ÎNGREȚOȘA - Definiția din dicționar

Vezi și:ÎNGREȚOȘARE, SCÂRBI, SCÂRBIT, SCÂRBOS ... Mai multe din DEX...

ÎNGREȚOȘA - Definiția din dicționar

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ÎNGREȚOȘÁ, îngrețoșez, vb. I. Refl. și tranz. A avea sau a produce cuiva o senzație de greață. ** Fig. A (se) scârbi, a (se) dezgusta. - În + grețos.

Sursa : DEX '98

ÎNGREȚOȘÁ vb. 1. a se scârbi, (reg.) a se silnici. (S -a \~ de atâta mâncare.) 2. v. dezgusta.

Sursa : sinonime

îngrețoșá vb., ind. prez. 1 sg. îngrețoșéz, 3 sg. și pl. îngrețoșeáză, 1 pl. îngrețoșăm; conj. prez. 3 sg. și pl. îngrețoșéze; ger. îngrețoșând

Sursa : ortografic

A ÎNGREȚOȘ//Á \~éz tranz. A face să se îngrețoșeze. /în + grețos

Sursa : NODEX

A SE ÎNGREȚOȘ//Á mă \~éz intranz. 1) A fi cuprins de greață; a avea o senzație de greață. 2) fig. A fi cuprins de scârbă, de adânc dezgust; a se scârbi; a se dezgusta. /în + grețos

Sursa : NODEX

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Rezultate suplimentare

Rezultate din Literatură pentru ÎNGREȚOȘA

Rezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru ÎNGREȚOȘA.

Nicolae Gane - Ciubucul logofătului Manole Buhuș

Nicolae Gane - Ciubucul logofătului Manole Buhuş Ciubucul logofătului Manole Buhuș de Nicolae Gane În vremile cele bătrânești, vremi de belșug, pe când boierii ședeau la moșiile lor și vara și iarna, fără altă grijă decât grija câmpului și a gospodăriei lor și aveau hambarele, coșarele și cămările totdeauna pline cu cele trebuitoare la o casă boierească, trăia la moșia sa Buhușul logofătul Manole Buhuș, boier de neam mare, bogat și cu dare de mână. El purta antereu lung până la călcâi, brâu la mijlocul trupului și fes roșu cu canaf albastru pe cap. Când ieșea la câmp sau mergea săși viziteze vecinii, îmbrăca peste antereu o giubea blănită sau numai căptușită, după cum era timpul și peste fes punea o pălărie neagră cu margini late. Tot luxul lui de bogătaș nu se învedera decât în scumpetea blănurilor, a mătăsurilor din care își croia antereiele și a șalurilor turcești din care își făcea brâiele. Întinsele lui holde și imașuri erau acoperite cu pâne de tot soiul, cu turme de vite și herghelii de cai din care își umplea grajdul; pivnițele-i gemeau de poloboace cu vinuri vechi de Odobești și Cotnari și în ogradă ...

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Din memoriile Trubadurului

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Din memoriile Trubadurului Din memoriile Trubadurului de Barbu Ștefănescu-Delavrancea S-a dus greutatea întunericului care învăluia toată încăperea lumii. Parcă vântul a desfundat ș-a risipit negura din rețeaua copacilor. Soarele și-a deschis la răsărit apărătoarea sa năprasnică, roșie ca para focului, aurie, violetă, albastră și, pe la mijlocul cerului, ca o jumătate de roată verzurie. Desfășurați pe cer, cu închipuirea, o coadă de păun, înfiptă cu rădăcina în pământ, și prelungiți-i penele cu lumini metalice până la înălțimea amiezii, și totuși n-o să simțiți acea frumusețe fără de pereche a unui răsărit de soare. Nu vă rămâne decât să vă scuturați trupul de trândăvia încropită a patului, să crăpați ochii voștri cârpiți de somn și, deșteptându-vă simțurile greoaie cu apă proaspătă și rece, să priviți fără a vă sătura ceea ce omul nu poate nici descrie, nici zugrăvi cu fețe mincinoase pe o pânză moartă. Arta împuținează natura. Arta e născocită pentru cei ce aud și văd pe sfert din câte natura le desfășură înaintea lor. Tot ce creează omul e o sărăcie vicleană ...

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul I) Volumul II â†’â†’ Am pornit cu stângul în lume, ca și în război. La demobilizare, acolo, în dosul magaziilor gării, pe câmpul presărat cu mese și cu soldați beți de fericirea vieții recâștigate, pe toți i-am auzit: "Băgați de seamă, când vă veți vedea cu libretul în mână, să porniți cu dreptul!" Dar eu știu că oricât m-am muncit cu gândul, acum un an, să mișc întâi dreptul, când s-o da semnalul de plecare, spre front, din obișnuință militărească - deși acum nu mai răcneau porunci scurte ca la paradă și nimeni nu se uita cu ce pas o ia omul spre moarte -, am mișcat stângul. Și iată-mă c-am ajuns prin atâtea ploi de foc, cu picioarele și cu mâinile zdravene, cu pieptul neîngăurit, tocmai aici, în această zi sfințită a liberării de orice pericol. Iar astăzi e zi de marți și dacă toți oamenii dimprejurul meu se fac a uita c-au să pornească înapoi pe drumul vieții, cu tot dreptul mișcat întâi, într-o zi atât de nefastă, eu mă simt din cale-afară de ...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNGREȚOȘA

Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru ÎNGREȚOȘA.

ÎNGREȚOȘARE

... ÎNGREȚOȘÁRE s . f . Faptul de a ( se ) îngrețoșa ; senzație de greață , scârbă , dezgust . - V. îngrețoșa

SCÂRBI

... SCÂRBÍ , scârbesc , vb . IV . 1. Refl . și tranz . A simți sau a produce scârbă ( 1 ) ; a ( se ) îngrețoșa , a ( se ) dezgusta . 2. Refl . și tranz . ( Reg . ) A ( se ) întrista , a ( se ) supăra . 3. Refl . ( Înv . ) A ...

SCÂRBIT

SCÂRBÍT , - Ă , scârbiți , - te , adj . ( Despre oameni ) Plin de scârbă ; îngrețoșat , dezgustat . V.

SCÂRBOS

SCÂRBÓS , - OÁSĂ , scârboși , - oase , adj . 1. Care provoacă scârbă ( 1 ) , greață , repulsie , silă ; dezgustător , respingător , grețos . 2. Care inspiră dispreț ; josnic , detestabil . 3. ( Fam . ; despre oameni ) Care se îngrețoșează ușor , căruia i se face ușor greață . 4. ( Fam . ; despre oameni ) Greu de mulțumit ; dezagreabil , nesuferit . - Scârbă + suf . -

A r c h e u s . r o