Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:DIDACTIC, ȘCOALĂ, CLASĂ, LECTOR, LECTORAT, REAL, ÎNVĂȚĂTURĂ, ȘEF, ABSOLVENȚĂ, ABSOLVENT ... Mai multe din DEX...

ÎNVĂȚĂMÂNT - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ÎNVĂȚĂMÂNT, (1) învățăminte, s.n. 1. Precept din care se deduce un mod de a acționa, de a gândi etc.; învățătură. 2. Domeniul și activitatea de instruire și de educare (prin școli); p. ext. totalitatea instituțiilor școlare. - Învăța + suf. -ământ (după fr. enseignement).

Sursa : DEX '98

 

ÎNVĂȚĂMÂ'NT. s. n. 1. proces de instruire și educare în școală. * (p. ext.) sistemul instituțiilor școlare dintr-o țară. 2. domeniu de activitate a cadrelor didactice. 3. (pl.) concluzie trasă dintr-o experiență, dintr-un eveniment etc. (după fr. enseignement)

Sursa : neoficial

 

ÎNVĂȚĂMÂNT s. 1. instrucție, învățătură, (înv.) pedeapsă. (Procesul de \~.) 2. concluzie, învăță-tură, (fig.) lecție. (A tras \~mintele care se impuneau.)

Sursa : sinonime

 

învățământ s. n., (precepte, învățături) pl. învățămínte

Sursa : ortografic

 

ÎNVĂȚĂM//ÂNT \~ínte n. 1) la sing. Activitate social organizată de instruire și de educare a tinerei generații. 2) la sing. Totalitate a instituțiilor de instruire dintr-o țară. \~ public. \~ mediu. \~ superior. 3) Concluzie dedusă din practica vieții sociale sau individuale; învățătură; lecție. \~intele istoriei. 4) fam. Îndrumare dată cuiva sau primită de cineva. /a învăța + suf.\~ământ

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruÎNVĂȚĂMÂNT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 19 pentruÎNVĂȚĂMÂNT.

Titu Maiorescu - Pentru restabilirea școalelor normale. Asupra budgetului instrucțiunii publice pe 1

Titu Maiorescu - Pentru restabilirea şcoalelor normale. Asupra budgetului instrucţiunii publice pe 1873 Pentru restabilirea școalelor normale. Asupra budgetului instrucțiunii publice pe 1873 de Titu Maiorescu D-lor deputați, budgetul ministerului cultelor și instrucțiunii publice ni se prezentă astădată în niște împrejurări, care sunt mai favorabile unei discuțiuni serioase, decât erau împrejurările din anul trecut; atunci erați preocupați de o cestiune mai urgentă, astăzi acea cestiune a dispărut, și avem locul liber pentru o discuțiune matură, cu atât mai mult, cu cât se pare tocmai că budgetul instrucțiunii publice, atât în conștiința D-voastră, cât și în opiniunea publică este obiectul unei preocupări serioase. Știți ce mișcare s-a produs în opiniunea publică prin măsura luată de a se suprima școalele normale, și prin urmare veți apreția necesitatea de a discuta mai pe larg materiile budgetului instrucțiunii publice; căci atât în proiectul guvernului, cât și în elaboratul comisiunii acea suprimare este menținută și pentru anul 1873. La o privire generală, domnii mei, asupra acestui budget, aș avea de relevat, ca și în anul trecut, mai întâi direcțiunea greșită în care este conceput acesta ca și cel precedent, direcțiunea de a ...

 

Ion Luca Caragiale - Teatrul nostru

Ion Luca Caragiale - Teatrul nostru Teatrul nostru de Ion Luca Caragiale Multe lucruri absurde se văd în lumea noastră românească, așa de multe, că ne-am deprins cu ele și ni se par foarte raționale, ba adesea am crede absurd pe acela ce ar îndrăzni să le critice sau măcar să le, denunțe ca atari. Se poate o absurditate mai mare decât exagerata extensiune a învățământului secundar clasic la noi? Se poate o mai mare absurditate decât năvala sexului frumos la învățământul universitar? Dar despre astea altă dată. Deocamdată, să răspundem la aceasta: se poate o mai mare absurditate decât organizația oficială a Teatrului nostru Național? Nu, desigur. Și, cu toate astea, teatrul merge. Cum merge, e altă chestie. Să vedem. Teatrul Național este pus sub tutela și protecția statului și comunei. Aceștia îi dau gratis un local, luminatul și încălzitul, dreptul de a închiria localul, apoi o bună subvenție în bani, în plus, îi plătesc administrația oficială. S-ar crede că asta e o fericire pentru teatru, și-ar putea închipui cineva că cu așa ajutoare mersul teatrului trebuie să fie perfect asigurat și traiul artiștilor la adăpost de orice necazuri materiale. ...

 

Alexei Mateevici - Cuvântarea la primul congres al învățătorilor moldoveni din Basarabia

Alexei Mateevici - Cuvântarea la primul congres al învăţătorilor moldoveni din Basarabia Cuvântarea la primul congres al învățătorilor moldoveni din Basarabia de Alexei Mateevici Am venit — a spus păr[intele] Mateevici — să întâmpin și eu această sfântă zi de 25 mai. (Aplauze.) Primiți, fraților, felicitările mele călduroase,— ale unui om care a luptat și el în trecut cu vorba și cu scrisul pentru luminarea neamului întreg. Primiți felicitările mele de moldovean și rugăciunile mele de preot către Dumnezeu, ca să ne trimită ajutorul său pentru un lucru atât de sfânt și de mare. Ca unul care vin cu toată dragostea mea în mijlocul d-voastră cred că pot să-mi îngăduiesc de a vă da unele sfaturi frățești. Mai întâi de toate să știți că: Unde-i unul nu-i putere La nevoi și la durere. Unde-s doi puterea crește, Și dușmanul nu sporește. Fără unire nu vom putea dobândi nimic. Deci să avem un gând, o inimă, un ideal! Al doilea sfat e acesta. Lucrul drept poate înflori numai dacă se întemeiază pe idei drepte. Cu mâhnire am văzut astăzi că între d-voastră nu toți sunt uniți asupra ...

 

Alexei Mateevici - Expoziția din Kiev

Alexei Mateevici - Expoziţia din Kiev Expoziția din Kiev de Alexei Mateevici (Mai—octombrie 1913) Expoziția (vâstavka) din Kiev, care a avut loc în vara aceasta, prin bogăția lucrurilor scoase la vedere a înfățișat o priveliște măreață. După planul, ce s-a avut în vedere la început, ea a fost să fie numai o expoziție a țărilor de miază-zi a Rusiei, dar mai pe urmă acest plan a fost lărgit, și expoziția a primit numirea de „Expoziția fabricilor, gospodăriei sătești, negustoriei, științei și meșteșugurilor din toată Rusia“. Expoziția din Kiev a prins o bucată de loc destul de însemnată: toată toloacă numită Troițkaia în partea târgului, ce poartă numele de Bessarabka (de la numirea țării noastre — Basarabia) și, pe lângă asta, costișele dealurilor megieșe. Aici au fost 31 de pavilioane (locașuri pentru lucrurile scoase la privire) de ale comitetului expoziției și 132 de pavilioane ale fabricilor și caselor de negustorie din toată Rusia. Vederea de dinafară a expoziției a fost foarte frumoasă. De la poarta cea mare de intrat se începe o toloacă lungă, ...

 

Alexei Mateevici - Tovărășiile de cultură pe la sate

Alexei Mateevici - Tovărăşiile de cultură pe la sate Tovărășiile de cultură pe la sate de Alexei Mateevici Zilele trecute, aflându-mă la țară, am șezut la vorbă cu un sătean așezat la minte și cunoscut în sat prin bună chibzuință în toate trebile lui. Vorbind de una, de alta, fără voie am ajuns la ceea ce tot îl doare pe moldovanul nostru în ziua de astăzi — la socoteala școlii. După cum am priceput din cuvintele lui, țărănimea cam simte lipsa de școală moldovenească. — Uneori, când îți vine feciorul de la școală, îl mai pui să-ți citească ceva, să știi ce se mai face pe lume. Ș-apoi, dacă nu înțelege mai nimic, nu știe limba rusească. — Apoi iaca acu puțini moldoveni de cei învățați își pun silințele ca să le fie dată țăranilor noștri școală folositoare în limba părintească. — Am auzit, am auzit, cum nu. A ajuns și pe la noi vestea asta. — Ei, și cum îți pare? — El, lucru ista, negreșit că-l vor toți sătenii cei mai cu înțelegere (câți sunt?). Dar numai păcat că azi tot vorbe și vorbe și altă nimic. — Apoi, nu se poate ...

 

Alexei Mateevici - Unirea culturală

... ar trebui pusă în practică treaba asta — tovărășiile luminătoare ale moldovenilor culți. Vasăzică, cine spune că moldoveanul nu dorește și n-are nevoie de învățământ pe limba lui, acela închide ochii ca să nu vadă adevărul vieții. Așa fiind, moldovenii luminați n-au decât să se pătrundă cu desăvârșire de ...

 

Ion Luca Caragiale - Un dicționar român

Ion Luca Caragiale - Un dicţionar român Un dicționar român de Ion Luca Caragiale Dicționarele au fost întotdeuna considerate ca contingentul cel mai însemnat al genului plictisitor. Răsfoirea unor asemenea cărți nu se face decât la momente solemne în viața școlărească, la traducerea unui autor sau la prepararea unui examen, și atunci, vorba o dată găsită, nenorocitul caută să se sustragă cât mai repede de sub acea atmosferă savantă, dar obositoare. Iată, însă, un dicționar, apărut zilele acestea — Dicționarul universal al limbii române de Lazăr Șaineanu — care pare a respira un aer mai simpatic și unde percurgerea unei pagini îți satisface nu numai curiozitatea, ci-ți insuflă dorința de a nu bate în retragere. Prin ce mijloc a reușit autorul să facă întrucâtva interesante niște materiale obicinuit atât de aride? Prin faptul, cred, că el nu s-a mărginit în opera sa de a înregistra un singur factor de cultură, ci a căutat să îmbrățișeze toate manifestațiunile vieții ale unui popor modern: literatură, științe, arte, meserii, industrie, comerț etc. Astfel, acest dicționar universal oferă o imagine redusă, dar precisă a culturei noastre actuale, întrucât ...

 

Ion Luca Caragiale - Un monstru de activitate

Ion Luca Caragiale - Un monstru de activitate Un monstru de activitate de Ion Luca Caragiale Minunatul domn FrĂ©dĂ©ric DamĂ©! Ce monstru de activitate! D-sa ne aduce aminte de secătura din comedie, care spune că era așa de muncitor când învăța la Paris, încât studia câte douăzeci și patru de ceasuri pe zi regulat, ba erau câteodată zile în cari lucra și mai mult. Așa și d. DamĂ©. Cât au stat conservatorii la putere a fost: 1. Titular, numit contra legii, la două catedre. 2. Făcător al unui dicționar româno-francez. 3. Subdirector al învățământului primar. 4. Șef al biuroului de statistică al Ministerului Instrucției. 5. Bibliotecar al aceluiași minister. 6. Făcător și organizator al bibliotecilor rurale. 7. Organizator și supraveghetor al muzeului pedagogic. 8. Însărcinat cu diverse publicațiuni ale aceluiași minister. 9. Director al buletinului aceluiași minister. Aceste însărcinări, însă, pe cari le îndeplinea cu scumpătate, deși foarte ieftin, îi mai lăsau d-lui DamĂ© destul timp liber. Urându-i-se, așa, neocupat, d-sa s-a gândit să mai ceară încă o ocupație d-lui ministru. — Domnule ministru, îmi mai rămâne încă timp liber; voi să-l sacrific și pe ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Cauza pesimismului în literatură și viață

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Cauza pesimismului în literatură şi viaţă Cauza pesimismului în literatură și viață de Constantin Dobrogeanu-Gherea Într-un mic studiu critic e foarte greu a vorbi despre o chestie însemnată; sunt neajunsuri fatale care țin de marginile restrânse ale unui articol. Foarte des se întâmplă să nu fii înțeles așa cum ai fi dorit, pentru că n-ai avut destul spațiu pentru a-ți explica gândirile în toată întinderea lor. De altmintrelea nu numai sriitorul și spațiul restrâns al unui articol sunt de vină, ci de multe ori și nebăgarea de seamă a cititorului. Toate acestea împreună sunt pricina pentru care articolul meu Decepționismul ... din volumul întâi a fost de mulți înțeles foarte greșit. Așa, spre pildă, dl Petrașcu, într-un studiu critic asupra lui Eminescu, zice următoarele: „La noi, dl Gherea Dobrogheanu crede cu siguranță că pricina acestui decepționism, cum îl numește domnia sa, ar sta în disproporția dintre făgăduințele mari și actele mici ale revoluției noastre de la 1848. Spiritele au fost exaltate mai întâi de vorbe, în urmă desiluzionate de fapte, și astăzi ele respiră în această deziluzie." Ceea ce pot zice cu siguranță ...

 

George Topîrceanu - Problema râsului și humorul românesc

George Topîrceanu - Problema râsului şi humorul românesc Problema râsului și humorul românesc de George Topîrceanu I Ce e humorul? Când zicem despre un scriitor că are humor, înseamnă oare că avem a face cu un scriitor vesel?... În privința asta e foarte semnificativă o anecdotă, pe care-i plăcea lui Caragiale s-o povestească în momentele lui de pesimism acut, adică la un pahar de vin — anecdotă pe care unii din d-voastră o cunosc, poate, din Anatole France sau din alt autor. Se zice că la un mare psihiatru, la un doctor de nervi din Roma, s-a prezentat într-o zi un pacient necunoscut, un om cu figura tare tristă, care se plângea că, de multă vreme, e atins de o afecțiune sufletească deprimantă, de o melancolie cronică. Rând pe rând, marele psihiatru i-a prescris diferite leacuri: odihnă..., aer curat..., băi reci..., șpriț la gheață... Degeaba! Pacientul se întorcea de fiecare dată tot mai trist, mai sinistru, mai... incurabil decât oricând. În cele din ...

 

Alexandru Dimitrie Xenopol - Istoria ideilor mele

Alexandru Dimitrie Xenopol - Istoria ideilor mele Istoria ideilor mele [1] de Alexandru Dimitrie Xenopol I. E. Torouțiu, Studii și documente literare . Vol. IV. Junimea. (București: Inst. Arte grafice Bucovina, 1933), pp. 368-428 Note de Torouțiu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX 10 X 11 Izvoare 12 NOTE I A RIRIA Comment veux tu que Je comprenne Quand mon amour est si gĂ©ant Quand il me tire du nĂ©ant NĂ©ant de l'âme oĂ¹ j'ai vĂ©cu Jusqu'Ă  ce que je t'ai connu? Comment veux-tu que je comprenne? 6 AoĂ»t 1901 Vörishofen [2] Mai mulți oameni, cari au găsit hrana sufletului lor în lumea cugetării, au scris amintirile vieții lor personale. În paginile ce urmează stau cuprinse acele ale desfășurării zilelor mele, însă privită aproape numai din punctul de vedere al desvoltării ideilor asupra lucrurilor și a lumii. Deși idealismul nu e product al individualității, și aceasta nu poate fi pe deplin cunoscută fără cercetarea fiziologică și psichologică a ființei ce-i dă naștere, voiu căuta să, desfac, pe cât se ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruÎNVĂȚĂMÂNT

 Rezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentruÎNVĂȚĂMÂNT.

Iov Capitol 8

Iov Capitol 8 Iov 7 Iov Capitol 8 1 Bildad către Șuah a luat cuvîntul și a zis: 2 ,,Pînă cînd vrei să vorbești astfel, și pînă cînd vor fi cuvintele gurii tale ca un vînt puternic? 3 Oare va răsturna Dumnezeu dreptul? Sau va răsturna Cel Atotputernic dreptatea? 4 Dacă fiii tăi au păcătuit împotriva Lui, i -a dat pe mîna păcatului. 5 Dar tu, dacă alergi la Dumnezeu, dacă rogi pe Cel Atot puternic, 6 dacă ești curat și fără prihană, atunci negreșit, El va veghea asupra ta, și va da înapoi fericirea locuinței tale nevinovate. 7 Vechea ta propășire va fi mică față de cea de mai tîrziu. Învățăminte din pățania celor dinainte. 8 Întreabă pe cei din neamurile trecute, și ia aminte la pățania părinților lor. - 9 Căci noi sîntem de ieri, și nu știm nimic, zilele noastre pe pămînt nu sînt decît o umbră. - 10 Ei te vor învăța, îți vor vorbi, și vor scoate din inima lor aceste cuvinte: 11 ,Crește papura fără baltă? Crește trestia fără umezeală? 12 Fiind încă verde și fără să se taie, ea se usucă mai repede decît toate ierburile. 13 Așa ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruÎNVĂȚĂMÂNT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 71 pentruÎNVĂȚĂMÂNT.

DIDACTIC

... DIDÁCTIC , - Ă , didactici , - e , adj . , s . f . 1. Adj . De sau pentru învățământ , relativ la învățământ . 2. S . f . Parte a pedagogiei care se ocupă cu principiile și metodele predării materiilor de învățământ

 

ȘCOALĂ

... ȘCOÁLĂ , școli , s . f . 1. Instituție de învățământ public , unde se predau elementele de bază ale principalelor discipline ; p . ext . activitate legată de această instituție ; învățătură , învățământ . 2. Fig . Izvor , sursă de cunoștințe , de învățături ; mijloc , sistem de instruire într - un anumit domeniu ; p . ext . învățătură , experiență dobândită pe această cale . 3 ...

 

CLASĂ

... dintr - un număr de elevi care au aceeași vârstă , o pregătire școlară egală și învața împreună în cursul unui an pe baza aceleiași programe de învățământ . 5. Fiecare dintre grupele de câte trei cifre ale unui număr cu mai multe cifre . Clasa miilor . 6. Categorie ( după confort și tarif ) a ...

 

LECTOR

... LÉCTOR^1 , - Ă , lectori , - e , s . m . și f . 1. Grad în unele instituții de învățământ superior , mai mare decât asistentul și mai mic decât conferențiarul ; persoană care are acest grad . 2. Membru al unui lectorat ( 2 ) . 3. ( Ieșit din uz ...

 

LECTORAT

... LECTORÁT , lectorate , s . n . 1. Funcția de lector ^1 ( 1 ) într - o instituție de învățământ

 

REAL

... a unei monede . ( Jur . ) Drept real = drept pe care o persoană îl exercită asupra unui lucru în mod direct și imediat . Secție reală sau învățământ real = secție a unui liceu ori învățământ în care se studiază cu precădere disciplinele exacte . Imagine reală = imagine a unui obiect obținută cu un instrument optic ( și care poate fi ...

 

ÎNVĂȚĂTURĂ

... sau practic ; precept . 2. Cunoștințe , cultură ; erudiție , înțelepciune . 3. Pregătire , studiu , școală ; ucenicie . 4. Precept la care se ajunge prin experiență practică sau pregătire teoretică ; învățământ

 

ȘEF

ȘEF , - - Ă , șefi , - e , s . m . și f . 1. Persoană care conduce o organizație , o instituție etc . ; conducător . 2. ( În sintagma ) Șef de lucrări = grad didactic în învățământul superior științific și tehnic , intermediar între cel de asistent și cel de conferențiar ; lector ; persoană care are acest

 

ABSOLVENȚĂ

... ABSOLVÉNȚĂ , absolvențe , s . f . Terminare a unui ciclu sau a unei forme de învățământ

 

ABSOLVENT

... ABSOLVÉNT , - Ă , absolvenți , - te , s . m . și f . Persoană care a terminat un ciclu sau o formă de învățământ

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...