Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ÎNFIINȚARE, CĂSĂTORIE, CONSTITUIRE, CREARE, DESCĂLECA, FUNDARE, INSTAURAȚIE, INSTITUIRE, SECESIUNE, SIONISM ... Mai multe din DEX...

ÎNTEMEIERE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ÎNTEMEIÉRE s.f. Acțiunea de a (se) întemeia și rezultatul ei; înființare, instituire, fundare. ** Fig. Consolidare. [Pr.: -me-ie-] - V. întemeia.

Sursa : DEX '98

 

ÎNTEMEIÉRE s. 1. v. înființare. 2. v. făurire. 3. fun-dare, zidire. (\~ Romei.)

Sursa : sinonime

 

întemeiére s. f. (sil. -me-ie-), g.-d. art. întemeiérii

Sursa : ortografic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruÎNTEMEIERE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 16 pentruÎNTEMEIERE.

Alexandru Vlahuță - Din trecutul nostru

Alexandru Vlahuţă - Din trecutul nostru Din trecutul nostru de Alexandru Vlahuță În zările trecutului Geții. Dacii Decebal. Traian. Luptele lor Dacia romană În viforul năvălirilor În cetatea Carpaților Undirea neamului românesc Întemeierea principatelor Vladislav Basaraba În Moldova, Alexandru cel Bun În Muntenia, Mircea cel Mare Urmașii lui Mircea, Vlad Țepeș Urmașii lui Alexandru cel Bun Ștefan cel Mare Muntenia 1494–1593 Moldova sub urmașii lui Ștefan cel Mare Mihai Viteazul Țările române în veacul al XVII-lea Sub fanarioți În zorii

 

Mihail Kogălniceanu - Ștefan cel Mare arhitect

Mihail Kogălniceanu - Ştefan cel Mare arhitect Ștefan cel Mare arhitect de Mihail Kogălniceanu Ștefan cel Mare, eroul Moldaviei, când vroia să răsplătească pe vitejii tovarăși ai strălucitelor sale biruințe, dăruindu-le moșii, el nu-și bătea capul să le măsoare cu odgonul numărul fălcilor și al stânjinilor, ci, nou inginer, se suia pe un deal și de acolo le hărăzea cât vedea cu ochii, însemnându-le de hotar zările și râurile. Precum era curios inginer, el nu era mai puțin curios și arhitect. La anul 1466, el hotărâse să ridice mănăstirea Putna, în aducere aminte a două campanii slăvite ce făcuse în Ardeal și în Bugeag, pe care-l smulsese din mâinile turcilor; această mănăstire fu asemene menită să slujească de lăcaș rămășițelor muritoare ale eroului. Când, dar, veni vremea ca să se aleagă locul unde era să se înalțe această frumoasă zidire, Ștefan cel Mare se sui pe vârful unui munte ce este lângă mănăstire, împreună cu doi copii din casă și cu vătavul lor, poruncindu-le să tragă fieștecare din arc. Săgeata celui întâi slujitor ajunse într-un delușel ce se cheamă până astăzi Sion și este lângă mănăstire. Acolo, după porunca domnului, se făcu ...

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la sfinții și întocma cu apostolii împăraț Constandin și Elen

Antim Ivireanul - Cuvânt de învăţătură la sfinţii şi întocma cu apostolii împăraţ Constandin şi Elena 2 Cuvânt de învățătură la sfinții și întocma cu apostolii împăraț Constandin și Elena de Antim Ivireanul Tot cel ce să smerĂ©rește să va înălța. Nu iaste cu putință să ajungă neștine la liniștia mântuirii, de nu va trĂ©ce întâi prin ușa răbdării. Nu iaste cu putință să se sue în cereasca cetate a fericirii de nu va întra prin calea smereniei. Nu iaste cu putință să se înalțe în ceata sfinților, de nu să va smeri cu duhul aici, jos, în orașul celor pământești. Nu iaste cu putință să împârățească împreună cu Hristos la ceriu, de nu va urma aici urmele lui Hristos cu crucea. Nu iaste cu putință a rămânea cuiva nume vestit în lume, cu fapte rĂ©le și necuvioase. Aceasta cunoscând și marele Constandin, cine va putea să povestească smereniia lui cea mare? Cine va putea să scoață la arătare creștinătatea lui cea desăvârșit și cugetul lui creștinesc, pentru ca să se învrednicească dumnezeeștilor făgădueli, pentru ca să se împărtășască bucuriei cei nespuse a împărăției ceriului? Căci când au răsărit în lumina ...

 

Ion Luca Caragiale - Boborul

Ion Luca Caragiale - Boborul Boborul de Ion Luca Caragiale Apărut în 1896 În secolul nostru s-a născut și s-a sfârșit un stat foarte interesant, pe care nu-i este permis unui istoric conștiincios să-l piarză din vedere. Voi să vorbesc despre Republica de la Ploești, un stat care, deși a durat numai vreo cinsprezece ore, a marcat desigur o pagină celebră în istoria contemporană. Născută din, prin și pentru popor, pe la două ceasuri în dimineața zilei de 8 august 1870, tânăra republică a fost sugrumată în aceeași zi pe la ceasurile patru după-amiazi. Nu face nimica! mărirea și importanța statelor nu se judecă după extensiunea și durata lor, ci după rolul mai mult sau mai puțin strălucit pe care l-au jucat în complexul universal. Cadrul meu e prea strâmt ca să pot închide într-însul istoria generală a veselei republice podgorene. Voiesc numai să contribuiesc și eu la consemnarea materialului necesar unui viitor istoric; și sunt autorizat a o face - eu am fost cetățean al acelei republice. Am asistat la mărirea și decadența ei, și nu în calitate de ...

 

Ion Luca Caragiale - Din foloasele tiparului

Ion Luca Caragiale - Din foloasele tiparului Din foloasele tiparului de Ion Luca Caragiale Dintre toate invențiunile, desigur că cea mai importantă este a scrierii. Mulți înțelepți nu au putut aduce îndestule laude acestei minunate descoperiri, cu care oamenii, în necazul naturei, își fixează pe niște petice de hârtie și-și comunică între ei gândirea lor peste mări și țări și, mai mult, peste veacuri întregi. Dar ce ar fi fost invențiunea scrierii fără invențiunea tiparului? O sămânță fără putință de a rodi, cel mult o floare de lux într-un ghiveci strâmt, incapabilă de a spori și de a aduce foloase la o lume întreagă. O, fericite Gutenberg! Ce ar zice Moise, Omer, Aristotel, Orațiu, Evangheliștii când ar ști că rarele și prețioasele lor măzgălituri pe tăblițe de ceară, pe curele, pe cârpe, pe scândurele, tu le multiplici la infinit prin talismanul tău, ca să le garantezi cu desăvârșire nemurirea? Gândirile lor vor trăi cât va trăi speța umană, și cel din urmă muritor va putea adormi somnul de veci cu un volum sub căpătâi, presupunând că, fiind singur rămas fără tovarăș pe scoarța rece a pământului, nu va ...

 

Ion Luca Caragiale - Nevoile obștii și așa numitele "Casa Noastră"...

Ion Luca Caragiale - Nevoile obştii şi aşa numitele "Casa Noastră"... Nevoile obștii și așa numitele "Casa Noastră"... de Ion Luca Caragiale Scriitorul acestor rânduri își dă bine seama, că n'are dreptul a se amesteca în afacerile interne ale Statului ungar. Fiind supus străin și lăcuind afară din teritoriul acestui stat, scapă, față cu legile respective de orice răspundere; dar cine scapă de răspundere în materie de presă, nu poate avea multă trecere în fața cititorului - afară, se 'nțelege, de cazul unui talent excepțional, ceeace trebue să mărturisim că nu e cazul nostru. Considerând RomânulÅ¥, ca organ al obștii cetățenilor ungari de limbă românească, ne vom mărgini a-i da, după modestele noastre, tot concursul; întru cât va fi vorba de cultura aceștei obști, de al cărei progres nu ne 'ndoim, că sunt doritori nu numai toți românii, ci și toți maghiarii chibzuiți; căci regatul Ungariei, ca Stat de primă ordine astăzi în Europa, trebue să fie el mai întâi gelos de prosperitatea generală a popoarelor sale. Noi, supușii regatului român știm bine, că Statul nostru are tot interesul să se razeme pe o putere centrală considerabilă, și mai știm cât de mult ...

 

Titu Maiorescu - Neologismele

Titu Maiorescu - Neologismele Neologismele de Titu Maiorescu 1881 Au trecut 14 ani de când pentru întâia oară s-a arătat în Convorbiri literare o direcție critică în contra limbii obișnuite pe atunci în multe scrieri ale literaturii române. Critica voia, pe de o parte, să combată construcțiile arbitrare ale filologilor care, sub cuvânt de „purificare“, întocmeau un vocabular de termeni necunoscuți românului și depărtau vorbirea claselor culte de la izvorul de viață al limbii populare; iar pe de alta voia să lovească în germanismele infiltrate printre scrierile de peste Carpați și Molna, care falsificau geniul propriu al limbii române și micșorau astfel valoarea luptei lor pentru existența națională. Dacă astăzi și-ar da cineva osteneala să recitească acele articole critice, ar dobândi, desigur, încredințarea că orice s-ar putea zice în contra lor, numai un singur lucru nu s-ar putea zice: că au fost dictate de un spirit antinațional. Prea aspre le pot părea la unii, prea puțin oportune la alții, prea lipsite de respect pentru vechile autorități la ai treilea, dar orice cap nepărtinitor va trebui să recunoască, în tendința de a readuce limba română la viața ei populară și ...

 

Mihail Kogălniceanu - Dorințele partidei naționale în Moldova

Mihail Kogălniceanu - Dorinţele partidei naţionale în Moldova Dorințele partidei naționale în Moldova de Mihail Kogălniceanu Atât curților Turciei și Rusiei, cât și Europei întregi, sunt acum deplin cunoscute întâmplările din luna lui mart trecut. O petiție în 35 puncturi întemeiate pe principiile Organicescului Reglement, iscălită de mai multe sute de persoane din toate clasele sociale ale Moldovei, fu tratată de către domul Mihail Sturdza ca o rebelie manifestă si zugrăvită înaintea Puterilor ca o crimă contra driturilor lor. Crudele și nelegiuitele pedepse, săvârșite fără nici o judecată asupra multora din iscălitorii acestei nevinovate petiții, au revoltat toate inimile; ele sunt prea cunoscute spre a avea trebuință de a se înșira din nou. Curțile de Constantinopol și de Sankt-Petersburg, voind a cerceta starea lucrurilor din Principate și reformele de care au neapărată trebuință, au rânduit la fața locului ca comisari împărătești pe EE. LL Talaat Efendi și Duhamel. De la 1 april și până acum, sfârșitul lui august, în toate tristele împrejurări ce au înconjurat țara, moldovenii au răbdat cu cea mai mare resignație (căci nu putem zice curaj) toate biciurile ce le-au venit și de la Dumuezeu și de la oameni. ...

 

Mihail Kogălniceanu - Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie națională

Mihail Kogălniceanu - Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie naţională Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie națională de Mihail Kogălniceanu Domnilor, După priveliștea lumii, după minunile naturii, nimică nu este mai interesant, mai măreț, mai vrednic de luarea noastră aminte decât Istoria . Istoria, domnilor mei, după zicerea autorilor celor mai vestiți, este adevărata povestire și infățișare a întâmplărilor neamului omenesc; ea este rezultatul vârstelor și al experienței. Se poate, dar, cu drept cuvânt, numi glasul semințiilor ce au fost și icoana vremii trecute. Karamzin, în alte cuvinte, o numește testamentul lăsat de către strămoși strănepoților, ca să le slujească de tălmăcire vremii de față și de povățuire vremii viitoare. În această privire atât de importantă, istoria, după Biblie , trebuie să fie, și a fost totdeauna, cartea de căpetenie a popoarelor și a fieștecărui om îndeosebi; pentru că fieștecare stare, fieștecare profesie află în ea reguli de purtare, sfat la îndoirile sale, învățătură la neștiința sa, îndemn la slavă și la fapta bună. Domnitorul, prin istorie, se deșteaptă la nobila ambiție de a face lucruri mari și drepte și, prin urmare, de a trăi în viitorime. Lauda neștearsă și ...

 

Mihail Kogălniceanu - Ștefan cel Mare în târgul Băiei

Mihail Kogălniceanu - Ştefan cel Mare în târgul Băiei Ștefan cel Mare în târgul Băiei de Mihail Kogălniceanu Toate popoarele au câte un bărbat în care au personificat idealul virtuților și însușirilor ce ar dori să găsească în domnitorul lor; numele și faptele acestor bărbați îndumnezeiți se fac o fală, o proprietate națională și, din neam în neam, din veac în veac, aureola de slavă ce-i înconjură crește și se sporește mai mult, și tot ce este mare, frumos, eroic se atribuie geniului și brațului lor. Un asemene bărbat a avut și Moldavia; și acesta este Ștefan cel Mare. Nici un domn, înaintea sau în urma lui, n-a ajuns la vânta și celebritatea sa; nici unul nu și-a păstrat între moldoveni, și pot zice între români, un nume așa de drag, așa de curat, așa de popular ca al lui; încă astăzi, aproape de trei veacuri și jumătate după moartea sa, Ștefan cel Mare este idealul poporului nostru; el personifică patriotismul, vitejia, dreptatea, bunătatea [1], în sfârșit, toate însușirile unui mare domn, a unui geniu scutitor. Numele său nu mai puțin răsună astăzi decât în frumoasele timpuri când steagurile ...

 

Titu Maiorescu - Despre progresul adevărului în judecarea lucrărilor literare

Titu Maiorescu - Despre progresul adevărului în judecarea lucrărilor literare Despre progresul adevărului în judecarea lucrărilor literare de Titu Maiorescu Publicat întâi în „Almanahul Societăței Academice «România Jun㻓 din Viena (1883) Mulți scriu și multe se scriu în literatura lumii; multe idei trecătoare , foarte multe păreri greșite, unele adevăruri și, din când în când, o creațiune frumoasă. Regele egiptean Thamus, după spusa lui Plato (Phaedrus, LIX) din adânca vechime își arătase temerea că mare stricăciune va aduce scrierea între oameni, slăbindu-le memoria, dezvățându-i de la propria gândire și deprinzându-i mai mult cu părerile altora despre înțelepciune decât cu îns[...]nțelepciunea. La noi, ce e drept, se scrie mai puțin, dar tot se scrie câte ceva; și poate nu se va găsi de prisos ca să ne întrebăm odată într-un mod mai general: pentru ce scriem? Scriem pentru a ne răspândi gândirea mai departe decât o duce vorba. Vorba nu poate trăi mult nici în timp, nici în spațiu. Rostită acum, ea amuțește apoi: auzită aici, ea se pierde acolo. Uneori o prinde cel ce o aude și își aduce aminte de ea, o poartă chiar din loc în loc. Dar ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruÎNTEMEIERE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentruÎNTEMEIERE.

Exodul Capitol 9

Exodul Capitol 9 Exodul 8 Exodul Capitol 9 1 Domnul a zis lui Moise: ,,Du-te la Faraon, și spune -i: ,Așa vorbește Domnul, Dumnezeul Evreilor: ,Lasă pe poporul Meu să plece, ca să-Mi slujească. 2 Dacă nu vrei să -l lași să plece, și dacă -l mai oprești, 3 iată, mîna Domnului va fi peste turmele tale de pe cîmp; peste cai, peste măgari, peste cămile, peste boi și peste oi; și anume va fi o ciumă foarte mare. 4 Dar Domnul va face deosebire între turmele lui Israel și turmele Egiptenilor, așa că nu va pieri nimic din tot ce este al copiilor lui Israel.`` 5 Domnul a hotărît vremea, și a zis: ,,Mîne, va face Domnul lucrul acesta în țară.`` 6 Și Domnul a făcut așa, chiar de a doua zi. Toate turmele Egiptenilor au perit, dar n`a perit nici o vită din turmele copiilor lui Israel. 7 Faraon a trimes să vadă ce se întîmplase: și iată că nici o vită din turmele lui Israel nu pierise. Dar inima lui Faraon s`a împietrit, și n` ...

 

Isaia Capitol 40

Isaia Capitol 40 Isaia 39 Isaia Capitol 40 1 ,,Mîngîiați, mîngîiați pe poporul Meu, zice Dumnezeul vostru. 2 ,Vorbiți bine Ierusalimului, și strigați -i că robia lui s`a sfîrșit, că nelegiuirea lui este ispășită; căci a primit din mîna Domnului de două ori cît toate păcatele lui. 3 Un glas strigă: ,,Pregătiți în pustie calea Domnului, neteziți în locurile uscate un drum pentru Dumnezeul nostru! 4 Orice vale să fie înălțată, orice munte și orice deal să fie plecate, coastele să se prefacă în cîmpii, și strîmtorile în vîlcele! 5 Atunci se va descoperi slava Domnului, și în clipa aceea orice făptură o va vedea; căci gura Domnului a vorbit. 6 Un glas zice: ,Strigă!` -Și eu am răspuns: ,Ce să strig?` -,Orice făptură este ca iarba, și toată strălucirea ei ca floarea de pe cîmp. 7 Iarba se usucă, floarea cade, cînd suflă vîntul Domnului peste ea.`` -În adevăr, poporul este ca iarba: 8 iarba se usucă, floarea cade; dar cuvîntul Dumnezeului nostru rămîne în veac. 9 Suie-te pe un munte înalt, ca să vestești Sionului vestea cea bună; înalță-ți glasul cu putere, ca să vestești Ierusalimului vestea cea ...

 

Matei Capitol 25

Matei Capitol 25 Matei 24 Matei Capitol 25 1 Atunci Împărăția cerurilor se va asemăna cu zece fecioare, cari și-au luat candelele, și au ieșit în întîmpinarea mirelui. 2 Cinci din ele erau nechibzuite, și cinci înțelepte. 3 Cele nechibzuite, cînd și-au luat candelele, n`au luat cu ele untdelemn; 4 dar cele înțelepte, împreună cu candelele, au luat cu ele și untdelemn în vase. 5 Fiindcă mirele zăbovea, au ațipit toate, și au adormit. 6 La miezul nopții, s`a auzit o strigare: ,Iată mirele, ieșiți -i în întîmpinare!` 7 Atunci toate fecioarele acelea s`au sculat și și-au pregătit candelele. 8 Cele nechibzuite au zis celor înțelepte: ,Dați-ne din untdelemnul vostru, căci ni se sting candelele.` 9 Cele înțelepte le-au răspuns: ,Nu; ca nu cumva să nu ne ajungă nici nouă nici vouă; ci mai bine duceți-vă la cei ce vînd untdelemn și cumpărați-vă.` 10 Pe cînd se duceau ele să cumpere untdelemn, a venit mirele: cele ce erau gata, au intrat cu el în odaia de nuntă, și s`a încuiat ușa. 11 Mai pe urmă, au venit și celelalte fecioare, și au ...

 

Ioan Capitol 17

Ioan Capitol 17 Ioan 16 Ioan Capitol 17 1 După ce a vorbit astfel, Isus a ridicat ochii spre cer, și a zis: ,,Tată, a sosit ceasul! Proslăvește pe Fiul Tău, ca și Fiul Tău să Te proslăvească pe Tine, 2 după cum I-ai dat putere peste orice făptură, ca să dea viața vecinică tuturor acelora, pe cari I i-ai dat Tu. 3 Și viața vecinică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat și pe Isus Hristos, pe care L-ai trimes Tu. 4 Eu Te-am proslăvit pe pămînt, am sfîrșit lucrarea, pe care Mi-ai dat -o s`o fac. 5 Și acum, Tată, proslăvește-Mă la Tine însuți cu slava, pe care o aveam la Tine, înainte de a fi lumea. 6 Am făcut cunoscut Numele Tău oamenilor, pe cari Mi i-ai dat din lume. Ai Tăi erau, și Tu Mi i-ai dat; și ei au păzit Cuvîntul Tău. 7 Acum au cunoscut că tot ce Mi-ai dat Tu, vine dela Tine. 8 Căci le-am dat cuvintele, pe cari Mi le-ai dat Tu. Ei le-au ...

 

Efeseni Capitol 1

Efeseni Capitol 1 Galateni 6 Efeseni Capitol 1 1 Pavel, apostol al lui Isus Hristos, prin voia lui Dumnezeu, către sfinții cari sînt în Efes și credincioșii în Hristos Isus: 2 Har și pace dela Dumnezeu, Tatăl nostru, și dela Domnul Isus Hristos. 3 Binecuvîntat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, care ne -a binecuvîntat cu tot felul de binecuvîntări duhovnicești, în locurile cerești, în Hristos. 4 În El, Dumnezeu ne -a ales înainte de întemeierea lumii, ca să fim sfinți și fără prihană înaintea Lui, dupăce, în dragostea Lui, 5 ne -a rînduit mai dinainte să fim înfiați prin Isus Hristos, după buna plăcere a voiei Sale, 6 spre lauda slavei harului Său, pe care ni l -a dat în Prea Iubitul Lui. 7 În El avem răscumpărarea, prin sîngele Lui, iertarea păcatelor, după bogățiile harului Său, 8 pe care l -a răspîndit din belșug peste noi, prin orice fel de înțelepciune și de pricepere; 9 căci a binevoit să ne descopere taina voiei Sale, după planul pe care -l alcătuise în Sine însuș, 10 ca să -l aducă la îndeplinire la ...

 

Evrei Capitol 4

Evrei Capitol 4 Evrei 3 Evrei Capitol 4 1 Să luăm dar bine seama, ca, atîta vreme cît rămîne în picioare făgăduința intrării în odihna Lui, niciunul din voi să nu se pomenească venit prea tîrziu. 2 Căci și nouă ni s`a adus o veste bună ca și lor; dar lor cuvîntul care le -a fost propovăduit, nu le -a ajutat la nimic, pentrucă n`a găsit credință la ceice l-au auzit. 3 Pe cînd noi, fiindcă am crezut, intrăm în ,,odihna``, despre care a vorbit El, cînd a zis: ,,Am jurat în mînia Mea, că nu vor întra în odihna Mea!`` Măcarcă lucrările Lui fuseseră isprăvite încă dela întemeierea lumii. 4 Căci într`un loc a vorbit astfel despre ziua a șaptea: ,,Dumnezeu S`a odihnit în ziua a șaptea de toate lucrările Lui.`` 5 Și aici este zis iarăș: ,,Nu vor intra în odihna Mea!`` 6 Deci, fiindcă rămîne ca să intre unii în odihna aceasta, și pentrucă aceia cărora li s`a vestit întîi vestea buna n`au intrat în ea, din ...

 

Evrei Capitol 9

Evrei Capitol 9 Evrei 8 Evrei Capitol 9 1 Legămîntul dintîi avea și el porunci privitoare la slujba dumnezeiască și la un locaș pămîntesc de închinare. 2 În adevăr, s`a făcut un cort. În partea dinainte, numită ,,Locul Sfînt``, era sfeșnicul, masa și pînile pentru punerea înaintea Domnului; 3 după perdeaua a doua se afla partea cortului care se chema ,,Locul prea sfînt``. 4 El avea un altar de aur pentru tămîie, și chivotul legămîntului, ferecat peste tot cu aur. În chivot era un vas de aur cu mană, toiagul lui Aaron, care înfrunzise, și tablele legămîntului. 5 Deasupra erau heruvimii slavei, cari acopereau capacul ispășirii cu umbra lor. Nu este vremea să vorbim acum cu deamăruntul despre aceste lucruri. 6 Și după ce au fost întocmite astfel lucrurile acestea, preoții cari fac slujbele, intră totdeauna în partea dintîi a cortului. 7 Dar în partea a doua intră numai marele preot, odată pe an, și nu fără sînge, pe care îl aduce pentru sine însuș și pentru păcatele din neștiință ale norodului. 8 Prin aceasta, Duhul Sfînt arăta că drumul în Locul prea sfînt, nu era încă deschis cîtă vreme ...

 

1 Petru Capitol 1

1 Petru Capitol 1 Iacov 5 1 Petru Capitol 1 1 Petru, apostol al lui Isus Hristos, către aleșii cari trăiesc ca străini, împrăștiați prin Pont, Galatia, Capadocia, Asia și Bitinia, 2 după știința mai dinainte a lui Dumnezeu Tatăl, prin sfințirea lucrată de Duhul, spre ascultarea și stropirea cu sîngele lui Isus Hristos: Harul și pacea să vă fie înmulțite! 3 Binecuvîntat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, care, după îndurarea Sa cea mare, ne -a născut din nou prin învierea lui Isus Hristos din morți, la o nădejde vie, 4 și la o moștenire nestricăcioasă, și neîntinată, și care nu se poate veșteji, păstrată în ceruri pentru voi. 5 Voi sînteți păziți de puterea lui Dumnezeu, prin credință, pentru mîntuirea gata să fie descoperită în vremurile de apoi! 6 În ea voi vă bucurați mult, măcar că acum, dacă trebuie, sînteți întristați pentru puțină vreme, prin felurite încercări, 7 pentruca încercarea credinței voastre, cu mult mai scumpă decît aurul care piere și care totuș este cercat prin foc, să aibă ca urmare lauda, slava și cinstea, la arătarea lui Isus Hristos, 8 pe care voi Îl iubiți fără să -L fi ...

 

Apocalipsa Capitol 13

Apocalipsa Capitol 13 Apocalipsa 12 Apocalipsa Capitol 13 1 Apoi am stătut pe nisipul mării. Și am văzut ridicîndu-se din mare o fiară cu zece coarne și șapte capete; pe coarne avea zece cununi împărătești, și pe capete avea nume de hulă. 2 Fiara, pe care am văzut -o, semăna cu un leopard; avea labe ca de urs, și gură ca o gură de leu. Balaurul i -a dat puterea lui, scaunul lui de domnie și o stăpînire mare. 3 Unul din capetele ei părea rănit de moarte; dar rana de moarte fusese vindecată. Și tot pămîntul se mira după fiară. 4 Și au început să se închine balaurului, pentrucă dăduse puterea lui fiarei. Și au început să se închine fiarei, zicînd: ,,Cine se poate asemăna cu fiara, și cine se poate lupta cu ea?`` 5 I s`a dat o gură, care rostea vorbe mari și hule. Și i s`a dat putere să lucreze patruzeci și două de luni. 6 Ea și -a deschis gura, și a început să rostească hule împotriva lui Dumnezeu, să -I hulească Numele, cortul și pe ceice locuiesc în cer. 7 ...

 

Apocalipsa Capitol 17

Apocalipsa Capitol 17 Apocalipsa 16 Apocalipsa Capitol 17 1 Apoi unul din cei șapte îngeri, cari țineau cele șapte potire, a venit de a vorbit cu mine, și mi -a zis: ,,Vino să-ți arăt judecata curvei celei mari, care șade pe ape mari. 2 Cu ea au curvit împărații pămîntului; și locuitorii pămîntului s`au îmbătat de vinul curviei ei!`` 3 Și m`a dus, în Duhul, într`o pustie. Și am văzut o femeie, șezînd pe o fiară de coloare stacojie, plină cu nume de hulă, și avea șapte capete și zece coarne. 4 Femeia aceasta era îmbrăcată cu purpură și stacojiu; era împodobită cu aur, cu pietre scumpe și cu mărgăritare. Ținea în mînă un potir de aur, plin de spurcăciuni și de necurățiile curviei ei. 5 Pe frunte purta scris un nume, o taină: ,,Babilonul cel mare, mama curvelor și spurcăciunilor pămîntului.`` 6 Și am văzut pe femeia aceasta, îmbătată de sîngele sfinților și de sîngele mucenicilor lui Isus. Cînd am văzut -o, m`am mirat minune mare. 7 Și îngerul mi -a zis: ,,De ce te miri?`` Îți voi spune taina acestei femei ...

 

Luca Capitol 11

Luca Capitol 11 Luca 10 Luca Capitol 11 1 Într`o zi, Isus Se ruga într`un loc anumit. Cînd a isprăvit rugăciunea, unul din ucenicii Lui I -a zis: ,,Doamne, învață-ne să ne rugăm, cum a învățat și Ioan pe ucenicii lui.`` 2 El le -a zis: ,,Cînd vă rugați, să ziceți: Tatăl nostru care ești în ceruri! Sfințească-se Numele Tău; vie Împărăția Ta; facă-se voia Ta, precum în cer, așa și pe pămînt. 3 Pînea noastră cea de toate zilele dă-ne -o nouă în fiecare zi; 4 și ne iartă nouă păcatele noastre, fiindcă și noi iertăm oricui ne este dator; și nu ne duce în ispită, ci izbăvește-ne de cel rău.`` 5 Apoi le -a mai zis: ,,Dacă unul dintre voi are un prieten, și se duce la el la miezul nopții, și -i zice: ,Prietene, împrumută-mi trei pîni, 6 căci a venit la mine de pe drum un prieten al meu, și n`am ce -i pune înainte;` 7 și dacă dinlăuntrul casei lui, prietenul acesta îi răspunde: ,Nu mă turbura; acum ușa este încuiată, copiii mei ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruÎNTEMEIERE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentruÎNTEMEIERE.

ÎNFIINȚARE

... ÎNFIINȚÁRE , înființări , s . f . Acțiunea de a ( se ) înființa ; fundare , instituire , întemeiere

 

CĂSĂTORIE

CĂSĂTORÍE , căsătorii , s . f . Uniune legală , liber consimțită între un bărbat și o femeie pentru întemeierea unei

 

CONSTITUIRE

... CONSTITUÍRE , constituiri , s . f . Acțiunea de a ( se ) constitui ; alcătuire , formare ; întemeiere

 

CREARE

... CREÁRE , creări , s . f . Acțiunea de a crea ; întemeiere

 

DESCĂLECA

DESCĂLECÁ , descálec , vb . I . Intranz . 1. A coborî , a se da jos de pe cal . 2. ( Termen folosit mai ales de cronicari în legătură cu întemeierea țărilor românești ) A se așeza într - un loc , întemeind o țară . [ Var . : descălicá vb .

 

FUNDARE

... FUNDÁRE , fundări , s . f . Acțiunea de a se funda și rezultatul ei ; întemeiere

 

INSTAURAȚIE

... INSTAURÁȚIE s . f . ( Rar ) Instaurare ; întemeiere

 

INSTITUIRE

... INSTITUÍRE , instituiri , s . f . Faptul de a institui ; înființare , întemeiere

 

SECESIUNE

SECESIÚNE , secesiuni , s . f . Acțiunea unui grup de a se separa , de a se despărți de o colectivitate , de un teritoriu , de un stat din care a făcut parte , în vederea reunirii cu alt stat sau a întemeierii unui stat

 

SIONISM

SIONÍSM s . n . Mișcare apărută la sfârșitul sec . XIX , la baza căreia stă ideea întemeierii unui stat evreiesc pe teritoriul Palestinei . [ Pr . : si -