarmaroc, și întru adevăr că zi și noapte altă nu se răsună pe ulițe și ...

 

Nicolae Gane - Petrea dascălul

... zice, răbojul: numai stăpânul său, care-și făcuse feliurite șubi și așternuturi de picioare din blănile lor, ținea anume socoteală de dânșii. În lunga lui îndeletnicire vânătorească, el ajunsese să știe anume fiecare urs sau ursoaică de câți ani este, câți pui are, în ce bârlog șade, la ce părâu s ...

 

Nicolae Gane - Agatocle Leuștean

Nicolae Gane - Agatocle Leuştean Agatocle Leuștean de Nicolae Gane Chip din lume Numai cine a trăit mult ca Agatocle Leuștean, precum am trăit eu, putea să-l cunoască din talpă. Avea o mulțime de ascunzișuri și deschisuri. Mai întăi, singură această împărechere de nume îi dădea un aer ciudat. Parcă-ntr-adins nașul îl botezase cu numele Agatocle, luat de prin cărți, ca să mai acopere puțin grosolănia numelui Leuștean. Noi îi ziceam prin prescurtare Aga. Judecat după înfățișare, el părea cu totul alt om de ce era în realitate. Avea într-adevăr o figură de șiret, ce te punea oarecum în îndoială despre bunătatea caracterului său. Când îți vorbea de multe ori, nu te dumereai de vorbește serios sau în bătaie de joc, așa de bine știa să se prefacă. Avea un zâmbet ca o cimilitură și în fundul ochilor lui strălucea o rază de pricepere care parcă-ți zicea: Degeaba, prietene, nu umbla să vinzi castraveți la grădinar! Cu toate acestea, n-a fost om mai naiv, mai lesne-ncrezător și mai ușor de tras pe sfoară ca el. De câte ori nu l-am făcut de zi întăi april să alerge după ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruÎNDELETNICIRE

 Rezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentruÎNDELETNICIRE.

Eclesiastul Capitol 1

... împărat peste Israel, în Ierusalim. 13 Mi-am pus inima să cercetez și să adîncesc cu înțelepciune tot ce se întîmplă supt ceruri: iată o îndeletnicire plină de trudă, la care supune Dumnezeu pe fiii oamenilor. 14 Am văzut tot ce se face supt soare; și iată că totul este deșertăciune ...

 

Eclesiastul Capitol 3

... își are vremea lui, și pacea își are vremea ei. 9 Ce folos are cel ce muncește din truda lui? 10 Am văzut la ce îndeletnicire supune Dumnezeu pe fiii oamenilor. 11 Orice lucru El îl face frumos la vremea lui; a pus în inima lor chiar și gîndul ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruÎNDELETNICIRE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 37 pentruÎNDELETNICIRE.

DEPRINDERE

... deprinderi , s . f . 1. Faptul de a ( se ) deprinde . 2. Obișnuință , obicei . 3. Ușurință căpătată de - a lungul timpului într - o îndeletnicire oarecare ; pricepere , destoinicie , dexteritate . 4. ( Rar ) Practică obișnuită într - o îndeletnicire

 

MESERIE

... MESERÍE , meserii , s . f . Profesiune sau îndeletnicire bazată pe un complex de cunoștințe obținute prin școlarizare și prin practică , care permit celui care le posedă să execute anumite operații de transformare și ...

 

ACTIVITATE

... în scopul obținerii unui anumit rezultat ; folosire sistematică a forțelor proprii într - un anumit domeniu , participare activă și conștientă la ceva ; muncă , ocupație , îndeletnicire , lucru . 2. ( În sintagma ) Activitate solară = totalitatea fenomenelor care se produc în păturile exterioare ale suprafeței soarelui și care pot influența suprafața terestră . 3. ( Fiz ...

 

BORFĂȘIE

BORFĂȘÍE s . f . ( Rar ) Îndeletnicirea borfașului ; furt de lucruri mărunte . - Borfaș + suf . -

 

DEDICA

DEDICÁ , dedíc , vb . I . 1. Tranz . A închina ( cuiva ) o operă proprie , în semn de omagiu sau de afecțiune ; a hărăzi . 2. Tranz . și refl . A ( se ) consacra unei idei , unei activități sau unei

 

DEDICAT

DEDICÁT , - Ă , dedicați , - te , adj . ( Despre oameni ) Care se consacră unei îndeletniciri . - V.

 

DOR

... Dorință puternică de a vedea sau de a revedea pe cineva sau ceva drag , de a reveni la o îndeletnicire preferată ; nostalgie . 2. Stare sufletească a celui care tinde , râvnește , aspiră la ceva ; năzuință , dorință . 3. Suferință pricinuită de dragostea pentru cineva ( care ...

 

FERMECĂTORIE

FERMECĂTORÍE , fermecătorii , s . f . ( Pop . ) Faptul de a face farmece sau vrăji ; îndeletnicirea celui care face vrăji ; vrăjitorie , vrajă . - Fermecător + suf . -

 

HAIDUCIE

... armată a unor cete de haiduci ( 1 ) împotriva asupritorilor , frecventă la sfârșitul evului mediu în țările românești și în Peninsula Balcanică . 2. Viață sau îndeletnicire

 

INTRA

... se amesteca ; a lua parte la o activitate . 4. ( Urmat de determinări introduse prin prep . " în " sau " la " ) A îmbrățișa o îndeletnicire ; a se angaja într - o slujbă . 5. A adera , a se înscrie , a fi admis într - o ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...