Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ÎNDULCIRE, EDULCORANT, ÎNDULCIT, ÎNDULCITOR, ȘVARȚ, BUDINCĂ, CHEWING-GUM, DEDULCI, DULCEAȚĂ, DULCEAG ... Mai multe din DEX...

ÎNDULCI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ÎNDULCÍ, îndulcesc, vb. IV. 1. Tranz. A face ca o mâncare sau o băutură fie (mai) dulce (prin adaos de zahăr, miere etc.); p. ext. (pop.) a face mai gustos. ** Refl. A mânca dintr-o mâncare gustoasă; a se înfrupta. * Expr. A se îndulci la ceva = a descoperi un lucru bun și a-l căuta mereu; a se deda la... 2. Refl. A trage folos, a se înfrupta. 3. Tranz. Fig. A face mai bun, a satisface; a umple de mulțumire; a desfăta. 4. Tranz. Fig. A face mai puțin aspru, mai puțin dur, mai puțin violent; a domoli, a estompa. ** Tranz. și refl. A (se) îmbuna, a (se) îmblânzi. - În + dulce.

Sursa : DEX '98

 

ÎNDULCÍ vb. v. atenua, calma, delecta, descrește, desfăta, diminua, domoli, înfrupta, liniști, micșora, modera, pondera, potoli, răsfăța, reduce, scădea, slăbi, tempera.

Sursa : sinonime

 

îndulcí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. îndulcésc, imperf. 3 sg. îndulceá; conj. prez. 3 sg. și pl. îndulceáscă

Sursa : ortografic

 

A SE ÎNDULC//Í \~ésc intranz. 1) (despre fructe, mâncăruri, băuturi etc.) A deveni (mai) dulce. 2) fig. A deveni mai bun sau mai blând; a se îmbuna; a se îmblânzi; a se înmuia. 3) A gusta puțin din ceva dorit; a se înfrupta. /în + dulce

Sursa : NODEX

 

A ÎNDULC//Í \~ésc tranz. 1) A face se îndulcească; a face (mai) dulce. 2) pop. A aduce într-o stare de încântare; a umple de satisfacție; a desfăta. \~ viața cuiva. /în + dulce

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruÎNDULCI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 82 pentruÎNDULCI.

Alexei Mateevici - Sfântul Vasile - Anul Nou în obiceiurile moldovenilor basarabeni

Alexei Mateevici - Sfântul Vasile - Anul Nou în obiceiurile moldovenilor basarabeni Sfântul Vasile - Anul Nou în obiceiurile moldovenilor basarabeni de Alexei Mateevici De la Crăciun nu-i departe pân' la Anul Nou — vreo câteva zile. Toate zilele acestea satul vuiește de veselia oamenilor, de jocuri, de cântece. Și copiii, și flăcăii, și bărbații, și femeile — toți se veselesc, căci pentru veselie îs lăsate de la Dumnezeu aceste sărbători, pentru ca să mai uiți acele amare griji ale vieții, care te cuprind iarăși îndată ce-i păși din sărbători în zilele de lucru. Dar iată că s-a apropiat și Sfântul Vasile — Anul Nou — altă sărbătoare tot așa de mare ca și Crăciunul. Și iarăși se încep acele rânduieli, fără care nu se petrece nici o sărbătoare dintre cele mai mari la moldovenii noștri. Rânduielile Anului Nou arată cum înțelege moldoveanul însemnătatea zilei aceste și ce a pus el în temelia acestei sărbători. Anul Nou, mai înainte de toate, este sărbătoarea plugarului moldovean. Înțelegerea asta se vede în toate obiceiurile care se petrec acuma. Fiindcă plugăritul a fost întotdeauna și este și astăzi cea mai de căpetenie și chiar singura ...

 

Alexei Mateevici - Cumătriile

Alexei Mateevici - Cumătriile Cumătriile de Alexei Mateevici În zorile vieții, ca și la apusul ei, sunt la românii țărani o seamă de obiceiuri și credințe, vrednice de luat aminte. În ceasul nașterii niște ființe nevăzute, numite ursitoarele, sunt de față și menesc copilului soarta vieții lui. De aceea, în cursul vieții, când sosește cineva la o primejdie de boală, îi fac bătrânele satului de ursită pe o frigare nouă; tot asemenea mai fac și fetelor de măritat, ca să le sosească ceasul mai curând. Când intră tatăl în casă, baba (moașa), pe a carei zbârcită față, deprinsă cu posomorât, se vede o rază de senin, îi sare înainte sprintenă, ca o copilă, și-i spune voioasă veste că are un băiețel sau o fetiță. Dacă noul-născut îi băiat, atunci baba se repede și-i smulge căciula din cap, vestindu-i prin aceasta, înainte de a-i spune vreo vorbă, că are un fecior, căruia-i trebuie astfel de lucruri. Tot asemenea face și cu alți bărbați ce se ivesc în casă. După ce s-au vestit în sat de naștere, încep a veni, una câte una, megieșele și prietenele lehuzei, aducându-i, ...

 

Mihai Eminescu - Odin și poetul

... lasă pe a mea gură, Cu tânăr miros ­ roza gurei sale. ­ Frumoasă ești, ca să găsesc cuvinte Spre-a îndulci ochii tăi mari albaștri, Sufletul tău cel blând, nevinovat, Aș sfărma soarele în țăndări de-aur, L-aș presăra-n cărarea ca de neauă: O ... i regina frumuseții ­ a lumii. Ea capu-și rezemă de ai mei umeri Și glasul ei îmi șopti în ureche: ­ Voi îndulci tot chinul, tot amarul Cu care-n lume ei te-au adăpat ­ Căci te iubesc, sărmanul meu copil. Și Odin își deschise ochii albaștri ...

 

Alecu Văcărescu - Foarte multă văz plăcere

Alecu Văcărescu - Foarte multă văz plăcere 16 [Foarte multă văz plăcere] de Alecu Văcărescu Informații despre această ediție     Foarte multă văz plăcere     La a tuturor părere,     Hotărînd cu o pornire,     Făr' d-a face osebire :     Cum că lucruri delicate     Trei se află-n lume date     Care pot să îndulcească     O vedere omenească.     Zic : c-o apă și-o verdeață     Și un chip frumos la față     Au fireasc-a lor putere     Să mîngîie o vedere.     Arătînd că pot să facă     Orice suflet ca să placă,     Și cusur să nu rămîie     Pe cît simte să-l mîngîie.     Dar o minte cu simțire,     Delicată și supțire,     Vrînd acestea să le-adune,     Face judecăți mai bune ;     Nu dă făr' de cercetare     Privileghiu așa mare :     Tot un fel sînt cîte trele     Dopotrivă între ele.     Căci la apă și verdeață     Și dă este vro dulceață,     Dar o știm cu legătură     Într-un fel dă la natură.     Dînd dă obște o plăcere     La a tuturor vedere,     Și mai mult nu se-nmulțește,     Nici mai scade, nici mai crește.     Iar viind la frumusețe,     Aici voi, idei istețe !     Căci intrăm în adîncime     Și dă tălmăciri mulțime.     Vedem chipuri milioane,     Dar ...

 

Alphonse de Lamartine - Suvenirul

Alphonse de Lamartine - Suvenirul Suvenirul de Alphonse de Lamartine Traducere de Ion Heliade Rădulescu - 1829 Ziua se duce ș-altele vin, Și fără urmă se strecor toate; Dar să te stingă nimic nu poate Dintr-al meu suflet de tine plin. Anii mei repezi, viața-mi trăită Le văz grămadă în urmă-mi stând, Precum stejaru-și vede căzând În preajma-și frunza cea veștezită. Fruntea-mi de vreme toat-a albit, Sângele-mi rece abia prin vine Curge, ca unda ce-n loc o ține Sufletul iernii cel amorțit. Dar chipu-ți tânăr, tot într-o stare, În veci tot tânăr îl voi privi, În veci în sânu-mi n-o-mbătrâni: El, ca un suflet, vârstă nu are. Nu, tu din ochii-mi nu ai lipsit; Și când privirea-mi cea neclintită De tine-aicea fu părăsită, Dodată-n ceruri eu te-am zărit. Acolo-ntocmai ș-acum frumoasă Te văz ca-n ziua ce mă lăsași Și la cerescu-ți locaș zburași Cu aurora cea răcoroasă. Dar, frumusețea-ți, chipu-ngeresc Și-n ceruri încă tot te urmară: Din viață ochii-ți ce încetară De nemurire raze lucesc! Zefirul dulce cu-a ...

 

Anton Pann - Zădărnicia (Anton Pann)

Anton Pann - Zădărnicia (Anton Pann) Zădărnicia de Anton Pann Anica, zilele trec Și minutele ca clipa, Nu simțim cum să petrec Tinerețele cu pripa. Noi din zi în zi murim Și ne pierdem din viață, Ca musca ne amăgim Si ne-necăm în dulceață. Interesuri căutînd, Trăim tot în neodihnă Și ne hrănim griji păscînd, N-avem un minut în ticnă. Cu nădăjdi ne mîngîiem Și ne îndulcim amarul, Ne îmbătăm și iar bem Pînă la drojdi păharul. Am vrea pe plac să trăim, Și să fim în fericire, Iar orcît să dobîndim. Murim în nemulțămire. Această lucrare se află în domeniul public în întreaga lume, deoarece autorul a decedat acum cel puțin 100 de

 

Constantin Negruzzi - Întâia noapte a lui Iung

Constantin Negruzzi - Întâia noapte a lui Iung Întâia noapte a lui Iung de Constantin Negruzzi Tu! Dumnezăul liniștii ci umbra ti-mpresoară, Somnule! Vino de m-adormi... o, ceriule, el zboară! Ca un prietin vânzători fugi de cei nenorociți Sădi în culcușul numai a celor fericiți. De glasul cel tânguitor fugi, să depărtează, Glasul celui nenorocit pe el îl spăimântează! După câtiva menunte unii odihni tulburate, Mă deștept. Fericit cel ci nu să trezăști Șâ este tot în noapte și mormânturile uitate La stare ce cumplită el acum nu mai gândești Dar dacă șâ-n mormânt stârvurile visază, Nici acolo nu găsăști vro mângâioasă rază. Chicuram... Un vis! un vis spăimântători M-au trudit necurmat cu chip tulburători, Fără nădejdi tras dintr-o nenorocire, În spaimi înfricoșate și întru îngrozire. Vai! sufăr încă, și dintr-o răsuflare Un vânt au împrăștiet această-nșălăciuni. Dar însă, în sfârșit, din somn m-am dișteptat Și-atunci, crud, adivărul pe mini-au așteptat. M-am trezit! Ce-am văzut? Am văzut trii mormânturi Întru cari zac trupurile celor mai scumpi menunturi, Cerând la ochii mei cu lacrămi, pe rând, A amoriului jale, ...

 

Constantin Stamati - Pentru săraci

... vă va da înmiit, Vă va da frumoase fiice, vă va da înțelepți fii, Vă va îmbelșuga câmpul, vă va da pomăt rodit, Vă va îndulci și poama roditelor voastre vii, Iar noaptea în somnul vostru îngerii vă vor păzi, Și cu dânșii veți petrece în vis pân’ vă veți trezi ...

 

Dimitrie Anghel - Cedrul

Dimitrie Anghel - Cedrul Cedrul de Dimitrie Anghel Publicată în Minerva , III, 1088, 28 dec. 1911, p. 1. Majestuos își înalță fruntea, în ziua aceasta primăvăratecă și îndulcită de soare, bătrînul cedru din Grădina Plantelor și freamătă căutînd în zări neagra dungă a cocorilor, ce vin din țara lui. Străin și singur visează patriarhul la țara Libanului, unde praful de pe drumuri se ridică în pulbere de mărgean roș. Murmură așteptînd să-i răspundă o șoaptă de palmier, tace ascultînd surdul zgomot ce-l face rodul unui măslin în cădere, se cutremură cu tot frunzarul văzînd pe orizont cum trec norii deși, închipuind caravane. Anemone albe înstelează verzile mări de ierburi, crini uriași își scutură polenul în soare, miresme tari de roze vin să-i îmbete frunzarul. Vorbe străine însă răsună, și bietul patriarh amintindu-și că e în surgun își încetinează păinjenișul de rămurele, încremenește din nou rotunda-i umbră pe pămînt și tace. Placa înfierbîntată de soare, ce o poartă pe trunchi, cu inscripția anului cînd a fost smuls din pămîntul țării lui și peste care se înclină curiozitatea trecătorilor, îl arde ca un stigmat... Cercuri rotunde, ca undele unor vibrații, i-au pornit ...

 

Dimitrie Anghel - Domnu' Hube

Dimitrie Anghel - Domnu' Hube Domnu' Hube de Dimitrie Anghel Din volumul plănuit "Arca lui Noe" Publicată în Flacăra , I, 1, 22 oct. 1911, p. 3. O legendă teutonă povestește de un rege că, urcîndu-se pe tronul părinților lui, a poruncit să-i așeze un clopot de argint în înaltul unui turn, ca să poată, ori de cîte ori ar încerca vreo mulțămire, s-o anunțe și norodului său. Mută însă a rămas limba clopotului din înaltul turnului cît a trăit el, și singura dată cînd regele a deșteptat din somn limba tăcutului clopot ca să-și vestească norodul că e mulțumit a fost atunci cînd a murit. Domnu' Hube era și el teuton, dar clopotul în viața lui a jucat cu totul un alt rol. El, în sunetul clopotului s-a deșteptat, în sunetul clopotului a mîncat și în sunetul clopotului a adormit toată viața lui. Tăcerea și liniștea pentru el au fost un cuvînt van, un nonsens aproape. Gălăgia infernală a celor patru clase de copii, peste care vigilența lui trebuia să se exercite, îi ...

 

Dimitrie Anghel - Fata din dafin

Dimitrie Anghel - Fata din dafin Fata din dafin de Dimitrie Anghel Publicată în Viața socială I, 10 nov. 1910, p. 196—107 Ce dulci erau serile de vară în cerdacul casei noastre. Stîlpi albi îi sprijineau bătrîna streșină plină de cuiburi și perdelele de salcîm albastru o înfloreau întotdeauna. Lespezile de piatră sură ale scărilor, printre crăpăturile cărora portolacul își prindea rădăcinele îndărătnice, rămîneau calde pînă tîrziu, și greierii, odată cu luceafărul de seară, își începeau eterna lor cîntare. Sfios prindea unul să cînte ca încercînd un acord, apoi sute de glasuri răspundeau de pretutindeni, ca la o poruncă, și monotonul refren se prelungea pînă la ziuă. Stelele, una cîte una, se aprindeau licăritoare, de la cele mari pînă la cele mici, și-apoi în tîrziu, ca și cum un alt Prichindel nevăzut ar fi aruncat în urma lui risipitele fărmături ca să-și însemne drumul pe unde a trecut, o spuză lucitoare de stele se arăta de-a curmezișul cerului. Umbrarele se întunecau și minunatele flori înviorate de rouă îmbălsămau mai tare, ca și sufletele noastre după un plîns tăcut. Fîntîna cînta, și pe apa havuzului împresurat de teii înalți, sădiți laolaltă și crescuți ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruÎNDULCI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 18 pentruÎNDULCI.

ÎNDULCIRE

... ÎNDULCÍRE s . f . Acțiunea de a ( se ) îndulci . - V. îndulci

 

EDULCORANT

... te , adj . , s . n . ( Livr . ) 1. Adj . Care atenuează , care îndulcește . 2. S . n . Substanță care se adaugă unui medicament pentru a - l îndulci

 

ÎNDULCIT

ÎNDULCÍT , - Ă , îndulciți , - te , adj . 1. ( Despre mâncăruri și băuturi ) Care a fost făcut ( mai ) dulce ( prin adaos de zahăr , miere etc . ) . 2. Fig . Blând ,

 

ÎNDULCITOR

ÎNDULCITÓR , - OÁRE , îndulcitori , - oare , adj . ( Reg . ) Care

 

ȘVARȚ

ȘVARȚ , șvarțuri , s . n . ( Astăzi rar ) Băutură fierbinte făcută din boabe de cafea prăjite și râșnite , trecută prin filtru și îndulcită ; filtru . [ Var . : șfarț s .

 

BUDINCĂ

BUDÍNCĂ , budinci , s . f . 1. Preparat culinar făcut din făină ( sau paste făinoase ) , orez , ouă , lapte etc . , adesea îndulcit , și copt în cuptor . 2. Mâncare făcută din legume ( tăiate mărunt ) , brânză etc . coapte în

 

CHEWING-GUM

CHEWING - GUM - GUM s . n . 1. Gumă special preparată ( îndulcită și aromată ) pentru a fi mestecată . 2. Lamă , pastilă de chewing - gum ( 1 ) . [ Pr . : ciú - in - gam ] . - Cuv .

 

DEDULCI

... DEDULCÍ , dedulcesc , vb . IV . Refl . ( Fam . ) A se deprinde , a se îndulci

 

DULCEAȚĂ

DULCEÁȚĂ , dulcețuri , s . f . 1. Însușirea de a fi dulce ; gustul mâncărurilor sau băuturilor dulci sau îndulcite ; p . ext . gust plăcut al unei mâncări sau băuturi . 2. Preparat alimentar făcut din fructe sau petale de flori fierte în sirop de zahăr . 3. Aliment extrem de gustos ; bunătate . 4. Fig . Calitatea de a fi plăcut ; ceea ce desfată pe cineva sau procură cuiva o senzație plăcută . 5. Fig . Blândețe , bunătate , duioșie . [ Pl . și : dulceți ] - Dulce + suf . -

 

DULCEAG

DULCEÁG , - Ă , dulcegi , - ge , adj . 1. ( Despre mâncăruri și băuturi ) Cam dulce , ușor îndulcit . 2. Fig . ( Despre manifestările oamenilor ) Care vrea să pară prietenos ; mieros . - Dulce + suf . -

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...