Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ȘÂȘÂI, ÎNȘELĂCIUNE, ÎNCHIONDORA, ÎNFĂȘA, ȘUȘUI, ANTERIDIE, CHIONDORUȘ, DESFĂȘA, SÂSÂI, SÂSÂIT ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului Ș: S.

 

Ș - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

Ș^1 s.m. invar. A douăzeci și treia literă a alfabetului limbii române; sunet notat cu această literă (consoană constrictivă prepalatală surdă (2)). [Pr.: șe].

Sursa : DEX '98

 

Ș^2 interj. (De obicei prelungit) Cuvânt folosit pentru a-i cere cuiva tacă, păstreze tăcere. - Onomatopee.

Sursa : DEX '98

 

Ș, ș s. m. invar. [cit. șe]

Sursa : ortografic

 

ș/șșș interj.

Sursa : ortografic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruȘ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 1243 pentruȘ.

Mihai Eminescu - De ce mă-ndrept ș-acum...

... Mihai Eminescu - De ce mă-ndrept ş-acum... De ce mă-ndrept ș-acum... de Mihai Eminescu De ce mă-ndrept ș-acum la tine iarăși? Căci făr- de tine n-am de spus nimică... Și azi nu-mi pasă lumea ce-o să zică De-acest ...

 

Dosoftei - Din alte scrieri

... Țărâi stăpân Moldovei domnul Roman-vodă. Acest Roman să scrie-ntr-a țărâi urice Mare samodărjaveț și-n bună ferice, C-au stăpânitu-ș țara din plai pănă-n Mare. Ș-au lăsatu-ș în scaun fiiu și ca mai tare, Ce ș-au născut din doamna, din Anastasia, Pre cĂ©l Bun Alexandru,-n trai cu fericia, C-au împodobit țara cu beserici late, Cu mănăstiri vestite ... n frâmseț luminate, Bistrița, Rădăuții și cu Moldovița, Ș-alte multe bătrâne ce-ș da cuviința. Adus-au și pre svântul Ioan1 în țară, De ș-au vestitu-ș cinstea și preste hotară. Naintea lui mai fost-au Ștefan și cu Iuga, Și Dumnezău cu bine li-au ascultat ruga. Iară dup-Alexandru, fiiu ... destulă luptă și treabă de oaste, Când îș bătea pizmașii lovindu-i în coaste. De-a lui destoinicie scrie și-n cronice, Că ș-au apărat țara cu bună ferice. Pre fiiu-său, pre Ștefan, tânăr după sine Ș-au lăsatu-ș în scaun domn bun, cum să vine. Dup-acesta stătut-au Rareș Pătru-vodă, De toate bunătăț plin, de cerească rodă. I-i PĂ³brata ... ...

 

Alexei Mateevici - Sfântul Vasile - Anul Nou în obiceiurile moldovenilor basarabeni

... de floricele, Că avem să arăm pământ cu ele, Pământ negru nisipos, Unde se face grâu mândru și frumos. A alergat badea acasă Ș-a luat un chiticel, Mititel ca porcul, Iute ca focul; Ș-a alergat la Ștefan Țiganu, În fundul pământului, Și i-a dat să facă nouă secerele, Cu zimții de viorele, Cu ... Veneau, ca o ploaie mare, Șuvuiau. A alergat badea Vasile acasă Și s-a dus la Ștefan Țiganul În fundul pământului, Ș-a scos nouă secerele, Cu zimți de viorele. Ș-apoi a luat badea Și i-a pus din capătul pământului, Din velița vântului. Când vântul aburea, Clăcanii badei se sileau ... din claie-n claie, Din odobaie-n odobaie, Ș-a făcut o fățărușă de alamă -- Numai unul domnul S-o știe de seamă. Ș-a adus nouă iepe Cu copitele crăpate, Cu tei legate; Cu coada felezuiau, Cu urechile vânt trăgeau, Cu botul în sac puneau, Badei ... viscolește, Limba-n gura ni se-mpletește. Doamna (numele fetei) din pat s-a sculat, Cu capul de sobă a dat, Ș ...

 

Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a IV

... cum povoiul, pe țĂ rìnă coaptă Căzând, cu năpraznă-într-o clipită Strică truda plugariului dreaptă, Și iacă, zace gios cutrupită Toată țĂ rina, ș-în loc de grâne Numa năroiu și baltă rămâne. Așa lovind viteaza-oștișoară În turcime, trupuri polignește, Rânduri întregi prăvale ș-oboară, Taie, surpă, dar mai mult stropșește, Ș-altă nu vezi făr' trupuri tăiate Zăcând în bălți de sânge necate. Vlad ca ș-un leu întărâtat foarte, Ce, de vânători luat în goană, Deacă să vede cu câni de-o parte Iar' de alta cu mreaja vicleană Împresurat ... i cea mai mare Grămadă de câni, acolo sare Și dorind să-ș' facă-izbândă-amară, Pe care cumu-i vine nainte Frânge, spintecă,-încoalță, ș-înghiară, Când cu brânci groaznice, când cu dinte Apărându-să, sugrumă și ucide Și printre dânșii drumu-ș' deschide, Așa Vlad văzând că de toate Părți pe dânsul turcimea să scoală, Unde vede că-s mai îndesate Gloatele,-întracolĂ³ dă năvală, Învârtind arma ... să gată-a lua fuga oarbă. Boierii cei mari și mai cu minte Luasă fuga mai înainte, Iară țăranii săraci, în pripă, Ca ș ...

 

Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a V

... le place, Să mânce, să beie și să joace. Numa de una grijă să poarte: Când s-ar tâmpina cu turci în față, Să nu-ș aducă-aminte de moarte, Dar' inimă s-arate-îndrăzneață, Că, de-or fugi ș-or întoarce spate, Nu le va mai trimite bucate. [2] După multe sfaturi și cuvinte Spuind fieșcare a sa părere, Bălăban, aducându-și ... sâlită, Căci abea putea râsul să-ș' ție, ,,O! (strigă) prăsilă ticăită! Aceasta-i a voastră vitejie? Pentru-asta v-am dat arme ș-olate Și vă hrănesc, cioare blăstămate!... Ca,-în loc de-a vă-apăra draga țară Ș-a vă bate cu turcii păgâni, Asupra mea să vorbiți ocară? După-aceaia să vă dați în mâni La câteva sute de vrăjmași ... lunga tăcere, [11] ,,Dar, ian întoarceți acum încoace, Vitejilor (din toată putere Strigă), voi, căror numa vă place Furiș' a veni cu-înșelăciuni Ș-a spăria pruncii din tăciuni!" De-acolea-îndemnându-să mai toată Murga țigănime,-inimă prinsă Ș-acum avea chief să să și bată, Dar' ceata muntenească fuga-întinsă Ș ...

 

Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a IX

... trebue-întii ca să-i prinzi de vii. Jură-te mie, făr' viclenie, Tare și vârtos, să-mi fii credincios; Su vezunie voiu arăta ție Ș-un sobol frumos, colea mai din gios!" Tânărul uimit de bunul tâlnit, Ș-uită de gonit, stă nehotărât. Apoi cu milă zisă: ,,O, copilă! Ah, sorioară, dragă fecioară! De-ai fi miloasă, cum ești frumoasă, Lege n-ai ... cântasă NeanĂ©s. Iară cimpoieriul Viorel Au cântat miresii pe cimpoi O cântare scornită de el Când fusese-încă la Dorohoi. Fetele să făcea rușinoase, Ș-afară-acum să găta să iasă. ,,Eram tinără ș-încă fragedă, Mi-era lumea și zilele dragi. Într-o zi fără nor și lĂșcedă, Tocma pe vremea când să coc fragi, Toate mearsără prunce ... seamănă, Poți-i zice tu mură geamănă. Nu e fagure, mursă proaspătă Așa de dulce, nice zahăr. Zieii poate că numa s-oaspătă În ceriu ș-închină cu cel păhar. Nu-s a luncilor toate murele Așa bune și mai mult vesele! Strigai: ,,Tinere, drăguț pretene, Spune-ți numele ... eu viiu și moriu!..." De-atunci pare că nu-s dulci fragile Cumu-s murele de-amor, dragile!..." Cântând Viorel, fetele toate De rușine fața- ...

 

Alphonse de Lamartine - Poetul murind

... se coboară Să-și numere trecutul, de doruri reîmpins! Și ce sunt aste zile ce omul le imploră? Un soare și alt soare, o oră ș-altă oră, Și cea venită-asemeni cu ceea ce s-a dus. Și ce ne-aduce una cu ceealaltă piere, Travaliu și repaos ... sunet svolător? Ce ! darea unui suflet! aceasta este glorie? O, voi, care promiteți toți timpii la memorie, Aveți d-unde promite? aveți vrun viitor? Atest, ș-am martor cerul, că eu în astă lume Cu râsul p-a mea buză am pronunțat ast nume, Invenție fatală delirului uman. Am ... empiree, Văzu divine câmpuri, și moartea devanță. Să nu-nscriți al meu nume pe pietre cumpărate; Un monument pe suflet e mare greutate! Puțin nisip, ș-atâta, peste țărâna mea. Lăsați abia un spațiu d-o bătătură rece, Ca, dacă pe la groapa-mi vrun svânturat va trece, Să poată sta ... suflet a răspunde; În ceruri mă așteaptă alt luth, de serafimi. Peste curând ca dânșii trăi-voi a viață În verva imortală ș-eterna dimineață Divinelor concerte, în hor de cherubimi. Peste curând... dar moartea c-o mână grea detună ...

 

Cezar Bolliac - Sila

... — „Tata spunea odată c-aveam și noi moșie ; De ce-ați vîndut-o, mamă ? Că-e rău în obăcie ;     Muncești pentru străin.â€� Ș-o lacrimă din pleoapa-i luci precum lucește Pe geana aurorei o rouă ce pistește     Dintr-un azur senin. — „Noi n-am vîndut ... de judecăți, Pîn-au luat-o toată...â€� — „Ce viscol e afară ; Unde-o fi nenea, mamă ?â€� — „Aleșii îl luară     Ș-acum ca ș-alte dăți.â€� Pe masă, lîngă tat'său fetița-n nerăbdare Întinse o maramă și-i puse demîncare     Fiertura de la foc. — „O ... nu mai stă la vorbă cînd are biciu-n mînă ; Cînd leapădă opinca și calul își înfrînă,     Cu el să nu glumești ! Se-mbrobodea copila ș-o îneca suspine. Era să-noate-n viscol, să meargă la vecine     Să cear-un oușor, O mînă de făină, să fac-o pîinișoară, Stă ... mare, e nuntă boierească Duminica ce vine, și trebui să gătească     Miresei așternut. Și rugile și lacrimi zadarnice îi fură ; Argatul nu glumește, o bate ș ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Poetul murind

... se coboară Să-și numere trecutul, de doruri reîmpins! Și ce sunt aste zile ce omul le imploră? Un soare și alt soare, o oră ș-altă oră, Și cea venită-asemeni cu ceea ce s-a dus. Și ce ne-aduce una cu ceealaltă piere, Travaliu și repaos ... sunet svolător? Ce ! darea unui suflet! aceasta este glorie? O, voi, care promiteți toți timpii la memorie, Aveți d-unde promite? aveți vrun viitor? Atest, ș-am martor cerul, că eu în astă lume Cu râsul p-a mea buză am pronunțat ast nume, Invenție fatală delirului uman. Am ... empiree, Văzu divine câmpuri, și moartea devanță. Să nu-nscriți al meu nume pe pietre cumpărate; Un monument pe suflet e mare greutate! Puțin nisip, ș-atâta, peste țărâna mea. Lăsați abia un spațiu d-o bătătură rece, Ca, dacă pe la groapa-mi vrun svânturat va trece, Să poată sta ... suflet a răspunde; În ceruri mă așteaptă alt luth, de serafimi. Peste curând ca dânșii trăi-voi a viață În verva imortală ș-eterna dimineață Divinelor concerte, în hor de cherubimi. Peste curând... dar moartea c-o mână grea detună ...

 

Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a XI

... fire-om atuncea mi-e rușine! Săracă omenire-obidată! Nu-ți ajunge că vreme puțină De-a viețui în lume ț-e dată, Ș-acuș' iară te-întorci în țărână, Nu-ți ajung destul să pătimești Slăbiciunile tale firești? Dar' tu ți-otrăvești încă ș-acele Puține zile ce din viață Îți rămân fericite ș-a tele, Dându-te patimilor în brață, Care nu-ți aduc bine ș-odihnă, Ci tot rău, năcazuri și netâhnă. [2] Muritoriul pentru bogătate Plutește pre mări primejdioase, Mărgele și pietrii nestămate Căutând, sau de mari elefanți oase ... mintea curată Și pre toți care să țin de minte, Ba cu sabie și foc aleargă, Besericele ei să le spargă. [8] Dar' iacă vin ș-alții de-împrotivă, Cu altă credință ș-altă lege, Carea-i mai slută și mai ponivă, Dar' fiindcă nime n-o-înțălege, Pentr-acea dobândește priință Și-i zic adevărată credință. Încă ... blagoslovesc Și la toți raiul făgăduiesc. [10] Așa, ce-au rămas de răpitoare Mânile autocrĂ¡ților, apucă Ierofantul, iar' voi cu pungi ușoare Rămâneți, ca ș-o deșartă nucă, O, buni credincioși, mângăitoriu De toate,-având raiul viitoriu. Cu adevărat bună răsplată! Că cine nu ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Visul (Heliade)

... era un balsam l-a mea durere; Cele din ceruri dulci cunoștințe Era mai slabe decât a mea. Trăiam în ele, ș-a mea viață Mi-era nădejde și fericire; Dumnezeu însuși și omenire Slăveam fanatic în a lor față, Ș-a mea-nchinare mă fericea. Raiul credinței, acel ferice, Binele-acela fără de nume, Acea viață din ceea lume Care nădejdea în fund ... lângă mine, galbenă, veștezită; Ea nu era schimbată, ci eu m-am fost schimbat; În inima-mi rebelă o ură umilită P-ascuns se furișase ș-adânc s-a fost cuibat. O vină-n veci aduce o vină și mai mare, Ș-o patimă pe alta și mai sfâșietoare, Ș-a lor navală este șiroi pustiitor. Iar omu-n întuneric pipăie, șovăiește; Râpa e sub picioare, omul se prăvălește. Astfel păcatul este viclean ... Se gâlcevea pe fața-i de nevoiaș bărbat: Lungă, lungă, subțire și oase înșirate, O sprintenă momâie forma grozavu-i stat. Ochii îi erau negri ș-un foc în ei de sânge, Sub ei un nas 1ung, groaznic umfla fatale nări; Gura-i, un iad de largă, voia cochet a ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruȘ

 Rezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentruȘ.

Psalmii Capitol 78

... un arc înșelător, 58 L-au supărat prin înălțimile lor, și I-au stîrnit gelozia cu idolii lor. 59 Dumnezeu a auzit, și Ș`a mîniat, și a urgisit rău de tot pe Israel. 60 A părăsit locuința Lui din Silo, cortul în ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruȘ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentruȘ.

ȘÂȘÂI

... ȘÂȘÂÍ , ș ? șâi , vb . IV . Tranz . A repeta în mod prelungit și monoton sunetul " ș

 

ÎNȘELĂCIUNE

... ÎNȘELĂCIÚNE , înșelăciuni , s . f . Inducere în eroare , înșelătorie ; p . ext . escrocherie , fraudă . - În ș

 

ÎNCHIONDORA

... ÎNCHIONDORÁ , închiondorez , vb . I . Refl . ( Reg . ) A se uita urât , încruntat , cruciș . - În + chiondorî ( ș

 

ÎNFĂȘA

... ÎNFĂȘÁ , înf ? ș , vb . I . Tranz . A înfășura un copil în scutece ( și în feși ) ; p . ext . a înfășura corpul sau o parte a ...

 

ȘUȘUI

... a foșni . 2. Intranz . A liniști sau a adormi un copil prin repetarea prelungită și monotonă a sunetului " ș

 

ANTERIDIE

... ANTERÍDIE , anteridii , s . f . Organ de înmulțire a unor plante ( alge , mușchi ș

 

CHIONDORUȘ

... CHIONDORÚȘ adv . v . chiondor ? ș

 

DESFĂȘA

... DESFĂȘÁ , desf ? ș , vb . I . Tranz . A desface un copil de fașă sau , p . ext . , de scutecele cu care este înfășat . [ Prez . ind . : desfăș , desfeși , desfașă ...

 

SÂSÂI

... gâște , șerpi ) A scoate un sunet asemănător unui " s " prelungit . 2. ( Despre oameni ) A vorbi defectuos , pronunțând " s " în loc de " ș

 

SÂSÂIT

... SÂSÂÍT^2 , - Ă , sâsâiți , - te , adj . ( Despre oameni ) Care sâsâie ; ( despre cuvinte ) pronunțat defectuos prin deformarea unor sunete ( mai ales prin deformarea sunetului " ș

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...