Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:DISPUTĂ, PUNCTAJ, SCORER, ȘALANGER, ȘTACHETĂ, ABANDONA, AGONALE, ALURĂ, ASALT, AURIGA ... Mai multe din DEX...

ÎNTRECERE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ÎNTRÉCERE, întreceri, s.f. Acțiunea de a (se) întrece și rezultatul ei; concurs, competiție, emulație. * (Ieșit din uz) Întrecere socialistă = mișcare cu caracter de masă specifică orânduirii socialiste. * Loc. vb. A se lua la întrecere = a se întrece. * Expr. (Ieșit din uz) A fi în întrecere = a fi angajat într-o întrecere socialistă. - V. întrece.

Sursa : DEX '98

 

ÎNTRÉCERE s. 1. v. depășire. 2. v. meci. 3. v. con-curs. 4. v. gală. 5. v. concurență. 6. v. emulație.

Sursa : sinonime

 

întrécere s. f., g.-d. art. întrécerii; pl. întréceri

Sursa : ortografic

 

ÎNTRÉCER//E \~i f. v. A ÎNTRECE și A SE ÎNTRECE. * \~ sportivă competiție sportivă. /v. a (se) întrece

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruÎNTRECERE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 14 pentruÎNTRECERE.

Dimitrie Anghel - De vorbă cu un afiș

... teatru pe vremea aceea, cînd toaleta era de rigoare și cucoanele se găteau ca de bal, ca să vadă și să fie văzute. Era o întrecere între frumoasele de atunci, și pregătirile începeau cu ceasuri înainte. Părul era pus în papiliote de dimineață, fierele de frizat pentru zuluf uri, cari se ...

 

George Topîrceanu - Din tren

... un val de cer senin Prins în volbură nomadă Curge vântul cristalin Pe câmpia de zăpadă. Fără urmă, fără țel, Gândul meu pierdut aleargă La întrecere

 

Mihai Eminescu - Stelele-n cer

... cetăți Plutind pe marile Și mișcătoarele        Pustietăți. Stol de cocori Apucă-ntinsele Și necuprinsele        Drumuri de nori. Zboară ce pot Și-a lor întrecere, Vecinică trecere ­        Asta e tot... Floare de crâng, Astfel viețile Și tinerețile        Trec și se stâng. Orice noroc Și-ntinde-aripele Gonit de clipele ...

 

Dimitrie Anghel - Scînteia

... să-i cadă fărîmiturile de jar în negrele fărașe ale celor cel urmăreau... Și o goană începu de atunci, un vîrtej nebun, a întrecere fantastică a celor ce vor putea prinde o scînteie, un match neobosit al celor ce vor putea afla unde se va putea aciuia ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Zobie

... așezară jos ca să se odihnească. Negustorii începură a zărvăi ducându-se spre târg. Câțiva copii sunau din fluiere. Cocoșii s-auzeau la întrecere dintr-un cap până la celălalt al orașului. Râul Târgului șopotea în matca sa, și morile vuiau parcă le-ar fi luat cineva la bătaie ...

 

I. C. - Vînătoarea (I. C.)

... a se urni, C-a Domnului mari taine și sfîntă rînduială Întunecoasa noapte cu totul o goni. În luncă turturica, în crîng privighetoarea Întrecere fac mare natur-a-nveseli, Cînd cerbul de prin piscuri, din codri căprioara În cale la izvoară vin sete-a-și ...

 

Petre Ispirescu - Lupul cel năzdrăvan și Făt-Frumos

Petre Ispirescu - Lupul cel năzdrăvan şi Făt-Frumos Lupul cel năzdrăvan și Făt-Frumos de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un împărat și o împărăteasă. Ei aveau trei copii. Mai aveau pe lângă palaturile lor o grădină foarte frumoasă. Și atât de drag îi era florile acestui împărat, încât însuși cu multă tragere de inimă le plivea și îngrijea de grădină. În fundul acestei grădini crescuse un măr cu totul și cu totul de aur. Împăratul nu mai putea de bucurie că în grădina sa se află un așa pom cum nu se găsea în toată lumea. Se tot întorcea pe lângă dânsul și se tot uita pe de toate părțile la el, de i se scurgeau ochii. Când, într-o zi, văzu că pomul înmugurește, înflorește, se scutură florile și roadele se arată: apoi spre seară dă în pârguială. Îi zâmbea mustața împăratului și îi lăsa gura apă, când se gândea că a doua zi o să aibă la masa sa mere de aur, lucru ce nu se auzise până atunci. A doua zi nu se luminase bine de ziuă, și împăratul era în ...

 

Vasile Pârvan - Datoria vieții noastre

Vasile Pârvan - Datoria vieţii noastre Datoria vieții noastre de Vasile Pârvan Lecție de deschidere a cursurilor de istoria antică și de istoria artelor, ținute în semestrul de iarnă 1919 - 1920 la Universitatea din Cluj, citită în ziua de 3 noiembrie 1919 De la o zi la alta popoarele trăiesc prin munca, mereu aceeași, a celor mulți. Singura oboseală ce și-o dă sufletul omului simplu e de a păstra cât mai neschimbat meșteșugul din bătrâni, care îi dă - după meseria ce o are - hrana. Și memoria populară e foarte precisă: unele procedee își au începutul lor, identic cu forma de azi, în epoca preistorică. Continuitatea civilizațiilor populare în cursul mileniilor e propriu-zis un simplu reflex al continuității vieții din natură: evoluția acesteia se petrece în limite de timp așa de imense, încât sunt neaccesibile controlului uman; se poate așadar vorbi de o adevărată eternitate a primitivismului popular, conservativ. Istoric, adică evolutiv-uman, popoarele trăiesc numai prin fapta precursorilor și revoltaților. Aceștia tulbură ca niște demoni, perpetuu nemulțumiți, beatitudinea lenei spirituale a contemporanilor, le deșteaptă iluzii și apetituri, le răscolesc patimile, le dărâmă prețiosul echilibru al perfectei inerții. Fie ...

 

Alecu Russo - Piatra Teiului

Alecu Russo - Piatra Teiului Piatra Teiului (Legendă) de Alecu Russo Fragment dintr-o călătorie în Munții Moldovei Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V I Mulți dintre compatrioții noștri s-au dus, se duc și se vor mai duce poate în străinătate. Călătoria e un lucru frumos și bun, care ne dezvăluie, cu mult mai bine decât cărțile, viața intimă a civilizațiilor. Puțini sunt care să nu fi măsurat geometricește lungimea Praterului, de la cea din urmă casă de pe Jägerzeile până la rotondă; care, oricât de încăpățânat le-ar fi fost tactul lor muzical, să nu fi simțit fără voie piciorul lor drept bătând măsura, pe când ascultau pe Wasser-glaus, pe o frumoasă lună plină, unul din acele dulci valsuri ale lui Lanner ori Strauss, care leagănă într-o ușoară somnie bătrâna și molatica Vienă. Foarte mulți dintre tinerii noștri, întorși la căminul părintesc, vorbesc despre întâmplările pe care Italia le-a semănat în calea lor, și amintirile acestea sunt ca o palidă răsfrângere a parfumului frumosului ei soare. Care dintre noi n-are la îndemână o anecdotă auzită la Paris, o aventură la Viena, o ...

 

Alexandru Vlahuță - România pitorească

Alexandru Vlahuţă - România pitorească România pitorească de Alexandru Vlahuță Cuprins 1 PE DUNĂRE 1.1 PORȚILE DE FIER 1.2 TURNU-SEVERIN 1.3 CORBUL. HINOVA 1.4 OSTROVUL MARE. RUINI 1.5 LA CALAFAT 1.6 DESA 1.7 GURA JIULUI. BECHETUL. CELEIUL 1.8 SILIȘTIOARA 1.9 ISLAZUL 1.10 TURNU-MĂGURELE 1.11 ZIMNICEA 1.12 GIURGIU. CĂLUGĂRENII 1.13 ÎNTRE ȚĂRMURILE NOASTRE 1.14 PODUL DE PESTE DUNĂRE 1.15 BRĂILA 1.16 GALAȚII 1.17 TULCEA 1.18 SULINA 2 PE MAREA NEAGRĂ 2.1 PE INSULA ȘERPILOR 2.2 CONSTANȚA 3 ÎN MUNȚII NOȘTRI 3.1 PE COLIBAȘI 3.2 LA UMBRĂ 3.3 VALEA MOTRULUI 3.4 MÂNĂSTIREA TISMANA 3.5 TÂRGU-JIU 3.6 PE VALEA JIULUI 3.7 PE ÎNĂLȚIMILE PĂRÂNGULUI 3.8 PE COAMA MOHORULUI 3.9 ÎN NOVACI 3.10 MÂNĂSTIREA ȘI PEȘTERA POLOVRACI 3.11 ÎN VÂLCEA 3.12 PE CHEIA BISTRIȚEI 3.13 RÂMNICU-VÂLCII. VALEA OLTULUI 3.14 LA CÂINENI 3.15 PE ARGEȘ. CURTEA-DE-ARGEȘ 3.16 CÂMPULUNG 3.17 RUCĂR. DÂMBOVICIOARA 3.18 TÂRGOVIȘTEA. RUINILE 3.19 PE IALOMIȚA. DE LA TÂRGOVIȘTE LA PETROȘIȚA 3.20 PRIN CHEIA TĂTARULUI LA SCHITUL PEȘTERA ...

 

Panait Istrati - Chira Chiralina

Panait Istrati - Chira Chiralina Chira Chiralina de Panait Istrati I - STAVRU Adrian străbătu, buimac, scurtul bulevard al Maicii Domnului, care, la Brăila, duce de la biserica cu același nume la Grădina publică. Ajuns la intrarea grădinii, se opri, încurcat și necăjit. — Ce dracu! exclamă el cu voce tare, nu mai sunt copil! Și cred că am tot dreptul să înțeleg viața cum o simt. Erau orele șase seara. Zi de lucru. Aleile grădinii erau aproape pustii către cele două porți principale; soarele crepuscular aurea nisipul, în vreme ce boschetele de liliac se scufundau în umbra serii. Liliecii zburau de colo-colo, zăpăciți. Băncile pe alee erau aproape toate libere, afară de cele din colțurile ascunse ale grădinii, unde perechi de tineri se îmbrățișau amoros și deveneau serioase la trecerea inoportunilor. Adrian nu dădu atenție nici unuia din oamenii ce întâlni în drum. El sorbea lacom aerul curat, care se ridica din nisipul de curând udat — amestec îmbălsămat de miros de flori — și se gândea la ceea ce nu putea înțelege. El nu înțelegea mai ales împotrivirea mamei sale la legăturile lui de prietenie, împotrivire care dăduse naștere la o ceartă violentă între mamă și fiul ei ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruÎNTRECERE

 Rezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentruÎNTRECERE.

Ieremia Capitol 12

... n`are să ne vadă sfîrșitul!`` - 5 ,,Dacă alergînd cu cei ce aleargă pe picioare, ei te obosesc, cum vei putea să te iei la întrecere cu niște cai? Și dacă nu te crezi la adăpost decît într`o țară liniștită, ce vei face pe malurile îngîmfate ale Iordanului? 6 Căci ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruÎNTRECERE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 47 pentruÎNTRECERE.

DISPUTĂ

... multe persoane ori grupuri de persoane ; controversă ; p . ext . ceartă . 2. Luptă pentru întâietate , pentru tranșarea în favoarea sa a unei rivalități ; spec . Întrecere

 

PUNCTAJ

... PUNCTÁJ , punctaje , s . n . 1. Notație în puncte a rezultatelor obținute la o întrecere ( sportivă etc . ) ; totalitatea punctelor obținute de cineva într - o întrecere

 

SCORER

... SCÓRER , scoreri , ( 1 ) s . m . , scorere , ( 2 ) s . n . 1. Persoană însărcinată cu evidența ( și afișarea ) scorului într - o întrecere sportivă . 2. S . n . Panou , tabel pe care se afișează scorul într - o întrecere

 

ȘALANGER

ȘALÁNGER , șalangeri , s . m . Sportiv care , în urma unei întreceri preliminare , a obținut dreptul de a - și disputa un titlu de campion în meci direct cu deținătorul

 

ȘTACHETĂ

ȘTACHÉTĂ , ștachete , s . f . 1. ( Reg . ) Ulucă , leaț . 2. Bară subțire , așezată transversal , confecționată din lemn , metal sau material plastic , peste care trebuie să sară sportivii la întreceri sau la exerciții de atletism , fără să o atingă . [ Var . : stachétă s . f . , ștachéte s .

 

ABANDONA

... lăsându - l fără sprijin sau ajutor ) ; a renunța la ceva . 2. Tranz . și intranz . A renunța la continuarea participării la o întrecere

 

AGONALE

AGONÁLE s . f . pl . Întreceri atletice la vechii

 

ALURĂ

ALÚRĂ s . f . 1. Fel de a se mișca ; mers , umblet ; ( rar ) înfățișare . 2. Mod de deplasare a unui animal . 3. Ritm în care se desfășoară o acțiune individuală sau colectivă în întrecerile sportive . 4. Mod în care se desfășoară un eveniment , o întâmplare

 

ASALT

... 1. Atac ( militar ) decisiv pentru cucerirea unui loc întărit , a unui obiectiv sau pentru a sparge rezistența inamicului . 2. Luptă , exercițiu , întrecere

 

AURIGA

AURÍGA s . m . Conducătorul unui car de curse în întrecerile din

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...