Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ÎMBUJORA, ÎNROȘIRE, ÎNROȘIT, ÎMPURPURA, ÎNCRUȘIT, ÎNCRUNTA, ÎNFIERA, ÎNFLĂCĂRA, ÎNVĂPĂIA, ÎNVĂPĂIAT ... Mai multe din DEX...

ÎNROȘI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ÎNROȘÍ, înroșesc, vb. IV. 1. Refl. și tranz. A face capete sau a căpăta culoarea roșie; a (se) face roșu; a (se) îmbujora, a (se) înflăcăra, a (se) împurpura. ** A (se) încinge în foc. 2. Tranz. (Rar) A colora, a vopsi în roșu; a roși. 3. Refl. (Despre fructe) A se coace. - În + roșu sau roși.

Sursa : DEX '98

 

ÎNROȘÍ vb. 1. v. sângera. 2. a (se) înflăcăra, a (se) înfoca, (fig.) a (se) aprinde, a (se) încinge. (S-a \~ de emoție.) 3. v. îmbujora. 4. v. congestiona. 5. v. injecta.

Sursa : sinonime

 

înroșí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înroșésc, imperf. 3 sg. înroșeá; conj. prez. 3 sg. și pl. înroșeáscă

Sursa : ortografic

 

A SE ÎNROȘ//Í \~ésc intranz. v. A SE ROȘI. /în + roșu

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruÎNROȘI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 45 pentruÎNROȘI.

Ștefan Octavian Iosif - Un vis, 2

Ştefan Octavian Iosif - Un vis, 2 Un vis de Mihail Lermontov Traducere de Ștefan Octavian Iosif . Publicată în Foaie interesantă , 6 iulie 1897 După Lermontov La Daghestan, în valea cea pustie, Rănit la piept, zăceam în nemișcare: Bătea în flăcări rana încă vie, Și sîngele zbucnea în picuri rare... Zăceam însetoșat; nesimțitoare Stau stîncile pleșuve-n jurul meu, Și scînteia în arșița de soare Nisipul galben. Eu dormeam mereu... Visam că-n țara mea e sărbătoare, Vedeam saloane strălucite, pline De musafiri voioși; și, zîmbitoare, Femei frumoase se gîndeau la mine... Doar una sta-ntr-un colț uitat de lume, Părea că nici nu vrea s-o ia în seamă; N-o atrăgeau pe ea nici danț, nici glume, Ea urmărea un vis cu multă teamă: Departe-n vale un rănit zărea Și-i cunoștea atît de bine chipul ! În agonie rana tresărea Și-un val de sînge înroșea

 

Alexei Mateevici - Creștina

Alexei Mateevici - Creştina ,,Isprăvi din vremi de mult trecute, Predanii din vechime-adâncă". A. Pușkin, Ruslan și Ludmila Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V I Măreața Romă doarme-n pace, Umbrită de livezi tăcute, Și-o liniște adâncă zace În rândul curților ei mute. O noapte blândă-a primăverii Domnește-n uliți somnoroase, Iar luna focul tremurării Îl scaldă-n ape scânteioase, Și Tibru — dungă lucitoare -- Curgând în negrele lui maluri Cu-o murmurare gânditoare, Își mână apele în valuri... Cu capu-n piept, cu crucea-n mână, Sub a-nchisorii negre pază, O blândă tânără creștină Pe pietre aspre dormitează. Zadarnic pus-au stăruințe Chinuitorii ei cei răi, Făgăduieli și suferințe N-au sfărâmat credința ei... Neomenoasa judecată A osândit-o ieri la moarte, Dar mâine-n ceruri ridicată, Primi-va scrisul altei soarte... Și iată, c-o dorință sfântă Pe sine-n jertfă a s-aduce, Ea-și merge calea de osândă, Își merge drumul cel de cruce. Prin vis a patriei câmpie O vede, de stejari umbrită, Și râul — dungă albăstrie -- Și casa dragă și iubită, Și ...

 

Emil Gârleanu - Frunza

Emil Gârleanu - Frunza Frunza de Emil Gârleanu Lui Cristinel S-a desfăcut din mugur, într-o dimineață caldă a începutului de primăvară. Cea dintâi rază de soare s-a împletit pe dânsa ca o sârmă de aur, făcând-o să tremure de fericirea unei asemenea atingeri. Ziua întâi i s-a părut scurtă, și apropierea nopții o mâhni. Lumina se stinse, răcoarea o făcu să se zgribulească, să se vâre între celelalte și să aștepte, ațipind, până a doua zi, venirea soarelui. Cu ce revărsare de strălucire se ridică stăpânitorul lumii până sus, pe cer! Raza se coborî din nou, și toată ziua, încălzită, frunza se scăldă în albastrul văzduhului. În scurtă vreme se desfăcu mare, verde, mai frumoasă ca toate, mai sus decât celelalte, tocmai în vârf. De deasupra îi cădea lumina, dedesubt se ridica, până la ea, mireasma crinilor albi, singuratici, cu potirul plin de colbul aurului mirositor. Un ciripit străin o miră. Și cea dintâi rândunică, venită de departe, tăia albastrul ca o săgeată, înconjură copacul de câteva ori cu strigăte de bucurie, apoi se așeză pe streașina casei, cântând mereu... Dar într-o dimineață raza ...

 

Gelu Vlașin - Corrida

Gelu Vlaşin - Corrida Corrida de Gelu Vlașin de două ori corrida și-o dată omul cu taur coarnele săgetând aerul înroșit copita izbindu-se de zidul cruzimii primitive ole ole ole de două ori două urechi bătând aerul ca o pereche nepotrivită de păsari

 

Gelu Vlașin - Desa

Gelu Vlaşin - Desa Desa de Gelu Vlașin îmbolnăvit de cafea și picături de salivă înroșită înjuri ca un birjar cu pene flu flu flu cineva un țânțar îmi smulge voința prin toți porii deposedându-mă de tine șarpe spui tâmpenii mirosind a tei și a sinucigași doar ea dezgroapă securea războiului ca să-mi despice sufletul alb de

 

George Coșbuc - Fragment epic

George Coşbuc - Fragment epic Fragment epic de George Coșbuc Iar pe lumea ceealaltă scoborând acum flăcăii Cei căzuți la Vid pe dealuri și pe șesuri la Vidin, Câți sosesc pe rând în stoluri, adunați în gura văii Stau s-aștepte alte gloate câte se vedeau că vin. Unii șterg de iarba udă câte-o sabie-ncruntată, Din pulpana hainei, alții sângele dușman îl storc, Și se laudă cu toții și vorbesc cu toții-odată Precum fac biruitorii din războaie când se-ntorc. Când văzur-această gloată, toți acei ce-ndușmăniră Pe români de-a lungul vremii, plini de spaim-au tresărit Resfirându-se prin noapte, precum fumul se resfiră, Și din margini mai spre margini se topeau necontenit. Cu genunchii plini de tremur și cu gheața morții-n gură, Morți erau de-a doua oară, ca-ntr-al Orcului noian Luptătorii din Mikene când îngălbeniți văzură Strălucind prin noapte coiful comandantului troian. Dar ai noștri morți de veacuri, câți pieriră prin războaie, Apărând a lor credință și pământul românesc, Stau cu ochii țintă-n noapte și-al lor mijloc îl îndoaie Ca s-apropie privirea de minunea ce-o zăresc: Văd români, și- ...

 

George Topîrceanu - La Paști (Topîrceanu)

George Topîrceanu - La Paşti (Topîrceanu) La Paști de George Topîrceanu Astăzi în sufragerie Dormitau pe-o farfurie, Necăjite si mânjite, Zece ouă înroșite. Un ou alb, abia ouat, Cu mirare le-a-ntrebat: - Ce vă este, frătioare, - Ce vă doare? Nu vă ninge, nu vă plouă, Stați gătite-n haină nouă, Parcă, Dumnezeu mă ierte, N-ați fi ouă... - Suntem fierte! Zise-un ou rotund și fraise Lângă pasca cu orez. Și schimbându-și brusc alura, Toate-au început cu gura: - Pân'la urmă tot nu scap! - Ne gătește de paradă. - Ne ciocnește cap în cap Și ne zvârle coaja-n stradă... - Ce rușine! - Ce dezastru! - Preferam să fiu omletă! - Eu, de m-ar fi dat la cloșcă, Aș fi scos un pui albastru... - Și eu unul violet... - Eu, mai bine-ar fi să tac: Așa galben sunt, că-mi vine Să-mi închipui că pe mine M-a ouat un

 

Marius Marian Șolea - Noapte provincială

Marius Marian Şolea - Noapte provincială Noapte provincială de Marius Marian Șolea Precum o femeie bătută și alungată, țara mea, îmbrăcată sumar, cu umerii transpirînd stele, s-a așezat pe bordura lumii să plîngă. trecători lucioși se duc către războaie și pace, unde e pace să facă războaie și unde e război să facă pace. femeia aceasta e obligată să le salute tuturor prezența cu gesturi aduse de altundeva și să zîmbească pînă se pierd la colțuri. umbra ei lungită, încît să ajungă la gura întunericului, e tăiată de cîinii hămesiți, trecînd în grabă peste aripa ochiului. de aproape se vede cum plînge în palmele timpului, de mai departe i se redesenează stările. orașul s-a înecat printre zidurile sale și în știri de aiurea comentate la dormitor. semafoarele își fac unul altuia cu ochiul înverzit, înroșit, îngălbenit. nu e nimeni să continue mișcarea, doar cîteva gînduri mai trec peste zebre. femeia a găsit lîngă șold un pliant cu reclame, cu ochii roșii citește și peste umărul ei s-a aplecat ușor

 

Matilda Cugler-Poni - Ai auzit

Matilda Cugler-Poni - Ai auzit Ai auzit de Matilda Cugler-Poni Ai auzit vreodată a lebedei cântare, Acel cântec de jale, ce-l cântă pân'ce moare, Roșind recile unde cu pieptul sau rănit? O, spune-mi, acel cântec vreodat-ai auzit? Și-apoi ai fost spre sară singur într-o grădină, Când vântul trist al toamnei încet, încet suspină, Când soarele apune, când arborii șoptesc Și vânturile toate tainic se înroșesc? Și ce-ai simțit atuncea? În piept nu s-a trezit Un dor fără de nume, adînc, nemărginit? N-ai fi dat ani din viață pentru aripi ușoare, Să zbori, să zbori departe și fără încetare? O, cine-l poartă-n suflet acel dor fără nume, Nu are fericire, nu are pace-n lume! Cât e de larg pământul, tot umblă rătăcind, Nu știe ce dorește și moare... tot dorind!

 

Mihail Lermontov - Un vis, 2

Mihail Lermontov - Un vis, 2 Un vis de Mihail Lermontov Traducere de Ștefan Octavian Iosif . Publicată în Foaie interesantă , 6 iulie 1897 După Lermontov La Daghestan, în valea cea pustie, Rănit la piept, zăceam în nemișcare: Bătea în flăcări rana încă vie, Și sîngele zbucnea în picuri rare... Zăceam însetoșat; nesimțitoare Stau stîncile pleșuve-n jurul meu, Și scînteia în arșița de soare Nisipul galben. Eu dormeam mereu... Visam că-n țara mea e sărbătoare, Vedeam saloane strălucite, pline De musafiri voioși; și, zîmbitoare, Femei frumoase se gîndeau la mine... Doar una sta-ntr-un colț uitat de lume, Părea că nici nu vrea s-o ia în seamă; N-o atrăgeau pe ea nici danț, nici glume, Ea urmărea un vis cu multă teamă: Departe-n vale un rănit zărea Și-i cunoștea atît de bine chipul ! În agonie rana tresărea Și-un val de sînge înroșea

 

Mircea Demetriade - Amorul meu

Mircea Demetriade - Amorul meu Amorul meu de Mircea Demetriade Informații despre această ediție     Amorul meu, un tânăr cu cearcăne sub pleoape,     Cu ochi, abisuri negre voind în ei să-ngroape     Lumină, fericire și cântece și pace,     În el melancolia asunsă stă și zace.     Amorul meu, un tânăr cu fruntea fulgerată     De gestul unei patimi pe veacuri nempăcată,     Un gest frumos și totuși teribil ca misterul,     Un gest ce pe-a lui frunte a pus înroșit fierul.     Amorul meu, un tânăr zâmbind în râs sardonic,     Și totuși părând frate cu zeul cel Ionic,     În mână ține facla întoarsă spre pământ,     Și Tanatos și Eros în sufletul meu sunt.     Amorul meu, un munte, un Moloh, mă dăramă.     Zadarnic i-arunc jertfe în pântece de-aramă;     Copii, iluzii, visuri... că el: de-i mistuiește,     Mai mult în mine arde, mai mult mă chinuiește.     Amorul meu satan e, orgoliu, gelozie     Cu ochi pierduți pe tine ! Oh, rai ce zâmbiși mie,     El vrea ca să zdrobească în tine și trecutul:     Să fie viitorul, fiind, el,

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruÎNROȘI

 Rezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentruÎNROȘI.

Iov Capitol 16

Iov Capitol 16 Iov 15 Iov Capitol 16 1 Iov a luat cuvîntul și a zis: 2 ,,Astfel de lucruri am auzit eu des; voi toți sînteți niște mîngîietori supărăcioși. 3 Cînd se vor sfîrși aceste vorbe în vînt? Și pentruce atîta supărare în răspunsurile tale? 4 Ca voi aș vorbi eu, de ați fi în locul meu? V`aș copleși cu vorbe, aș da din cap la voi, 5 v`aș mîngîia cu gura, și aș mișca din buze ca să vă ușurez durerea? 6 Dacă vorbesc, durerea nu mi s`alină, iar dacă tac, cu ce se micșorează? 7 Dar acum, vai! El m`a stors de puteri... Mi-ai pustiit toată casa! 8 M`ai apucat, ca pe un vinovat; dovadă slăbiciunea mea, care se ridică și mă învinuie în față. 9 Mă sfîșie și mă urmărește în mînia Lui, scrîșnește din dinți împotriva mea, mă lovește și mă străpunge cu privirea Lui. 10 Ei deschid gura să mă mănînce, mă ocărăsc și mă bat peste obraji, se învierșunează cu toții după mine. 11 Dumnezeu mă lasă la bunul plac al celor nelegiuiți, și mă aruncă în mînile celor răi. ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruÎNROȘI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 22 pentruÎNROȘI.

ÎMBUJORA

... ÎMBUJORÁ , îmbujorez , vb . I . Refl . ( Despre obraji ) A se înroși , a se aprinde ( ca un bujor ) ; ( despre oameni ) a se înroși

 

ÎNROȘIRE

... ÎNROȘÍRE s . f . Faptul de a ( se ) înroși . - V. înroși

 

ÎNROȘIT

... ÎNROȘÍT , - Ă , înroșiți , - te , adj . Colorat în roșu ; devenit roșu ; roșit . - V. înroși

 

ÎMPURPURA

... ÎMPURPURÁ , împurpurez , vb . I . Refl . A se înroși

 

ÎNCRUȘIT

ÎNCRUȘÍT , - Ă , încrușiți , - te , adj . ( Reg . ) 1. ( Despre pielea animalelor ) Argăsit ^2 . 2. Înroșit ; p . ext . pătat ( cu sânge ) . - V.

 

ÎNCRUNTA

... nemulțumire , de mânie , de îngrijorare etc . ) ; a privi aspru . 2. Refl . ( Înv . ) A se umple de sânge ; a se înroși

 

ÎNFIERA

ÎNFIERÁ , înfierez , vb . I . Tranz . 1. A însemna un animal cu ajutorul fierului înroșit . 2. Fig . A condamna cu toată severitatea , a osândi în public ; a stigmatiza . - În +

 

ÎNFLĂCĂRA

... se ) pasiona , a ( se ) entuziasma . 2. A face să capete sau a căpăta culoarea flăcării ; a ( se ) înroși

 

ÎNVĂPĂIA

... ÎNVĂPĂIÁ , învăpăiez , vb . I . Refl . A se aprinde ca o văpaie ; p . ext . ( despre fața omului ) a se înroși

 

ÎNVĂPĂIAT

ÎNVĂPĂIÁT , - Ă , învăpăiați , - te , adj . 1. Care arde cu văpăi , aprins ( ca o văpaie ) ; p . ext . ( despre fața omului ) înroșit ca focul ; fig . ( despre ochi sau priviri ) scânteietor , arzător . 2. Fig . Înflăcărat , entuziasmat ;

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...