Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ÎNFIGERE, POP, ÎMPLÂNTA, ÎMPONCIȘA, ÎNCOLȚI, ÎNFIGĂREȚ, ÎNFIPT, ÎNJUNGHIETURĂ, ȚĂRUȘ, ȚIGLĂ ... Mai multe din DEX...

ÎNFIGE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ÎNFÍGE, înfíg, vb. III. 1. Tranz. A face ca un obiect cu vârf ascuțit intre adânc În ceva; a împlânta, a vârî. * Expr. A înfige mâna sau mâinile (în ceva) = a apuca (ceva) cu putere. ** A împlânta ceva într-un obiect ascuțit. 2. Refl. Fig. (Fam.) A se apuca de ceva (fără dreptul sau priceperea necesară), a intra sau a se amesteca undeva cu obrăznicie. [Prez. s. înfipsei, part. înfipt] - Lat. infigere.

Sursa : DEX '98

 

ÎNFÍGE vb. 1. a băga, a împlânta, a vârî, (rar) a implanta,(înv. și reg.) a petrece. (A \~ cuțitul în animal.) 2. a intra, a se împlânta, a pătrunde. (Glonțul i s-a \~ adânc în corp.) 3. v. trage.

Sursa : sinonime

 

înfíge vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înfíg, perf. s. 1 sg. înfipséi, 1 pl. înfípserăm; part. înfípt

Sursa : ortografic

 

A SE ÎNFÍGE înfíg intranz. fig. (despre persoane) 1) A se avânta cu energie și cu poftă. \~ la sarmale. 2) A se băga în mod obraznic; a se amesteca nepoftit. \~ în discuție. /<lat. infigere

Sursa : NODEX

 

A ÎNFÍGE înfíg tranz. 1) (obiecte ascuțite la vârf) A face intre (adânc) cu ascuțișul; a împlânta. \~ un ac. \~ un par în pământ. * \~ ochii a privi țintă. 2) A face intre în ascuțișul a ceva. \~ carnea în frigare. /<lat. infigere

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruÎNFIGE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 182 pentruÎNFIGE.

Ion Luca Caragiale - Mici economii...

Ion Luca Caragiale - Mici economii... Mici economii... de Ion Luca Caragiale În ajunul lui sf. Dumitru, amicul meu Iancu Verigopolu stă înfipt în colțul otelului Continental, privind la trecători. Ne salutăm și intrăm în vorbă. Are frumos caracter amicul meu Verigopolu: totdeuna egal, fără a se lăsa alterat măcar de orice împrejurare; și mărturisesc drept că nu-l pot admira îndestul pentru aceasta. Dumneata, bunioară, ori eu, sau un altul, n-am fi în stare să ne înfigem în colțul otelului Continental pentru a privi la mișcarea de pe stradă, cu sângele rece al unei persoane absolut lipsite de grija zilei de mâne — în ce momente?... în ajunul lui sf. Dumitru... și când?... când am ști bine că a doua zi trebuie să părăsim casa unde am locuit, fără să știm de loc unde o fi casa-n care avem să ne transportăm calabalâcul. Dar pavajul de piatră rece ni s-ar părea desigur mai fierbinte decât smoala clocotită! ne-ar arde tălpile! am alerga nebunește, și nu ne-am putea astâmpăra până când nu am ști tot așa de bine unde vom ajunge mâne cu troacele noastre, pe cât știm de ...

 

Ștefan Petică - La poalele crângului

... cari-ți amintesc momente de profundă senzualitate... Ridic capul. Un nor cenușiu s-a înfipt în albastrul clasic, adânc al cerului, precum se înfige un cuget rău într-o inimă nevinovată. Sunt fericit. Senzații dulci mă năvălesc și pare că mă doboară, atât sunt de multe și atât sunt ...

 

Emil Gârleanu - Tovarășii

Emil Gârleanu - Tovarăşii Tovarășii de Emil Gârleanu E încă întuneric. Pământul e jilav de rouă și brazdele, răsturnate, în ajun, de către fierul plugului, miroase a proaspăt. În văzduh, o rață sălbatică zboară, furișându-se, măcăind speriată, ca alungată de glonț. Pe o grămadă de coceni, plugarul, rămas peste noapte în câmp, doarme învelit cu niște saci; și mai încolo, boulenii treji, Duman și Joian, stau cuminți, cu gâturile întinse, așteptând jugul. Dar departe, în sat, încep să cânte cocoșii, căci zorile prind să mijească. Lumina se cerne din ce în ce mai deasă, și-n vreme ce cununa cerului se luminează, pe pământ se deslușesc toate: satul; încolo, pe coastă, ca urnită din loc, pădurea; în fund, dealurile gemene unul după altul, ca pe o scară. Și-n cea dintâi clipă de revărsare a luminii, grija, care țârâie în urechea plugarului ca un greier, îl scoală. Omul aruncă sacii la o parte, sare în picioare, își freacă ochii cu dosul mâinii stângi și cu dreapta își îndreaptă șalele. Apoi pornește spre boi. I-a înjugat... Slabi, de li se văd coastele ca niște arcuri sub piele, boii își încoardă mușchii, își potrivesc ...

 

Ion Luca Caragiale - Reacțiunea

Ion Luca Caragiale - Reacţiunea Reacțiunea de Ion Luca Caragiale De geaba - eu sunt nemulțumit. Încă o iluziune pierdută! încă o legendă, pe care mi-a distrus-o vremea și școala noastră modernă: Reacțiunea! Ce era Reacțiunea! Un monstru odios, eminamente anti-patriotic, anti-național, anti-liberal, - o Plevnă internă! Ea desprețuia, batjocorea, strivea, trăda, sugruma poporul, și apoi tot ea îl exploata sistematic. Vrăjmașă jurată a libertăților publice, a Constituțiunii și a tutulor instituțiunilor, ea înneca mai întâi și apoi scălda țara în sânge. Era neagră; avea sute de capete ca hidra și mii de ghiare de vampir; fugea de lumină și lucra la întuneric, fără să aibă vreodată curajul opiniilor sale, și complota cu străinii contra Românismului. Uneori, ea își înfigea adânc ghiarele în costele Națiunii și, odată călare pe pradă, sugea cu lăcomie sângele și sudoarea poporului-martir; alteori, înfigea în sânul României un cuțit până'n prăsele și cadavrul ei sângerând îl arunca la picioarele comitelui Andrassy! Era în fine oribilă și hidoasă. Dar, pe lângă atâtea grozăvii, avea și o mare calitate: închipuirea ei era sprijinul cel mai positiv al patriotismului și liberalismului meu. Când aceste sentimente, ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Apă și foc

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Apă şi foc Apă și foc de Barbu Ștefănescu-Delavrancea De la ștreaja Vergului până la Biserica Delea-Nouă, un nor de praf galben se ridică de la pământ, mânat ca într-o albie printre casele și grădinele șoselei nepietruite. Grânarii se întorc de la sate, de la mori și porturi. Unii încărcați cu vârf pîn’ la cercul coviltirului, alții cu căruțele goale și cu maldăr proaspăt în cadirle. Bicele pocnesc pe dasupra naintașilor; caii voinici și aprinși joacă în hamuri și ninchează, mirosindu-și din depărtare grajdurile. Tinerii, rumeni și nădușiți, cu zăbunele și cu cămășile deschiate, cu hamurile pe după gât, călări pe rotașii din stînga, dau chiote în goana cailor; iar dacă căruța le e greu încărcată și roatele abia li se învârtesc în osii, ei cântă prelung Mumă dragă, mumă, Dine,Dine,Constantine, or Ghiță,Ghiță,Cătănuță, bătând cu călcîile goale în pântecele cailor. Înaintea lor ies , în cârduri, copii dolofani, dăsculți și cu pletele cârlionțate pe grumaji și se uită cu jind cum mai-marii lor mână cîte și șase cai, fetițe săltate cari furișează câte o ochire pe cine mai știe ce flăcău voinic, muieri cu furca în brâu, ș- ...

 

Petre Ispirescu - Zâna zânelor

Petre Ispirescu - Zâna zânelor Zâna zânelor de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un împărat mare și puternic, și el avea trei feciori. Făcându-se mari, împăratul se gândi fel și chipuri cum să facă să-și însoare copiii ca să fie fericiți. Într­o noapte, nu știu ce visă împăratul, că a doua zi, de mânecate, își chemă copiii și se urcă cu dânșii în pălimarul unui turn ce avea în grădină. Porunci să-și ia fiecare arcul și câte o săgeată. - Trageți, copii, cu arcul, le zise împăratul, și unde va cădea săgeata fiecăruia, acolo îi va fi norocul. Copiii se supuseră fără a cârti câtuși de puțin, căci ei erau încredințați că tatăl lor știa ce spune. Traseră, deci, și săgeata celui mai mare din fii se înfipse în casa unui împărat vecin; a celui de al doilea se înfipse în casa unui boier mare d-ai împăratului; iară săgeata celui mai mic se urcă în naltul cerului. Li se strâmbaseră gâturile uitându-se după dânsa, și p-aci, p-aci, era să o piarză din ochi. Când, o văzură coborându- ...

 

Ion Luca Caragiale - Bacalaureat

... umbreluța peste brațul drept al birjarului. — Mână mai iute! Lovește la stânga, lovește la dreapta, apoi iar la dreapta, apoi la stânga; în fine, înfige iar vârful în spinarea birjarului, care oprește. — Uite — zice madam Georgescu — căsuțele ale galbene de lângă băcănie; intri în curte, casele din ...

 

Dimitrie Anghel - Coco

Dimitrie Anghel - Coco Coco de Dimitrie Anghel Din romanul plănuit "Arca lui Noe" Publicată în Flacăra , 1, 20, 3 martie 1912, p. 157 Sînt longevități absolut primejdioase, și Coco , papagalul favorit al coanei Adela, spre deznădejdea noului soț ce-și luase vecina noastră, se încăpățîna să trăiască și să-l persecute ca o eternă remușcare. Să te muți așa într-o casă străină, cu arme și bagaje, cu tabieturi și obiceiuri, cu ticuri și năravuri, și să poți să te adaptezi mediului înconjurător, să știi să respecți așezarea mobilelor ce și-au căpătat un fel de inamovibilitate, după multele servicii făcute și după locul adecvat ce poate să-l ocupe în măsuratul spațiu, să poți prinde din curgerea traiului zilnic anumitele simpatii pe cari bătrîna stăpînă a casei le-a căpătat pentru unele bibelouri și nimicuri ce o înconjoară și stau risipite pe etajere ori în prietenoase colțuri, povestind de aniversări și amintiri trecute, să fii atît de dibaci ca să dai fiecărei slugi, ce a slujit înaintea ta pe un altul, gradul de simpatie de care se bucura înainte și care crede că i se cuvine e într-adevăr o problemă cît ...

 

Alecu Russo - Alte cugetări

Alecu Russo - Alte cugetări Alte cugetări de Alecu Russo Nu e nimic mai dulce pe lume decât o dușcă de aer liber. * Prefer de o mie de ori cărarea de la munte decât carieră deschisă dinaintea mea. * Câinele este cea mai sublimă expresie a desăvârșirii omenești. * O! Vlad Țepeș, unde ești ca să-mpodobești cum trebuie toate aceste țepi înfipte în pământ românesc de dușmanii românilor. * Chiar dacă scapi din nodul alunecos al spânzurătorii, în prima zi ești pe jumătate strâns de gât. Să fie un efect al gâtului? Ah! dacă n-am avea gât, cum am râde de spânzurătoare! Rămâne țeapa, e

 

Alexandru Macedonski - Noaptea de ianuarie

Alexandru Macedonski - Noaptea de ianuarie Noaptea de ianuarie de Alexandru Macedonski I Deznădejde fioroasă, strălucitu-mi-ai pe frunte, Și încinsu-m-ai cu flăcări care-ntreg m-au mistuit, Nu mi-ai pus pe piept o stâncă, mi-apăsași pe el un munte, Dar mi-ai dat ș-a ta putere spre a nu fi de el strivit. Îmi făcuseși o coroană ce ca pietre nestemate Avea lacrimile mele ce luceau la focul tău; M-ai ținut în orice clipă cu simțirile-ncordate, Mi-ai fost soră preaiubită și mi-ai fost și crud călău. Ca Iacov frumos și tânăr ce-adormise la fântână, Deșteptat fără de veste de un înger lucitor, Mă chemași la luptă cruntă și ai vrut să-mi fii stăpână Și să-mi pui pe beregată uriașul tău picior... Ca Iacov intrai în luptă ș-am ieșit ca el de-asemeni, Și nici tu nu ești învinsă și nici eu învingător, Dar alături de-oboseală ne-am culcat ca niște gemeni Ș-am dormit, de este-o vreme, într-un somn îngrozitor. Lumea care este-o mare cu talazuri furtunoase Mi-a văzut a vieții navă ...

 

Alexandru Macedonski - Sentință

Alexandru Macedonski - Sentinţă Sentință de Alexandru Macedonski Un arbor când puternic spre domele-nstelate Înalță-ale lui ramuri de frunze încărcate, Făcând la ceilalți arbori o umbră-omorâtoare, Pe când, prin rădăcine mereu cuceritoare, Păstrează-n stăpânire tot locul apucat, Așa încât lăstarii de-abia găsesc la soare Un loc să-și mai înfigă plăpândele picioare, A meritat securea și trebuie

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruÎNFIGE

 Rezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentruÎNFIGE.

Judecatorii Capitol 3

Judecatorii Capitol 3 Judecatorii 2 Judecatorii Capitol 3 1 Iată neamurile pe cari le -a lăsat Domnul ca să încerce pe Israel prin ele, pe toți cei ce nu cunoscuseră toate războaiele Canaanului. 2 El voia numai ca vîrstele de oameni ale copiilor lui Israel să cunoască și să învețe războiul, și anume cei ce nu -l cunoscuseră mai înainte. 3 Neamurile acestea erau cei cinci domnitori ai Filistenilor, toți Cananiții, Sidoniții, și Heviții cari locuiau în muntele Liban, dela muntele Baal-Hermon pînă la intrarea Hamatului. 4 Neamurile acestea au slujit ca să pună pe Israel la încercare, pentruca Domnul să vadă dacă vor asculta de poruncile pe cari le dăduse părinților lor prin Moise. 5 Și copiii lui Israel au locuit în mijlocul Cananiților, Hetiților, Amoriților, Fereziților, Heviților și Iebusiților; 6 au luat de neveste pe fetele lor, și au dat de neveste fiilor lor pe fetele lor, și au slujit dumnezeilor lor. 7 Copiii lui Israel au făcut ce nu plăcea Domnului, au uitat pe Domnul, și au slujit Baalilor și idolilor. 8 Domnul S`a aprins de mînie împotriva lui Israel, și i -a vîndut în mînile lui Cușan- ...

 

1 Samuel Capitol 26

1 Samuel Capitol 26 1 Samuel 25 1 Samuel Capitol 26 1 Zifiții s`au dus la Saul la Ghibea, și au zis: ,,Iată că David este ascuns pe dealul Hachila, în fața pustiei.`` 2 Saul s`a sculat și s`a pogorît în pustia Zif, cu trei mii de oameni aleși din Israel, ca să caute pe David în pustia Zif. 3 A tăbărît pe dealul Hachila, în fața pustiei, lîngă drum. David era în pustie; și, înțelegînd că Saul merge în urmărirea lui în pustie, 4 a trimes niște iscoade, și a aflat că în adevăr Saul venise. 5 Atunci David s`a sculat și a venit la locul unde tăbărîse Saul, și a văzut locul unde era culcat Saul, cu Abner, fiul lui Ner, căpetenia oștirii lui. Saul era culcat în cort în mijlocul taberii și poporul era tăbărît în jurul lui. 6 David a luat cuvîntul, și vorbind lui Ahimelec, Hetitul, și lui Abișai, fiul Țeruiei și fratele lui Ioab, a zis: ,,Cine vrea să se pogoare cu mine în tabără la Saul?`` Și ...

 

2 Samuel Capitol 18

2 Samuel Capitol 18 2 Samuel 17 2 Samuel Capitol 18 1 David a numărat poporul care era cu el, și a pus peste ei căpetenii peste mii și căpetenii peste sute. 2 A pus o treime din popor supt porunca lui Ioab, o treime supt Abișai, fiul Țeruiei, fratele lui Ioab, și o treime subt Itai din Gat. Și împăratul a zis poporului: ,,Vreau să ies și eu împreună cu voi.`` 3 Dar poporul a zis: ,,Să nu ieși! Căci dacă vom lua -o la fugă, luarea aminte nu se va îndrepta asupra noastră; și cînd vor cădea jumătate din noi, nu vor lua seama la noi; dar tu ești ca zece mii dintre noi, și acum este mai bine să ne vii în ajutor din cetate.`` 4 Împăratul le -a răspuns: ,,Voi face ce credeți că este mai bine.`` Și împăratul a stat lîngă poartă, în timp ce tot poporul ieșea cu sutele și miile. 5 Împăratul a dat următoarea poruncă lui Ioab, lui Abișai și lui Itai: ,,Pentru dragostea pe care o aveți față de mine, purtați-vă blînd cu ...

 

Psalmii Capitol 38

Psalmii Capitol 38 Psalmii 37 Psalmii Capitol 38 1 (Un psalm al lui David. Spre aducere aminte.) Doamne, nu mă mustra în mînia Ta, și nu mă pedepsi în urgia Ta. 2 Căci săgețile Tale s`au înfipt în mine, și mîna Ta apasă asupra mea. 3 N`a mai rămas nimic sănătos în carnea mea, din pricina mîniei Tale; nu mai este nici o vlagă în oasele mele, în urma păcatului meu. 4 Căci fărădelegile mele se ridică deasupra capului meu; ca o povară grea, sînt prea grele pentru mine. 5 Rănile mele miroasă greu și sînt pline de coptură, în urma nebuniei mele. 6 Sînt gîrbovit, peste măsură de istovit; toată ziua umblu plin de întristare. 7 Căci o durere arzătoare îmi mistuie măruntaiele, și n`a mai rămas nimic sănătos în carnea mea. 8 Sînt fără putere, zdrobit cu desăvîrșire; turburarea inimii mele mă face să gem. 9 Doamne, toate dorințele mele sînt înaintea Ta, și suspinurile mele nu-Ți sînt ascunse. 10 Inima îmi bate cu tărie, puterea mă părăsește, și lumina ochilor mei nu mai este cu mine. 11 Prietenii și cunoscuții mei se depărtează de rana mea, și rudele ...

 

Plingerile lui Ieremia Capitol 3

Plingerile lui Ieremia Capitol 3 Plingerile lui Ieremia 2 Plingerile lui Ieremia Capitol 3 1 Eu sînt omul care a văzut suferința supt nuiaua urgiei Lui. 2 El m`a dus, m`a mînat în întunerec, și nu în lumină. 3 Numai împotriva mea își întinde și își întoarce mîna, toată ziua. 4 Mi -a prăpădit carnea și pielea, și mi -a zdrobit oasele. 5 A făcut zid împrejurul meu, și m`a înconjurat cu otravă și durere. 6 Mă așează în întunerec, ca pe cei morți pentru totdeauna. 7 M`a înconjurat cu un zid, ca să nu ies; m`a pus în lanțuri grele. 8 Să tot strig și să tot cer ajutor, căci El tot nu-mi primește rugăciunea. 9 Mi -a astupat calea cu pietre cioplite, și mi -a strîmbat cărările. 10 Mă pîndește ca un urs și ca un leu într`un loc ascuns. 11 Mi -a abătut căile, și apoi s`a aruncat pe mine, și m`a pustiit. 12 Și -a încordat ...

 

Ezechiel Capitol 31

Ezechiel Capitol 31 Ezechiel 30 Ezechiel Capitol 31 1 În anul al unsprezecelea, în ziua întîi a lunii a treia, Cuvîntul Domnului mi -a vorbit, astfel: 2 ,,Fiul omului, spune lui Faraon, împăratul Egiptului, și mulțimii lui: ,Cu cine te asemeni tu în mărimea ta? 3 Iată că Asirianul era un cedru falnic în Liban; ramurile lui erau stufoase, frunzișul umbros, tulpina înaltă, iar vîrful îi ajungea pînă la nori. 4 Apele îl făcuseră să crească, adîncul îl făcuse înalt, rîurile lui îi scăldau răsadnița, și își trimiteau pîraele la toți copacii de pe cîmp. 5 De aceea, tulpina lui se înălța deasupra tuturor copacilor de pe cîmp, crengile i se înmulțiseră și ramurile i se întindeau, de mulțimea apelor, care -l făcuseră să dea lăstari. 6 Toate păsările cerului își făceau cuiburi în crengile lui; toate fiarele cîmpului fătau supt ramurile lui, și tot felul de neamuri multe locuiau supt umbra lui. 7 Era frumos prin mărimea lui, prin întinderea ramurilor lui; căci rădăcinile îi erau înfipte în ape mari. 8 Cedrii din grădina lui Dumnezeu nu -l întreceau, chiparoșii nu erau de asemuit cu crengile lui, și platanii nu erau ca ...

 

Matei Capitol 3

Matei Capitol 3 Matei 2 Matei Capitol 3 1 În vremea aceea a venit Ioan Botezătorul, și propovăduia în pustia Iudeii. 2 El zicea: ,,Pocăiți-vă, căci Împărăția cerurilor este aproape.`` 3 Ioan acesta este acela care fusese vestit prin proorocul Isaia, cînd zice: ,,Iată glasul celui ce strigă în pustie: ,Pregătiți calea Domnului, neteziți -I cărările.`` 4 Ioan purta o haină de păr de cămilă, și la mijloc era încins cu un brîu de curea. El se hrănea cu lăcuste și miere sălbatică. 5 Locuitorii din Ierusalim, din toată Iudea și din toate împrejurimile Iordanului, au început să iasă la el; 6 și, mărturisindu-și păcatele, erau botezați de el în rîul Iordan. 7 Dar cînd a văzut pe mulți din Farisei și din Saduchei că vin să primească botezul lui, le -a zis: ,,Pui de năpîrci, cine v`a învățat să fugiți de mînia viitoare? 8 Faceți dar roade vrednice de pocăința voastră. 9 Și să nu credeți că puteți zice în voi înșivă: ,Avem ca tată pe Avraam!` Căci vă spun că Dumnezeu din pietrele acestea poate să ridice fii lui Avraam. 10 Iată că securea ...

 

Luca Capitol 3

Luca Capitol 3 Luca 2 Luca Capitol 3 1 În anul al cincisprezecelea al domniei lui Tiberiu Cezar, -pe cînd Pilat din Pont era dregător în Iudea, Irod, cîrmuitor al Galileii, Filip, fratele lui, cîrmuitor al Ituriei și al Trahonitei, Lisania, cîrmuitor al Abilenei, 2 și în zilele marilor preoți Ana și Caiafa, -Cuvîntul lui Dumnezeu a vorbit lui Ioan, fiul lui Zaharia în pustie. 3 Și Ioan a venit prin tot ținutul din împrejurimile Iordanului, și propovăduia botezul pocăinței, pentru iertarea păcatelor, 4 după cum este scris în cartea cuvintelor proorocului Isaia: ,,Iată glasul celui ce strigă în pustie: ,Pregătiți calea Domnului, neteziți -I cărările. 5 Orice vale va fi astupată, orice munte și orice deal va fi prefăcut în loc neted; căile strîmbe vor fi îndreptate, și drumurile zgronțuroase vor fi netezite. 6 Și orice făptură va vedea mîntuirea lui Dumnezeu.`` 7 Ioan zicea dar noroadelor, cari veneau să fie botezate de el: ,,Pui de năpîrci, cine v`a învățat să fugiți de mînia viitoare? 8 Faceți dar roduri vrednice de pocăința voastră, și nu vă apucați să ziceți în voi înșivă: ,Avem pe Avraam ca tată!` Căci vă spun că ...

 

Fapte Capitol 27

Fapte Capitol 27 Fapte 26 Fapte Capitol 27 1 După ce s`a hotărît să plecăm cu corabia în Italia, pe Pavel și pe alți cîțiva întemnițați i-au dat pe mîna unui sutaș al cetei de ostași Augusta, numit Iuliu. 2 Ne-am suit într`o corabie dela Adramit, care avea să meargă pe coasta Asiei, și am pornit. Aveam cu noi pe Aristarh Macedoneanul din Tesalonic. 3 A doua zi, am ajuns la Sidon; și Iuliu, care se purta omenos cu Pavel, i -a dat voie să meargă pe la prietenii săi, și să fie îngrijit de ei. 4 După ce am plecat de acolo, am plutit pe lîngă Cipru, pentrucă vînturile erau potrivnice. 5 După ce am trecut marea care scaldă Cilicia și Pamfilia, am ajuns la Mira în Licia. 6 Acolo sutașul a găsit o corabie din Alexandria, care mergea în Italia, și ne -a suit în ea. 7 Timp de mai multe zile, am mers încet cu corabia, și nu fără greutate am atins înălțimea Cnid, unde nu ne -a lăsat vîntul să ne oprim. Am trecut pe la capătul Cretei, alături ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruÎNFIGE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 45 pentruÎNFIGE.

ÎNFIGERE

... ÎNFÍGERE , înfigeri , s . f . Acțiunea de a ( se ) înfige ; împlântare . - V. înfige

 

POP

POP ^2 , s . n . invar . , adj . invar . 1. S . n . invar . Bucată de muzică ușoară cu temă și linie melodică inspirată din muzica folclorică . 2. Adj . invar . ( În sintagma ) Muzică pop = muzică ușoară sau rock , cu largă audiență la public . - Cuv . engl . POP ^1 , popi , s . m . 1. Stâlp , bârnă , par , prăjină etc . având diverse întrebuințări , mai ales ca element de susținere sau de sprijin : a ) bucată lungă de lemn , prăjină sau par , folosite pentru a sprijini în mod provizoriu un gard , crengile unui pom etc . ; proptea , sprijin ; b ) stâlp sau bârnă groasă de lemn cu care se susține provizoriu sau se consolidează un zid , un planșeu , un acoperiș ; c ) fiecare dintre stâlpii unei prispe sau ai unui pridvor care , având unul dintre capete înfipt în talpa prispei , susțin cu celălalt capăt streașina acoperișului ; d ) ( reg . ) fiecare dintre stâlpii care , având unul dintre capete înfipt în pământ , susțin un gard sau o poartă . 2. ( Reg . ) Nume dat mai multor piese , obiecte sau părți ale acestora , asemănătoare ca formă sau ca întrebuințare cu un pop ^1 ( 1 ) ori executate dintr - un pop ^1 . 3. Grămadă de snopi sau de mănunchi de cânepă ori de alte plante , ...

 

ÎMPLÂNTA

... ÎMPLÂNTÁ , împl ? nt , vb . I . Tranz . și refl . A ( se ) înfige

 

ÎMPONCIȘA

... A veni în conflict cu cineva sau cu ceva , a fi în dezacord ; a se contrazice . 2. Tranz . A înfige

 

ÎNCOLȚI

... Despre plante ; la pers . 3 ) A da colț , a răsări din pământ ; a germina . II. Tranz . A înfige

 

ÎNFIGĂREȚ

... ÎNFIGĂRÉȚ , - EÁȚĂ , înfigăreți , - e , adj . ( Fam . ; despre oameni ) Care se vâră sau se amestecă în toate ; băgăcios , băgăreț . - Înfige

 

ÎNFIPT

ÎNFÍPT , - Ă , înfipți , - te , adj . 1. Nemișcat , neclintit , țeapăn . 2. ( Fam . ) Îndrăzneț , cutezător ; p . ext .

 

ÎNJUNGHIETURĂ

ÎNJUNGHIETÚRĂ , înjunghieturi , s . f . 1. Senzație dureroasă vie ( ca de înjunghiere ) ; junghi . 2. Rană produsă prin înjunghiere ; locul unde a fost înfiptă lama cu care s - a înjunghiat . [ Pr . : - ghi - e - ] - Înjunghia + suf . -

 

ȚĂRUȘ

... ȚĂRÚȘ , țăruși , s . m . Par scurt , ascuțit la un capăt , care se înfige în pământ și care servește pentru a fixa sau a lega ceva de el sau pentru a stabili un ...

 

ȚIGLĂ

... ȚÍGLĂ^2 , țigle , s . f . ( Reg . ) Vergea de lemn sau de metal ascuțită la un capăt , în care se înfige carnea pentru a o frige ; frigare . ȚÍGLĂ^1 , țigle , s . f . Piesă de argilă arsă , de sticlă , de mortar , de ciment , în formă ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...