Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ÎNECARE, ÎNĂBUȘIT, ÎNECĂCIOS, ÎNECĂCIUNE, ÎNECĂTOR, ÎNECAT, INUNDA, INUNDAT, IRESPIRABIL, NĂDUȘIT, POTOP ... Mai multe din DEX...

ÎNECA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ÎNECÁ, înéc, vb. I. 1. Refl. și tranz. A muri sau a face moară prin sufocare în apă (sau în alt lichid). * Expr. (Refl.) A se îneca (ca țiganul) la mal = a suferi un eșec în ultimul moment. 2. Refl. (Despre nave) A se scufunda. * Expr. Parcă i s-au înecat corăbiile, se spune cuiva când e trist, indispus. ** Fig. A se cufunda, a se afunda. 3. Tranz. (Despre ape) A inunda un loc, o arătură etc. ** Fig. A copleși, a înăbuși. 4. Refl. și tranz. A (se) sufoca, a (se) înăbuși. ** Tranz. (Despre plâns, lacrimi) A podidi (împiedicând respirația). - În + neca (Înv. "a ucide" < lat.).

Sursa : DEX '98

 

ÎNECÁ vb. v. gâtui, strangula, sugruma.

Sursa : sinonime

 

ÎNECÁ vb. 1. v. scufunda. 2. v. inunda. 3. v. asfixia.

Sursa : sinonime

 

înecá vb., ind. prez. 1 sg. înéc, 3 sg. și pl. îneácă; conj. prez. 3 sg. și pl. înéce

Sursa : ortografic

 

A SE ÎNECÁ înéc intranz. 1) A-și pierde viața prin sufocare într-un lichid (de obicei în apă). * \~ (ca țiganul) la mal a suferi un eșec în ultimul moment. 2) fig. A nu mai putea respira temporar din cauza unor factori externi (oprirea în gât a unui aliment, tuse, fum, plâns etc.); a se sufoca; a se înăbuși. 3) (despre nave) A suferi un naufragiu; a naufragia. * A i se \~ (cuiva) corăbiile a se afla într-o stare de adâncă tristețe. 4) fig. A se cufunda (în ceva) până peste cap; a fi cuprins din toate părțile. \~ în verdeață. * \~ în bani (sau bunuri) a avea mult mai mult decât trebuie. /în + lat. necare

Sursa : NODEX

 

A ÎNECÁ înéc tranz. 1) A face se înece. 2) (terenuri) A acoperi cu apă; a potopi; a inunda. \~ ogorul. 3) fig. A cuprinde pe de-a-n-tregul; a copleși. Buruienile au \~t lanul. Îl îneacă lacrimile. /în + lat. necare

Sursa : NODEX

 

ÎNECÁ, înéc, vb. I. 5. Refl. (Auto) A ajunge, în cilindrii unui motor cu aprindere prin scânteie, un exces necontrolat de benzină, care, prin umezirea bujiilor, face imposibilă pornirea.

Sursa : DLRLC

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruÎNECA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 249 pentruÎNECA.

Anton Pann - Mortul înecat

Anton Pann - Mortul înecat Mortul înecat de Anton Pann P-un țigan mort cu paradă Cum îl ducea toți grămadă Ș-a vrut să treacă o punte, Să meargă la schit pe munte, Purtătorii cînd pîșiră, Picioarele își greșiră Și cu mort cu tot îndată Căzură în rău dodată. Cei vii sta să se cufunde Și mortul sălta prin unde. Iar cei din apă afară La vii nici nu să uîtară, Ci-ncepură guri să facă : -Săriți, că mortul să-neacă ! Toți după mort alergară Și pe cei vii îi lăsară, Carii ca glonțul căzură Și nici nu să mai văzură. Cîți săraci sînt ce n-au pîine, Cît să dea nici la un cîine, Și vînd sculele din casă Să facă pentru morți masă, Las pe cei vii să postească, Ca pentru morți să-mpărțească. Această lucrare se află în domeniul public în întreaga lume, deoarece autorul a decedat acum cel puțin 100 de

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Femeia înecată

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Femeia înecată Femeia înecată de Bogdan Petriceicu Hasdeu Din Moldova , nr. 2, 1862. Pe mal șezând Plin de-ntristare, Eu petreceam prin gând Pe rând Necazurile vieței solitare. "Ce trai De rai A fi căsătorit! Ce dulce armonie Să tot iubești necontenit. Fiind mereu iubit Cu duioșie! Mai în sfârșit Și mie Îmi trebui o soție, Să mor—de bucurie!" Deodată Iată Aleargă oarecine, Dând busta peste mine. — Bre, ce-ai pățit, vecine? — Rău și bine! Nevasta-mi a căzut în râu: S-a dus Pe apă-n sus, Și-i caut trupul eu! — Cu voia dumitale, Ți-a fi, prietene, cam greu, Căci trebuia s-apuci la vale... — Învață, măi, Doar pe flăcăi Ca tine! Eu îmi cunosc nevasta foarte bine! Ea toate le făcea pe dos, Și prin urmare bietul val A fost silit s-o ducă nu în jos, Ci drept în deal: Pe placul ei Să-noate, Căci altfeli nu se poate! Destule sunt asemenea femei, Dar nu se-neacă

 

Ion Luca Caragiale - Unui amic înecat în datorii

Ion Luca Caragiale - Unui amic înecat în datorii Unui amic înecat în datorii de Ion Luca Caragiale Ești mâncat de cămătari, Cum e lemnul vechi de cari Și țara de prinți

 

Emil Gârleanu - Înecatul

Emil Gârleanu - Înecatul Înecatul de Emil Gârleanu Gheorghe Nicoară, călăraș cu schimbul, și frate-său, un băiețandru căruia nu-i mijise mustața, veniseră să adape caii în Siret. Cum coborau spre vad, băiatul spuse: — Ia te uită, bădiță, colo, sub mal, ce buștean a adus apa! Călărașul privi într-acolo, apoi strânse calul în călcâie și intră până la mijlocul râului. După ce se uită, țipă deodată: — Ira, măi, un om înecat! Băiețandrul încremeni locului. Călărașul îi strigă: — Fugi până ici la moară și cheamă pe moș Vasile. Băiatul lovi cu funia căpăstrului în cal și o luă spre moară. Se întoarse repede înapoi. Morarul nu era acolo. — Atunci repede-te și adu pe tătuca. Luați și o frânghie. Rămas singur, călărașul se apropie să se uite. Privi îndelung. Înecatul fusese izbit de apă în mâncătura malului și se prinsese între niște rădăcini. Șuvoiul îl bătea, mai să-l smulgă, să-l ducă la vale. Călărașul auzi niște glasuri, se întoarse și el și, cunoscând pe cei de pe mal, le răcni: — Măi Toadere... Năstase... Veniți, că-i un om înecat! Hai de l-om scoate! Flăcăii rămaseră puțin pe gânduri, apoi ...

 

Alexandru Vlahuță - Liniște (Vlahuță)

Alexandru Vlahuţă - Linişte (Vlahuţă) Liniște de Alexandru Vlahuță Amicului meu Delavrancea Tinere, ce-ți strângi în palme tâmplele înfierbântate, Pe cand mintea ta, în friguri, ca o flacără se zbate, Năbușită înlăuntru, dacă, după nopți de trudă, Migălind vorbă cu vorbă, c-o-ndărătnicie crudă, Ai ajuns să-ți legi în stihuri vro durere, sau vrun vis, Nu-ți întemeia o lume de iluzii pe ce-ai scris, Nici nu te-mbăta de vorba cui ar sta să te admire! În dezordinea vieții înecând a ta gândire, Și spărgând smalțul de forme și de amăgiri ce-ascunde Miezul urilor eterne ș-al durerilor profunde, Vei vedea cât de fatală-i dușmănia celorlalți, Când deasupra lor talentul ți-a dat aripi să te-nalți Și când leneșa lor minte, dată pe gândiri ușoare, Se împiedică de-o muncă ce-o cutremură ș-o doare. Fermecați de-o ciripire liniștită și dulceagă, Adormiți de vorbe goale, cum vrei tu să-ți înțeleagă Versul încărcat de gânduri, și cum crezi c-au să te ierte, Când îi smulgi din pacea frazei sunătoare și deșerte?... Nu, nu te-aștepta să-ți fie cu flori calea sămănată, Munca de artist ...

 

Emil Gârleanu - Gâza

Emil Gârleanu - Gâza Gâza de Emil Gârleanu Calul suia din greu dealul. Nădușise. Muștile îl necăjeau, iar zăbala îi ardea gura. Dădea mereu din cap, să-și lărgească dârlogii, până ce călărețul îi lăsă cu totul slobozi. Acum mergea cu capul în pământ, cu coama împrăștiată în tot lungul gâtului, cu buza de jos spânzurând, cu mijlocul frânt. De sus cădeau razele soarelui ce-i străbăteau prin păr și-i beșicau pielea. Dealul se urca rotunjit, ca un sân, iar marginile lui se prăvăleau repezi, scufundate, acoperite de alunișuri. Unde și unde, câte un stejar se ridica din fundul prăpastiei, deodată, mânios parcă, dar vârful lui rămânea mai jos de înălțimea șoselei albe, ca un drum de moară, înecată de colb la cea mai mică adiere de vânt. Calul se opri câteva clipe, suflă puternic, apoi o smuncitură a frâului îl sili iar să pornească. În sfârșit, mai făcu cei câțiva pași de ajunse până în vârful dealului. Calul ridică puțin capul. Drumul se întindea neted, coborând prin mijlocul pădurii, care începea să arate mai deasă, mai bătrână. Tocmai în fund, târgul sticlea în soare, crucea bisericii străpungea seninul, în razele soarelui părea că pâlpâie și dânsa ...

 

Emil Gârleanu - Părăsită

Emil Gârleanu - Părăsită Părăsită de Emil Gârleanu Lui Ilarie Chendi Singură! În tot cuprinsul câmpului larg, dânsa nu se zărea decât numai când vântul culca ierburile înalte, și ea rămânea în picioare, albă cum e laptele, cu coama împrăștiată peste ochii orbi, cu coada lungă, încolăcită de-a lungul picioarelor subțiri. Venea dimineața în urma hergheliei întregi, la pas, ascultând de departe clinchetul clopoțelului de argint de la gâtul calului care, nu demult încă, se ținuse pe urmele ei. Pe rând, clopoțelul a trecut la toți mânjii ei, cei mai frumoși de prin ținuturile acelea. Pe doi dintre dânșii îi ținea minte încă, pe ceilalți îi hrănise, îi alintase cu botul ei catifelat, îi simțise lângă dânsa, dar nu-i văzuse niciodată. Într-o seară, după o ploaie groaznică, se îmbolnăvise; scăpase cu viață, dar își pierduse vederea. Simțea căldura soarelui, mirosea câmpul, dar lumina nu mai era nicăieri. A fost groaznică cea dintâi noapte. Înăuntrul grajdului se făcu deodată parcă și mai întuneric. Ieslea era în față, odinioară o mai zărise, așa ca prin sită, și peste o clipă se șterse dinaintea ei. Deasupra capului era fereastra; ridică ochii și stete așa ...

 

Mihai Eminescu - Egipetul

Mihai Eminescu - Egipetul Egipetul de Mihai Eminescu Nilul mișcă valuri blonde pe câmpii cuprinși de maur, Peste el cerul d-Egipet, desfăcut în foc și aur; Pe-a lui maluri gălbii, șese, stuful crește din adânc, Flori juvaeruri în aer, sclipesc tainice în soare, Unele-albe, nalte, fragezi, ca argintul de ninsoare, Alte roșii ca jeratec, alte-albastre, ochi ce plâng. Și prin tufele de mături, ce cresc verzi, adânce, dese, Păsări, îmblânzite-n cuiburi, distind penele alese, Ciripind cu ciocu-n soare, gugiulindu-se cu-amor. Înecat de vecinici visuri, răsărit din sfinte-isvoară, Nilul mișc-a lui legendă și oglinda-i galben-clară Cătră marea liniștită, ce înecă a lui dor. De-a lui maluri sunt unite câmpii verzi și țări ferice; Memphis colo-n depărtare, cu zidirile-i antice, Mur pe mur, stâncă pe stâncă - o cetate de giganți - Sunt gândiri arhitectonici de-o grozavă măreție! Au zidit munte pe munte în antica lor trufie, I-a-mbrăcat cu-argint ca-n soare să lucească într-un lanț Și să pară răsărită din visările pustiei, Din năsipuri argintoase în mișcarea vijeliei, Ca un gând al mării ...

 

Mihai Eminescu - Poesis

... în plesnetul cel mărunțel și zuzuitor al ploii și a o apuca, ieșit afară din oraș, peste câmpii inundați de șiroaie, care, galbene, îneca iarba cea verde, și sfâșiind cu picioarele mele valurile ce inundau câmpia. Era întuneric de nu-ți puteai vedea mâna. Am ajuns la casa ei ...

 

Vasile Alecsandri - Prutul (Alecsandri)

Vasile Alecsandri - Prutul (Alecsandri) Prutule, râu blestemat! [1] Face-te-ai adânc și lat Ca potopul tulburat! Mal cu mal nu se zărească, Glas cu glas nu se lovească, Ochi cu ochi nu se-ajungă Pe-a ta pânză cât de lungă! Lăcustele când or trece, La ist mal să se înece! Holerele când or trece, Pe la mijloc să se-nece! Dușmanii țării de-or trece, La cel mal să se înece. Iar tu-n valurile tale Să-i tot duci, să-i duci la vale Pân' la Dunărea cea mare, Pân' în Dunăre și-n mare! ↑ Prutule, râu blestemat. Înainte de luarea Basarabiei de moscali, cântecul zicea: Nistrule, râu blestemat, fiindcă toate relele veneau de peste

 

Vasile Alecsandri - Un salon din Iași

Vasile Alecsandri - Un salon din Iaşi Un salon din Iași de Vasile Alecsandri Fragment Scenele următoare se petrec într-un salon elegant, mare, împodobit cu tot luxul parizian. Lumina aurită a policandrelor de bronz se revarsă pe deosebite grupe de dame și cavaleri în toalete de bal; un orhestru armonios se pregătește a suna contradansul cel nou compus pe ariile din opera Trovatore. Cuprins 1 SCENA I 2 SCENA II 3 SCENA III 4 SCENA IV SCENA I Două dame pe o canapea, în fundul salonului; una din ele, vădană ce a fost odinioară frumoasă; cealaltă tânără, nurlie și destul de nevinovată încă. Cea dintâi poartă o rochie de catifea vișinie; cea a doua -- rochie de crep trandafiriu cu bucheturi albe. ROCHIA DE CATIFEA: Cum ai petrecut alaltăseară la adunarea doamnei A.? ROCHIA DE CREP: Cât se poate de bine; am jucat până la trei ceasuri. ROCHIA DE CATIFEA: Eu n-am găsit adunarea plăcută... Era prea multă amestecătură... Numai jupâneasa mea din casă lipsea. ROCHIA DE CREP: Se poate; însă eu, doamna mea, nu caut într-un bal decât petrecere și nu cer alta decât să am cavaleri ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruÎNECA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 13 pentruÎNECA.

Marcu Capitol 4

Marcu Capitol 4 Marcu 3 Marcu Capitol 4 1 Isus a început iarăș să învețe pe norod lîngă mare. Fiindcă se adunase foarte mult norod la El, S`a suit și a șezut într`o corabie, pe mare; iar tot norodul stătea pe țărm lîngă mare. 2 Apoi a început să -i învețe multe lucruri în pilde; și, în învățătura pe care le -o dădea, le spunea: 3 Ascultați! Iată, sămănătorul a ieșit să samene. 4 Pe cînd sămăna, o parte din sămînță a căzut lîngă drum: au venit păsările și au mîncat -o. 5 O altă parte a căzut pe un loc stîncos, unde n`avea mult pămînt: a răsărit îndată, pentrucă n`a dat de un pămînt adînc; 6 dar, cînd a răsărit soarele, s`a pălit; și, pentrucă n`avea rădăcină, s`a uscat. 7 O altă parte a căzut între spini; spinii au crescut, au înecat -o, și n`a dat roadă. 8 O altă parte a căzut în pămînt bun: a dat ...

 

Matei Capitol 13

Matei Capitol 13 Matei 12 Matei Capitol 13 1 În aceeaș zi, Isus a ieșit din casă, și ședea lîngă mare. 2 O mulțime de noroade s`au strîns la El, așa că a trebuit să Se suie să șadă într`o corabie; iar tot norodul stătea pe țărm. 3 El le -a vorbit despre multe lucruri în pilde, și le -a zis: ,,Iată, sămănătorul a ieșit să samene. 4 Pe cînd sămăna el, o parte din sămînță a căzut lîngă drum, și au venit păsările și au mîncat -o. 5 O altă parte a căzut pe locuri stîncoase, unde n`avea pămînt mult: a răsărit îndată, pentrucă n`a găsit un pămînt adînc. 6 Dar, cînd a răsărit soarele, s`a pălit; și, pentrucă n`avea rădăcini, s`a uscat. 7 O altă parte a căzut între spini: spinii au crescut, și au înecat -o. 8 O altă parte a căzut în pămînt bun, și a dat roadă: un grăunte a dat o sută, altul șaizeci, ...

 

Luca Capitol 8

Luca Capitol 8 Luca 7 Luca Capitol 8 1 Curînd după aceea, Isus umbla din cetate în cetate și din sat în sat și propovăduia și vestea Evanghelia Împărăției lui Dumnezeu. Cei doisprezece erau cu El; 2 și mai erau și niște femei, cari fuseseră tămăduite de duhuri rele și de boale; Maria, zisă Magdalina, din care ieșiseră șapte draci, 3 Ioana, nevasta lui Cuza, ispravnicul lui Irod, Susana, și multe altele, cari -L ajutau cu ce aveau. 4 Cînd s`a strîns o gloată mare, și a venit la El norod din felurite cetăți, Isus a spus pilda aceasta: 5 ,,Sămănătorul a ieșit să-și samene sămînța. Pe cînd sămăna el, o parte din sămînță a căzut lîngă drum: a fost călcată în picioare, și au mîncat -o păsările cerului. 6 O altă parte a căzut pe stîncă; și, cum a răsărit, s`a uscat, pentrucă n`avea umezeală. 7 O altă parte a căzut în mijlocul spinilor: spinii au crescut împreună cu ea și au înecat -o. 8 O altă parte a căzut pe pămînt ...

 

Psalmii Capitol 124

Psalmii Capitol 124 Psalmii 123 Psalmii Capitol 124 1 (O cîntare a treptelor. Un psalm al lui David.) De n`ar fi fost Domnul de partea noastră, -să spună Israel acum! - 2 de n`ar fi fost Domnul de partea noastră, cînd s`au ridicat oamenii împotriva noastră, 3 ne-ar fi înghițit de vii, cînd li s`a aprins mînia împotriva noastră; 4 ne-ar fi înecat apele, ar fi trecut rîurile peste sufletul nostru; 5 ar fi trecut peste sufletul nostru valurile năpraznice. 6 Binecuvîntat să fie Domnul, care nu ne -a dat pradă dinților lor! 7 Sufletul ne -a scăpat ca pasărea din lațul păsărarului; lațul s`a rupt, și noi am scăpat. 8 Ajutorul nostru este în Numele Domnului, care a făcut cerurile și pămîntul. Psalmii

 

Cintarea cintarilor Capitol 8

Cintarea cintarilor Capitol 8 Cintarea cintarilor 7 Cintarea cintarilor Capitol 8 1 O! de ai fi fratele meu, care a supt la țîțele mamei mele! Cînd te-aș întîlni în uliță, te-aș săruta, și nimeni nu m`ar ținea de rău. 2 Te-aș lua și te-aș aduce la casa mamei mele; ea m`ar învăța să-ți dau să bei vin mirositor, must din rodiile mele. 3 Mîna lui cea stîngă să fie supt capul meu, și dreapta lui să mă îmbrățișeze! - 4 Vă rog fierbinte, fiice ale Ierusalimului, nu stîrniți, nu treziți dragostea, pînă nu vine ea. - 5 Cine este aceea, care se suie din pustie, rezemată de iubitul ei și zicînd: ,,Te-am trezit supt măr; acolo te -a născut mamă-ta, acolo te -a născut și te -a făcut ea.`` - 6 Pune-mă ca o pecete pe inima ta, ca o pecete pe brațul tău; căci dragostea este tare ca moartea, și gelozia este neînduplecată ca locuința morților; jarul ei este jar de foc, o flacără a Domnului. 7 Apele cele mari nu pot să stingă dragostea, și rîurile n`ar putea s` ...

 

Isaia Capitol 28

... fugă. 17 Voi face din neprihănire o lege, și din dreptate o cumpănă; și grindina va surpa locul de scăpare al neadevărului, și apele vor îneca adăpostul minciunii. 18 Așa că legămîntul vostru cu moartea va fi nimicit, și învoiala voastră cu locuința morților nu va dăinui. Cînd va trece urgia ...

 

Isaia Capitol 43

... te izbăvesc, te chem pe nume: ești al Meu.`` 2 Dacă vei trece prin ape, Eu voi fi cu tine; și rîurile nu te vor îneca; dacă vei merge prin foc, nu te va arde, și flacăra nu te va aprinde. 3 Căci Eu sînt Domnul, Dumnezeul tău, Sfîntul lui Israel ...

 

Ieremia Capitol 47

Ieremia Capitol 47 Ieremia 46 Ieremia Capitol 47 1 Iată cuvîntul Domnului, spus proorocului Ieremia cu privire la Filisteni, înainte ca Faraon să bată Gaza. 2 ,,Așa vorbește Domnul: Iată, se ridică niște ape dela miază noapte, cresc ca un rîu ieșit din matcă; îneacă țara și ce cuprinde ea, cetatea și locuitorii ei. Țipă oamenii, și se bocesc toți locuitorii țării. 3 de tropăitul copitelor cailor lui puternici, de uruitul carălor lui și de scîrțăitul roatelor; părinții nu se mai întorc spre copiii lor, atît le sînt de slăbite mînile, 4 pentrucă vine ziua cînd vor fi nimiciți toți Filistenii, și stîrpiți toți ceice slujeau ca ajutoare Tirului și Sidonului. Căci Domnul va nimici pe Filisteni, rămășițele ostrovului Caftor. 5 Gaza a ajuns pleșuvă, Ascalonul piere cu rămășița văilor lui!`` ,,Pînă cînd îți vei face tăieturi de jale în piele?`` - 6 ,,Ah! Sabie a Domnului, cînd te vei odihni odată? Întoarce-te în teacă, oprește-te și fii liniștită!`` - 7 ,,Dar cum ar putea să se odihnească? Cînd Domnul doar îi poruncește, și o îndreaptă împotriva Ascalonului și coastei mării.`` Ieremia

 

Matei Capitol 18

Matei Capitol 18 Matei 17 Matei Capitol 18 1 În clipa aceea, ucenicii s`au apropiat de Isus, și L-au întrebat: ,,Cine este mai mare în Împărăția cerurilor?`` 2 Isus a chemat la El un copilaș, l -a pus în mijlocul lor, 3 și le -a zis: ,,Adevărat vă spun că, dacă nu vă veți întoarce la Dumnezeu și nu vă veți face ca niște copilași, cu nici un chip nu veți intra în Împărăția cerurilor. 4 Deaceea, oricine se va smeri ca acest copilaș, va fi cel mai mare în Împărăția cerurilor. 5 Și oricine va primi un copilaș ca acesta în Numele Meu, Mă primește pe Mine. 6 Dar pentru oricine va face să păcătuiască pe unul din acești micuți, cari cred în Mine, ar fi mai de folos să i se atîrne de gît o piatră mare de moară, și să fie înecat în adîncul mării. 7 Vai de lume, din pricina prilejurilor de păcătuire! Fiindcă nu se poate să nu vină prilejuri de păcătuire; dar vai de omul acela prin care vine prilejul de păcătuire! 8 Acum, dacă mîna ta sau piciorul tău te face să cazi în ...

 

Marcu Capitol 5

Marcu Capitol 5 Marcu 4 Marcu Capitol 5 1 Au ajuns pe celălalt țărm al mării, în ținutul Gadarenilor. 2 Cînd a ieșit Isus din corabie, L -a întîmpinat îndată un om care ieșea din morminte, stăpînit de un duh necurat. 3 Omul acesta își avea locuința în morminte, și nimeni nu mai putea să -l țină legat, nici chiar cu un lanț. 4 Căci de multe ori fusese legat cu picioarele în obezi și cu cătușe la mîni, dar rupsese cătușele și sfărîmase obezile, și nimeni nu -l putea domoli. 5 Totdeauna, zi și noapte, stătea în morminte și pe munți, țipînd și tăindu-se cu pietre. 6 Cînd a văzut pe Isus de departe, a alergat, I s`a închinat, 7 și a strigat cu glas tare: ,,Ce am eu a face cu Tine, Isuse, Fiul Dumnezeului Celui Prea Înalt? Te jur în Numele lui Dumnezeu, să nu mă chinuiești!`` 8 Căci Isus îi zicea: ,,Duh necurat, ieși afară din omul acesta!`` 9 ,,Care-ți este numele?`` l -a întrebat Isus. ,,Numele meu este ,Legiune,` a răspuns el, ,,pentrucă ...

 

2 Petru Capitol 3

2 Petru Capitol 3 2 Petru 2 2 Petru Capitol 3 1 Prea iubiților, aceasta este a doua epistolă, pe care v`o scriu. În amîndouă, caut să vă trezesc mintea sănătoasă, prin înștiințări, 2 ca să vă fac să vă aduceți aminte de lucrurile vestite mai dinainte de sfinții prooroci, și de porunca Domnului și Mîntuitorului nostru, dată prin apostolii voștri. 3 Înainte de toate, să știți că în zilele din urmă vor veni batjocoritori plini de batjocuri, cari vor trăi după poftele lor, 4 și vor zice: ,,Unde este făgăduința venirii Lui? Căci de cînd au adormit părinții noștri, toate rămîn așa cum erau dela începutul zidirii!`` 5 Căci înadins se fac că nu știu că odinioară erau ceruri și un pămînt scos prin Cuvîntul lui Dumnezeu din apă și cu ajutorul apei, 6 și că lumea de atunci a perit tot prin ele, înecată de apă. 7 Iar cerurile și pămîntul de acum sînt păzite și păstrate, prin acelaș Cuvînt, pentru focul din ziua de judecată și de peire a oamenilor nelegiuiți. 8 Dar, prea iubiților, să nu uitați un lucru: că, pentru Domnul, o zi este ca o mie ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruÎNECA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentruÎNECA.

ÎNECARE

... ÎNECÁRE s . f . Acțiunea de a ( se ) îneca și rezultatul ei ; inundare , revărsare . - V. îneca

 

ÎNĂBUȘIT

ÎNĂBUȘÍT , - Ă , înăbușiți , - te , adj . 1. ( Despre sunete , voce ) Fără putere , stins , înecat . 2. ( Despre alimente ) Fiert în aburi ( vasul fiind acoperit cu un

 

ÎNECĂCIOS

ÎNECĂCIÓS , - OÁSĂ , înecăcioși , - oase , adj . Care îneacă ( 4 ) ;

 

ÎNECĂCIUNE

... ÎNECĂCIÚNE , înecăciuni , s . f . 1. Greutate de a respira ; asfixie , sufocare , năduf . 2. ( Rar ) Înec ( 1 ) . - Îneca

 

ÎNECĂTOR

... ÎNECĂTÓR , - OÁRE , înecători , - oare , adj . ( Rar ) Înăbușitor , sufocant . - Îneca

 

ÎNECAT

ÎNECÁT , - Ă , înecați , - te , adj . 1. Asfixiat prin înec . 2. ( Despre o navă ) Scufundat în apă . 3. Inundat . 4. Înăbușit ,

 

INUNDA

... a se revărsa peste maluri ; a acoperi o întindere de pământ ( revărsându - se peste maluri ) ; a se revărsa , a îneca , a potopi ; p . ext . a pătrunde în cantitate mare într - o sondă petrolieră , într - o mină , într - o locuință . 2. A ...

 

INUNDAT

INUNDÁT , - Ă , inundați , - te , adj . Acoperit cu apă , sub apă ; înecat . - V.

 

IRESPIRABIL

IRESPIRÁBIL , - Ă , irespirabili , - e , adj . ( Despre aer , atmosferă ) Care nu se poate respira ; care te sufocă , care te îneacă ;

 

NĂDUȘIT

... NĂDUȘÍT , - Ă , nădușiți , - te , adj . 1. Transpirat , asudat . 2. ( Pop . ) Care este pe punctul de a se sufoca , de a se îneca

 

POTOP

POTÓP , potopuri , s . n . 1. ( În Biblie ) Revărsare uriașă de ape care ar fi înecat întreaga lume și toate viețuitoarele de pe pământ ( afară de cele de pe corabia lui Noe ) . 2. Ploaie mare , torențială ; revărsare mare de ape , inundație mare . 3. P . anal . Cantitate imensă ; număr mare de ființe sau de lucruri ; mulțime ,

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...