Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ÎNLOCUITOR, NOSTRU, VOSTRU, ÎNLOCUIRE, COMPENSA, PRIMENI, SCHIMB, SUBROGA, ÎNNOI, ȘNURUI ... Mai multe din DEX...

ÎNLOCUI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ÎNLOCUÍ, înlocuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A pune ceva sau pe cineva în locul altuia. 2. A îndepărta pe cineva dintr-un post, numind pe altcineva în locul lui. 3. A ține cuiva locul într-o funcție, într-o muncă etc. - Din loc. adv. în loc + suf. -ui.

Sursa : DEX '98

 

ÎNLOCUÍ vb. 1. a schimba. (A \~ o piesă uzată.) 2. v. substitui. 3. a schimba, (înv. și pop.) a muta, (franţuzism înv.) a ramplasa. (L-a \~ cu un inginer mai bun.) 4. v. suplini.

Sursa : sinonime

 

înlocuí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înlocuiésc, imperf. 3 sg. înlocuiá, conj. prez. 3 sg. și pl. înlocuiáscă

Sursa : ortografic

 

A ÎNLOCU//Í \~iésc tranz. (obiecte sau persoane) 1) A schimba ca necorespunzător, punând în loc altceva sau pe altcineva; a substitui. \~ ușa. \~ un jucător. 2) A schimba (într-o calitate), ținând (temporar) locul. \~ pe președinte. Materialele plastice \~iesc lemnul. /în + loc + suf. \~ui

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruÎNLOCUI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 66 pentruÎNLOCUI.

Alecu Russo - Cugetări scrise în închisoarea de la Cluj

Alecu Russo - Cugetări scrise în închisoarea de la Cluj Cugetări scrise în închisoarea de la Cluj de Alecu Russo Fiecare revoluție trebuie să nască un adevăr pe lume, și fiecare criză prin care a trecut omenirea a produs un bine sau germenul unui bine, dar nimic până acum nu a putut să desființeze falsul patriotism. Falsul patriotism este masca egoismului în timpurile de tulburare. Aceia care speculă libertățile popoarelor, care nu au alte principii decât interesul personal, alt Dumnezeu decât pe sine însuși, altă profesie de credință decât noi prin noi și pentru noi ; aceia care nu cred nici în popor, nici în libertate, nici în sacrificiuri, nici în devotament, se acoperă cu haina patriotismului în zile de lupte, în zilele cele mari ale popoarelor. Ei par că fac sacrificiuri, dar nu sacrifică nimica, ci pun la dobândă. * Frazele sunătoare ale acelor ce grăiesc mult ascund adeseori precugetări urâcioase. Adevărații oameni ai poporului, aceia care gândesc ca dânsul, vorbesc puțin, lucrează cât pot și plâng, când alții tot grăiesc! Poporul suferă și geme, poporul lucrează, poporul nu grăiește decât prin tăcerea lui. Când adevărații oameni ai poporului au grăit și cu umărul poporului ...

 

Cincinat Pavelescu - Ce este o epigramă și cum se face%3F

Cincinat Pavelescu - Ce este o epigramă şi cum se face%3F Ce este o epigramă și cum se face? de Cincinat Pavelescu Țiu de la început să-mi exprim gratitudinea cea mai caldă scumpului nostru președinte care, reluând firul vechilor șezători ale Societății Scriitorilor Români, s-a gândit și la mine și m-a smuls o clipă din arhivele prăfuite ale magistraturii[...] unde guverne neocrotitoare mă țin departe și de publicul elegant, înțelegător și simpatic al capitalei, și de viața intelectuală a Bucureștiului. Parcă, totuși, în satisfacția mea de a mă afla în fața dv. se amestecă și o umbră de melancolie. Să fie numai neîncrederea în modestia mijloacelor mele oratorice și în conștiința sarcinii prea grele ce mi-am asumat-o? Sau poate vina e a titlului conferinței care mi s-a impus? Mă întreb cu nedumerire, cum prietenul meu Rebreanu, cu tot tactul și aleasa lui curtoazie, nu s-a gândit că poate fi o scădere pentru cineva care se crezuse o viață întreagă numai poet liric, să se vadă trecut deodată, fie și în primul rând al scriitorilor umoriști și satirici? O ...

 

Cincinat Pavelescu - Antologia epigramei românești

Cincinat Pavelescu - Antologia epigramei româneşti Antologia epigramei românești de Cincinat Pavelescu Antologia dlor N. Crevedia și Calotescu-Neicu, apărută într-o îngrijită ținută editorială la Cartea românească din București, este incontestabil o carte de succes. Scriitorul și ziaristul Crevedia se bucură de simpatia admirativă a presei, a mai tuturor revistelor literare, de dreapta și de stânga. În plus, e și un fel de enfant gâtĂ© al unor oameni cu mare înrâurire în opinia publică și literară, ca Nichifor Crainic și Dragoș Protopopescu, care-l răsfață, considerându-l un liric nou, viguros în expresie și nu mai puțin un pamfletar incisiv și epigramist plin de savoare. Pe dl Calotescu-Neicu îl cunosc mai puțin, dar cred că nu merită ni cet exces dhonneur, ni cette indignitĂ© cu care l-a stigmatizat pana prea tinerească și, deci, implacabilă, a dlui Octav Suluțiu de la România literară. Oricâte lipsuri ar avea, antologia are și un mare merit. A trezit interesul publicului, al presei și al criticii pentru un gen literar căzut de mult în desuetudine în Franța și care dă literaturii noastre, cum prea bine a observat chiar filozoful Conte ...

 

Cincinat Pavelescu - Dlui Georgel Mârzescu

Cincinat Pavelescu - Dlui Georgel Mârzescu Dlui Georgel Mârzescu de Cincinat Pavelescu când, socotind că rămân în Franța, m-a înlocuit din locul meu de consilier al Curții de Apel Oradea-Mare Ca să izbească-n Cincinat, Mârzescu prea e om sensibil. Dar când decretu-i l-a lăsat Afară din magistratură, I-a zis: Te fac inamovibil De astăzi... în

 

Dimitrie Anghel - Tata (Anghel)

Dimitrie Anghel - Tata (Anghel) Tata de Dimitrie Anghel Publicată în Minerva , III, 759, 28 ian. 1911, p. 1. Ca un miraj nălucitor te-a chemat pe tine strălucirea aurului, și tu cel dezbrăcat de toate patimele ai alergat după el pînă ce ai căzut. Negrul neant la tine a fost mărginit de un zid de aur și zidul s-a prăbușit peste tine, îngropîndu-te sub el. Ce urmăreai tu, de ce te-ai zbuciumat, de ce flacăra vie a minții tale a ars fără preget, ca vîlvătăile de foc ce le aprindeau și le hrăneau necurmat întîii oameni în vremuri obscure, ca să se apere de dușmănia fiarelor ? După perdeaua de foc a minții tale, ai stat tu ascuns toată viața, apărîndu-te. Vie, puternică, fantastică, se consuma inteligența ta. Mari, flăcările jucau zvîrlind scîntei orbitoare. Vînturile întîmplărilor o înălțau și o coborau și ghearele lacome așteptau cu răbdare să te sfîșie ; sclipitorii ochi pîndeau din umbră stingerea marelui incendiu, ca să poată prin drumul de cenușă să ajungă pînă la tine. Ce te împingea pe tine, căci din înfrîngeri și dureri, ca la mulți ...

 

Dimitrie Bolintineanu - La un avut

Dimitrie Bolintineanu - La un avut La un avut de Dimitrie Bolintineanu Da, dintre toți avuții din astă țară mică, Acela care știe mai bine-a risipi Comorile de aur cu arta cea antică, Ești tu, nu te-ndoi! Porfirul și ivorul, și aurul îngână Locașul tău ferice în gustul cel mai fin În luxul cel mai splendid la care-a artei mână Dă sufletu-i divin. La masa ta de oaspeți cu inime voioase Cristalul rivaliză cu porțelanul dalb, Și rozele, și crinii, cu june grațioase, Cu gâtul lor cel alb. În cupe râde vinul în spume-mbălsămite Și face să recheme pe zeii cei uitați, Și roabele antice să văd înlocuite De servi muiați în aur ca fiii de-mpărați! Dar poți a-mi spune mie cum în apropiere D-a trece astă vale pe care ai albit, Tu mai înalți palaturi la viață și plăcere, Când viața s-a finit? Știi dacă de la tine și până la morminte Mai este loc d-o noapte, sărmane pieritor? Te-ascunzi fricos, de moarte, bătrân fără de minte, Când tu ești muritor? În darn vei da tu aur arhangelului ...

 

George Topîrceanu - L. Rebreanu: Golanii

George Topîrceanu - L. Rebreanu: Golanii L. Rebreanu: Golanii de George Topîrceanu Subiectele schițelor dlui Rebreanu sunt simple și originale. În prima bucată a volumului ( Golanii ), asistăm la zbuciumul unui „întreținutâ€� care și-a făcut o carieră din josnicia lui și care, ajungând în pragul bătrâneții, se vede părăsit pentru întâia oară de amanta întâmplătoare care-l hrănește. Tot atât de impresionantă e criza sufletească prin care trece acest tip, țesută din gelozie, tristeță sfâșietoare și spaimă pentru viitor, pe cât sunt de interesante viața pe care o duce și „concepțiaâ€� lui asupra acestei vieți. Căci tipul filozofează pe alocurea. Cu această schiță (ca și cu alta, Culcușul ) dl Rebreanu ne duce într-un mediu neexplorat încă de prozatorii noștri. Întreținuții aceștia, de speța cea mai de jos, ca Gonea Bobocel, alcătuiesc un fel de breaslă aparte, certată cu morala și aproape întotdeauna și cu legile societății. Pentru ei lumea e împărțită în „șmecheriâ€� și „fraieriâ€�. Șmecherii sunt acei care au înțeles rostul acestei vieți (!), au înțeles adică, din vreme, că trebuie să trăiască fără muncă pe spinarea altora, să tragă chiulul vieții. Iar „fraieriiâ€� sunt proștii de oameni cinstiți, care ...

 

Ion Luca Caragiale - Situațiunea Europei

Ion Luca Caragiale - Situaţiunea Europei Situațiunea Europei de Ion Luca Caragiale Săptămâna aceasta în Europa a fost ca toate săptămânile... de șapte zile tocmai. În aceste șapte zile s'au petrecut fapte multe și mărunte, - dar numai două singure evenimente de adevărat calibru european s'au arătat pe orizontul politic, spre a face caracteristica săptămânii: apariția Claponului în București și declararea neutralității Spaniei în chestia Orientului. Lumea politică a primit cu bucurie arătarea acestor două fenomene, cari sunt de natură a exercita o înrâurire neașteptată asupra situației actuale. Toate cabinetele europene au felicitat telegraficește foarte călduros pe redactorii noștri de nemerita idee politică ce au avut, când dânșii au declarat cu energie și pe față neutralitatea Spaniei; - precum și toți cititorii Claponului au rămas pe deplin mulțumiți de întreprinderea literară, plină de talent, a guvernului M. Sale Alfons XII, prin scoaterea la lumină a acestei foițe foarte hazlie. ...Aceasta numai și numai, pentrucă atât noi cât și guvernul spaniol, am avut lealitatea a ne pune mai presus de sistema nenorocită, urmată până acum în diplomația europeană. Ce ne-am zis noi ?... Nimic mai mult decât, ...

 

Titu Maiorescu - Câteva aforisme

Titu Maiorescu - Câteva aforisme Câteva aforisme de Titu Maiorescu * O măsură a oamenilor și a lucrurilor este propria lor umbră. * Omul rău se pierde prin partea sa cea bună, omul bun, prin partea sa cea rea. * Don Quijote credea că morile de vânt sunt uriași. Oamenii de rând cred că uriașii sunt mori de vânt. * Sălbaticii din America schimbau aurul și mărgăritarele pentru cioburile de oglindă din Europa. Așa fac și copiii, și mulți dintre noi rămân copii toată viața. * Respectul exagerat pentru întregimea cugetării împiedică acțiunea. Căci orice faptă este o verigă ruptă dintr-un lanț infinit, și omul activ este din capul locului condamnat la fragment. * Oare pârâul de la munte ar fi așa de limpede și de voios dacă n-ar fi rece? * Ferește-te de a da sfaturi. Problema e prea grea și răspunderea mare. Tu dai sfatul după natura ta. Aceasta însă rareori se potrivește cu natura celui ce te întreabă. Altfel spui tu, altfel înțelege el. Sfătuind prudență, produci slăbiciune, și unde cereai tărie se aplică violență. Un element străin s-a introdus în sufletul celuilalt, și el și-a pierdut măsura. * Nemărginit ...

 

Ion Luca Caragiale - Literatura și artele române în a doua jumătate a secolului XIX

Ion Luca Caragiale - Literatura şi artele române în a doua jumătate a secolului XIX Literatura și artele române în a doua jumătate a secolului XIX de Ion Luca Caragiale Încercare critică Cuprins 1 PREFAȚA 2 INTRODUCȚIE 3 Capitolul I - POEZIA - ROMANUL - NOVELA - DRAMA - CRITICA LITERARĂ 4 Capitolul II - PICTURA - SCULPTURA - ARHITECTURA 5 Capitolul III - MUZICA – TEATRUL 6 CONCLUZIE ȘI ENTUZIASM PREFAȚA Ramurile de activitate publică ale unei societăți se pot compara cu deosebitele organe de viață ale unui individ. De exemplu, economia și comerțul se pot compara cu organele de hrană, cu stomacul; armata - cu puterea musculară, cu pumnii șcl. Literatura frumoasă și artele se pot compara cu obrazul, cu acea parte dindărătul căreia stă mecanismul superior, aparatul gândirii. Precum un individ nu se prezintă într-o societate decât cu fruntea-nainte, iar nu cu burta sau altfel, asemenea o societate umană se prezintă în fața lumii întregi cu organele sale intelectuale, cu gândirea sa, a cărei expresie întreagă sunt literatura frumoasă și artele. Acestea sunt niște puteri menite să trăiască mai departe chiar decât societatea care le-a produs, ca și amintirea unei frumoase și ...

 

Emil Gârleanu - Calul

Emil Gârleanu - Calul Calul de Emil Gârleanu Lui Corneliu Moldovanu S-a trezit în câmpiile întinse, acoperite de ierburile dese, culcate de vânturi, ale Ungariei. În mijlocul lor s-a ținut câtăva vreme de mama lui, o iapă oarbă ce sta răzlețită de ceilalți cai, dintre care cei mai frumoși fuseseră mânjii ei. Apoi, când a simțit fiorul sălbatic ce i se revărsase în sânge, în largul pustietăților acestea a deprins cele dintâi goane, ș-acolo și-a ridicat capul, a lărgit nările și, cutremurându-și coama încâlcită de spini, răspunse la chemări necunoscute, trimițând depărtărilor cel dintâi nechezat puternic ce-i ieșise din piept. Dar când se învățase cu viața asta slobodă, se pomeni odată prins din fugă, înfrânat cu de-a sila de către cineva care se aruncă, dintr-o săritură, călăre pe el. Atunci a înțeles că cineva îl amenință, că cineva vrea să-i țărmurească libertatea, s-a strâns ghem, apoi s-a destins repede și a pornit ca o săgeată. Mânca pământul sub copitele lui, simțea că i se aprinde ceva înăuntru, ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruÎNLOCUI

 Rezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentruÎNLOCUI.

Exodul Capitol 22

Exodul Capitol 22 Exodul 21 Exodul Capitol 22 1 Dacă un om fură un bou sau o oaie, și -l taie sau îl vinde, să dea cinci boi pentru boul furat și patru oi pentru oaia furată. 2 Dacă hoțul este prins spărgînd, și e lovit și moare, cel ce l -a lovit nu va fi vinovat de omor față de el; 3 dar dacă a răsărit soarele, va fi vinovat de omor față de el. Hoțul trebuie să dea înapoi ce este dator să dea; dacă n`are nimic, să fie vîndut rob, ca despăgubire pentru furtul lui; 4 dacă ceeace a furat, fie bou, fie măgar, sau oaie, se găsește încă viu în mînile lui, să dea îndoit înapoi. 5 Dacă cineva face stricăciune într-un ogor sau într`o vie, și își lasă vita să pască pe ogorul altuia, să dea ca despăgubire cel mai bun rod din ogorul și via lui. 6 Dacă izbucnește un foc și întîlnește mărăcini în cale, și arde grîul în snopi sau în picioare, sau cîmpul, cel ce a pus foc să fie silit să dea o despăgubire deplină. 7 Dacă un ...

 

Leviticul Capitol 24

Leviticul Capitol 24 Leviticul 23 Leviticul Capitol 24 1 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 2 ,,Poruncește copiilor lui Israel să-ți aducă pentru sfeșnic untdelemn curat de măsline tescuite, ca să țină candelele aprinse neîncetat. 3 Aaron să -l pregătească dincoace de perdeaua dinlăuntru, care este înaintea mărturiei, în cortul întîlnirii, pentruca să ardă neîncetat de seara pînă dimineața în fața Domnului. Aceasta este o lege vecinică pentru urmașii voștri. 4 Să așeze candelele în sfeșnicul de aur curat, ca să ardă neîncetat înaintea Domnului. 5 Să iei floare de făină, și să faci din ea douăsprezece turte; fiecare turtă să fie făcută din două zecimi de efă. 6 Să le pui în două șiruri, cîte șase în fiecare șir, pe masa de aur curat, înaintea Domnului. 7 Peste fiecare șir să pui tămîie curată, care să fie pe pîne ca aducere aminte, ca un dar de mîncare mistuit de foc înaintea Domnului. 8 În fiecare zi de Sabat să se pună aceste pîni înaintea Domnului, neîncetat: acesta este un legămînt vecinic pe care -l vor ținea copiii lui Israel. 9 Pînile acestea să fie ale lui Aaron și ale fiilor lui, ...

 

Leviticul Capitol 27

Leviticul Capitol 27 Leviticul 26 Leviticul Capitol 27 1 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: ,,Vorbește copiilor lui Israel, și spune-le: 2 ,Cînd se vor face juruințe Domnului, dacă e vorba de oameni, ei să fie ai Domnului, după prețuirea ta. 3 Iar prețuirea pe care o vei face unui bărbat dela douăzeci pînă la șasezeci de ani, să fie de cincizeci de sicli de argint, după siclul sfîntului locaș: 4 dacă este femeie, prețuirea să fie de treizeci de sicli. 5 Dela cinci pînă la douăzeci de ani, prețuirea să fie de douăzeci de sicli pentru un băiat, și de zece sicli pentru o fată. 6 Dela o lună pînă la cinci ani, prețuirea să fie de cinci sicli de argint pentru un băiat, și de trei sicli de argint pentru o fată. 7 De la șasezeci de ani în sus, prețuirea să fie de cincisprezece sicli pentru un bărbat, și de zece sicli pentru o femeie. 8 Dacă cel ce a făcut juruința este prea sărac ca să plătească prețuirea aceasta făcută de tine, să -l aducă la preot, să -l prețuiască; și preotul să facă o prețuire ...

 

1 Samuel Capitol 2

1 Samuel Capitol 2 1 Samuel 1 1 Samuel Capitol 2 1 Ana s`a rugat, și a zis: ,,Mi se bucură inima în Domnul, Puterea mea... a fost înălțată de Domnul; Mi s`a deschis larg gura împotriva vrăjmașilor mei, Căci mă bucur...... de ajutorul Tău. 2 Nimeni nu este sfînt ca Domnul; Nu este alt Dumnezeu decît Tine; Nu este stîncă așa ca Dumnezeul nostru. 3 Nu mai vorbiți cu atîta îngîmfare, Să nu vă mai iasă din gură cuvinte de mîndrie; Căci Domnul este un Dumnezeu care știe totul, Și toate faptele sînt cîntărite de El. 4 Arcul celor puternici s`a sfărîmat, Și cei slabi sînt încinși cu putere. 5 Cei ce erau sătui, se închiriază pentru pîne, Și ceice erau flămînzi se odihnesc; Chiar cea stearpă naște de șapte ori, Și cea care... avea mulți copii stă lîncezită. 6 Domnul omoară și învie, El pogoară în locuința morților și El scoate de acolo. 7 Domnul sărăcește și El îmbogățește, El smerește și El înalță 8 El ridică din pulbere pe cel sărac, Ridică din gunoi pe cel lipsit. Ca să -i pună să șadă ...

 

1 Samuel Capitol 21

1 Samuel Capitol 21 1 Samuel 20 1 Samuel Capitol 21 1 David s`a dus la Nob, la preotul Ahimelec, care a alergat speriat înaintea lui, și i -a zis: ,,Pentruce ești singur și nu este nimeni cu tine?`` 2 David a răspuns preotului Ahimelec: ,,Împăratul mi -a dat o poruncă și mi -a zis: ,Nimeni să nu știe nimic de pricina pentru care te trimet și de porunca pe care ți-am dat -o.` Am hotărît un loc de întîlnire cu oamenii mei. 3 Acum ce ai la îndemînă? Dă-mi cinci pîni, sau ce se va găsi.`` 4 Preotul a răspuns lui David: ,,N-am pîne obicinuită la îndemnă, ci numai pîne sfințită; doar dacă oamenii tăi s`au ferit de împreunarea cu femei!`` 5 David a răspuns preotului: ,,Ne-am ferit de împreunarea cu femei de trei zile decînd am plecat, și toți oamenii mei sînt curați; de altfel, dacă aceasta este o faptă necurată, va fi sfințită negreșt azi de acela care o va face.`` 6 Atunci preotul i -a dat pînea sfințită, căci nu era ...

 

Estera Capitol 7

Estera Capitol 7 Estera 6 Estera Capitol 7 1 Împăratul și Haman s`au dus la ospăț la împărăteasa Estera. 2 În această a doua zi, împăratul a zis iarăș Esterei, pe cînd beau vin: ,,Care este cererea ta, împărăteasă Estero? Ea îți va fi împlinită. Ce dorești? Chiar dacă ai cere jumătate din împărăție, o vei căpăta.`` 3 Împărăteasa Estera a răspuns: ,,Dacă am căpătat trecere înaintea ta, împărate, și dacă găsește cu cale împăratul, dă-mi viața: iată cererea mea; și scapă pe poporul meu: iată dorința mea! 4 Căci eu și poporul meu sîntem vînduți să fim nimiciți, junghiați și prăpădiți. Măcar dacă am fi vînduți să fim robi și roabe, aș tăcea, dar vrăjmașul n`ar putea să înlocuiască perderea făcută împăratului.`` 5 Împăratul Ahașveroș a luat cuvîntul, și a zis împărătesei Estera: ,,Cine și unde este acela care are de gînd să facă așa?`` 6 Estera a răspuns: ,,Apăsătorul, vrăjmașul, este Haman, răul acesta!`` Haman a rămas îngrozit în fața împăratului și a împărătesei. 7 Și împăratul, în mînia lui, s`a sculat și ...

 

Isaia Capitol 9

... cu mîndrie și îngîmfare: 10 ,,Au căzut niște cărămizi, dar vom zidi cu pietre cioplite, au fost tăiați niște smochini din Egipt, dar îi vom înlocui cu cedri.`` 11 De aceea Domnul va ridica împotriva lor pe vrăjmașii lui Rețin, și va stîrni pe vrăjmașii lor: 12 pe Sirieni de la ...

 

Evrei Capitol 8

Evrei Capitol 8 Evrei 7 Evrei Capitol 8 1 Punctul cel mai însemnat al celor spuse este că avem un Mare Preot, care S`a așezat la dreapta scaunului de domnie al Măririi, în ceruri, 2 ca slujitor al Locului prea sfînt și al adevăratului cort, care a fost ridicat nu de un om, ci de Domnul. 3 Orice mare preot este pus să aducă lui Dumnezeu daruri și jertfe. De aceea era de trebuință ca și celalt Mare Preot să aibă ceva de adus. 4 Dacă ar fi pe pămînt, nici n`ar mai fi preot, fiindcă sînt ceice aduc darurile după Lege. 5 Ei fac o slujbă, care este chipul și umbra lucrurilor cerești, după poruncile primite de Moise dela Dumnezeu, cînd avea să facă cortul: ,,Ia seama``, i s`a zis, ,,să faci totul după chipul care ți -a fost arătat pe munte``. 6 Dar acum Hristos a căpătat o slujbă cu atît mai înaltă cu cît legămîntul al cărui mijlocitor este El, e mai bun, căci este așezat pe făgăduințe mai bune. 7 În adevăr, dacă legămîntul dintîi ar fi fost fără cusur, n`ar ...

 

1 Imparati Capitol 20

1 Imparati Capitol 20 1 Imparati 19 1 Imparati Capitol 20 1 Ben-Hadad, împăratul Siriei, și -a strîns toată oștirea: avea cu el treizeci și doi de împărați, cai și cară. S`a suit, a împresurat Samaria și a început lupta împotriva ei. 2 A trimes în cetate soli la Ahab, împăratul lui Israel, să -i spună: ,,Așa vorbește Ben-Hadad: 3 ,Argintul și aurul tău sînt ale mele, nevestele și cei mai frumoși copii ai tăi sînt tot ai mei.`` 4 Împăratul lui Israel a răspuns: ,,Împărate, domnul meu, fie cum zici! Sînt al tău cu tot ce am.`` 5 Solii s`au întors, și au zis: ,,Așa vorbește Ben-Hadad: ,Am trimes să-ți spună: ,Să-mi dai argintul și aurul tău, nevestele și copiii tăi. 6 De aceea, voi trimete mîne, la ceasul acesta, pe slujitorii mei la tine. Ei îți vor scormoni casa ta și casele slujitorilor tăi, vor pune mîna pe tot ce ai mai scump, și vor lua.`` 7 Împăratul lui Israel a chemat pe toți bătrînii țării și a zis: ,,Vedeți bine și înțelegeți că ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruÎNLOCUI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 84 pentruÎNLOCUI.

ÎNLOCUITOR

... s . m . și f . , s . n . ( Persoană sau produs , material etc . ) care înlocuiește sau cu care poate fi înlocuit cineva sau ceva . [ Pr . : - cu - i - ] - Înlocui

 

NOSTRU

NÓSTRU , NOÁSTRĂ , noștri , noastre , pron . pos . , adj . pos . ( De obicei precedat de art . " al " , " a " , " ai " , " ale " ) I. Pron . pos . 1. ( Înlocuiește numele obiectului posedat de vorbitor și de un grup din care vorbitorul face parte , precum și numele acestora ) Are o casă ca a noastră . 2. ( Pop . ; mai ales la m . pl . ; indică soțul , soția , familia , rudele vorbitorului și ale persoanelor din același grup cu ei , înlocuind și numele acestora ) Când vin ai noștri acasă ? 3. ( Indică lucrurile personale , proprietatea , preocupările etc . vorbitorului și ale persoanelor din același grup cu el , înlocuind și numele acestora ) Mă întorc la ale noastre . II. Adj . pos . 1. Care se află în posesiunea vorbitorului și a unui grup din care face parte acesta , care este legat printr - o relație de proprietate cu vorbitorul și cu grupul din care face parte acesta . Casa noastră . 2. Care este legat printr - o relație de apartenență cu vorbitorul și cu grupul din care acesta face parte . Picioarele noastre . 3. Care este legat printr - o relație de dependență cu vorbitorul și cu grupul din care acesta face parte . Gazda noastră . Strămoșii noștri . 4. Care este spus , săvârșit de vorbitor și de ...

 

VOSTRU

VÓSTRU , VOÁSTRĂ , voștri , voastre , pron . pos . , adj . pos . ( De obicei precedat de art . " al " , " a " , " ai " , " ale " ) . I. Pron . pos . 1. ( Înlocuiește numele obiectului posedat de persoana căreia i se adresează cineva și de un grup din care persoana respectivă face parte , precum și numele acestora ) Are o mașină ca a voastră . 2. ( Pop . : mai ales la m . pl . ; indică soțul , soția , familia , rudele persoanei căreia i se adresează cineva și ale persoanelor din același grup cu ea , înlocuind și numele acestora ) Când vin ai voștri acasă ? 3. ( Indică lucrurile personale , proprietatea , preocupările etc . persoanei căreia i se adresează cineva și ale persoanelor din același grup cu ea , înlocuind și numele acestora ) Mă întorc la ale voastre . II. Adj . pos . 1. Care se află în posesiunea persoanei căreia i se adresează cineva și a unui grup din care persoana respectivă face parte , care este legat printr - o relație de proprietate cu persoana căreia i se adresează cineva și cu grupul din care aceasta face parte . Casa voastră . 2. Care este legat printr - o relație cu persoana căreia i se adresează cineva și cu grupul din care aceasta face parte . Picioarele voastre . 3. Care ...

 

ÎNLOCUIRE

... ÎNLOCUÍRE s . f . Acțiunea de a înlocui și rezultatul ei . - V. înlocui

 

COMPENSA

... COMPENSÁ , compensez , vb . I . 1. Tranz . A înlocui ceva consumat sau cheltuit prin altceva ( egal în valoare ) ; a completa , a înlocui ceva insuficient cu altceva ; a echilibra . 2. Tranz . ( Fiz . ) A micșora sau a anula efectul unei anumite acțiuni . 3 ...

 

PRIMENI

... rufăria , lenjeria purtată , murdară cu alta curată ; p . ext . a ( se ) îmbrăca frumos , a ( se ) găti . 2. Fig . A înlocui sau a fi înlocuit ( parțial ori total ) cu altceva ( nou ) , a ( se ) reînnoi ; a - și schimba sau a ...

 

SCHIMB

SCHIMB , schimburi , s . n . 1. Înlocuire a cuiva cu altcineva sau a ceva cu altceva ( de aceeași natură ) . 2. Faptul de a ceda un lucru , un bun , pentru a lua altul în locul lui ; procesul circulației mărfurilor ca formă de repartizare a bunurilor produse de societate . 3. ( Fiz . ) Trecere a unei energii , a unei sarcini electrice , a unei particule etc . de la un sistem fizic la altul , dintr - o parte în alta . 4. Totalitatea lucrătorilor , funcționarilor etc . care se găsesc în același interval de timp la lucru într - o secție , într - un serviciu etc . în care lucrează mai multe rânduri de angajați ; echipă de lucrători sau persoane care , după un interval de timp determinat , înlocuiește sau este înlocuita în muncă de altă echipă sau de altă persoană ; interval de timp cât lucrează astfel o echipă sau o persoană . 5. ( Mai ales la pl . ) Rufărie de corp ( sau de pat ) care înlocuiește pe cea murdară ;

 

SUBROGA

... SUBROGÁ , subrog , vb . I . Tranz . ( Jur . ) A înlocui pe cineva în exercitarea anumitor drepturi sau obligații ; a înlocui

 

ÎNNOI

ÎNNOÍ , înnoiesc , vb . IV . 1. Tranz . și refl . A ( se ) face ca nou ( înlocuind ce era vechi , uzat ) ; a ( se ) reface , a ( se ) repara . 2. Refl . Fig . A se împrospăta , a se redeștepta , a se regenera . 3. Tranz . A face încă o dată , a relua o

 

ȘNURUI

ȘNURUÍ , șnuruiesc , vb . IV . Tranz . A lega foile unui registru cu ajutorul unui șnur ( 1 ) petrecut prin fiecare foaie și sigilat la capete , pentru ca foile să nu poată fi sustrase sau înlocuite . - șnur + suf . -

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...