Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:TRANSHUMANȚĂ, ȘESTINĂ, BĂRĂGAN, CÂMP, CÂMPEAN, CÂMPEANCĂ, CÂMPIE, CAMPING, LANDĂ, LUNCĂ ... Mai multe din DEX...

ȘES - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ȘES, ȘEÁSĂ, (1) șese, adj., (2, 3) șesuri, s.n. 1. Adj. (Despre pământuri, regiuni) Neted, întins; plan. 2. S.n. Întindere vastă de pământ, fără diferențe (mari) de nivel, situată la mică altitudine; câmpie; suprafață plană de pământ situată într-o depresiune. 3. S.n. Parte a corpului animalelor, cuprinsă între ultima coastă și osul șoldului. - Lat. sessus.

Sursa : DEX '98

 

ȘES s., adj. 1. s. v. câmpie. 2. adj. v. drept. 3. adj. întins, neted, plan. (Un platou \~.)

Sursa : sinonime

 

ȘES s. v. platou, podiș.

Sursa : sinonime

 

șes adj. n., f. șásă; pl. n. și f. șése

Sursa : ortografic

 

șes n., pl. șésuri

Sursa : ortografic

 

ȘES^1 \~uri n. Întindere mare și netedă de pământ, situată la o altitudine mică; câmpie. /<lat. sessus, \~a, \~um

Sursa : NODEX

 

Șes^2 șeásă (șeși, șése) rar (despre forme de relief) Care este întins și neted; plat. Câmp \~. /<lat. sessus, \~a, \~um

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruȘES

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 160 pentruȘES.

Alexandru Vlahuță - Sonet (Vrăjit, tot șesul clocotește-n soare)

Alexandru Vlahuţă - Sonet (Vrăjit, tot şesul clocoteşte-n soare) Sonet de Alexandru Vlahuță Vrăjit, tot șesul clocotește-n soare, Și-i zvon e nuntă mare-n lumea mică: O pulbere de glasuri se ridică Din mii de guri, un templu-i orice floare. Tu n-ai iubit, nu știi ce va să zică Puterea asta-n veci renăscătoare. Și totuși o presimți, căci visătoare Te strângi de brațul meu, parcă ți-e frică; Clipești, și buzele, nesărutate, Îți tremură, ca-n somn, de-o aiurire, Și inima neliniștită-ți bate... În jurul tău palpită-ntreaga fire; Iar florile-s așa de parfumate, Că-n clipa asta tu respiri

 

Dimitrie Anghel - Oglinda fermecată

... ciuntit cineva o parte. Tăcut apoi, am întins ochiul meu făcător de minuni, prinzînd în rotundul lui imaginea caselor părintești, întorcînd-o cu fața spre șes și cu dosul spre grădină... Și iată că ferestrele casei străvechi, ca niște ochi sătuli de a fi privit de atîția ani aceiași ...

 

Constantin Negruzzi - Melancolie (Negruzzi)

... ntristare; Însă toamna suferindă potrivită cu-al său chin E un leac l-a lui durere, un părtaș l-al său suspin. Acel șes, acea dumbravă și colnicele cernite Îl privesc, și de-a lui jale parcă-s și ele mâhnite. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cât iubesc printre ruine să mă ...

 

Ion Creangă - Cinci pâini

Ion Creangă - Cinci pâini Cinci pâini de Ion Creangă Anecdotă publicată prima oară în Convorbiri literare , nr. 12, 1 martie 1883 Doi oameni, cunoscuți unul cu altul, călătoreau odată, vara, pe un drum. Unul avea în traista sa trei pâni, și celalalt două pâni. De la o vreme, fiindu-le foame, poposesc la umbra unei răchiți pletoase, lângă o fântână cu ciutură, scoate fiecare pânile ce avea și se pun să mănânce împreună, ca să aibă mai mare poftă de mâncare. Tocmai când scoaseră pânile din traiste, iaca un al treile drumeț, necunoscut, îi ajunge din urmă și se oprește lângă dânșii, dându-le ziua bună. Apoi se roagă să-i deie și lui ceva de mâncare, căci e tare flămând și n-are nimica merinde la dânsul, nici de unde cumpăra. — Poftim, om bun, de-i ospăta împreună cu noi, ziseră cei doi drumeți călătorului străin; căci mila Domnului! unde mănâncă doi mai poate mânca și al treilea. Călătorul străin, flămând cum era, nemaiașteptând multă poftire, se așază jos lângă cei doi, și încep a mânca cu toții pâne goală și a be apă rece din fântână, căci altă udătură nu aveau. Și ...

 

Alecu Russo - Decebal și Ștefan cel Mare

... i se pare minunat, tot ce-i este necunoscut; orice zidire veche, un pod de piatră dărâmat, o movilă de pământ ridicată în mijlocul unui șes întins, o ruină de cetate, biserici etc... tot, zice românul, este făcut de Ștefan vodă. Dar istoria este mai nepărtinitoare; ea ne arată imaginea maiestoasă ...

 

George Coșbuc - Faptul zilei

George Coşbuc - Faptul zilei Faptul zilei de George Coșbuc Publicată în Literatură și artă română , 1900, nr. 3 Ca lacrima-i limpede cerul Și-aproape de ziuă. Frumos Stă-n mijlocul bolții Oierul, Luceafăru-i gata s-apuie, Iar Carul spre creștet se suie    Cu oiștea-n jos. Și doarme și apa și vântul. Iar spaima și oștile ei Țin mort, subt călcâie, pământul. Și-atâta e roua ce-o plânge Câmpia, că-n palme-o poți strânge    Ca-n cupă s-o bei. Pe-ncetul tăria-nflorită Cu galben ca strugurii copți S-albește din clipă-n clipită. Pe culmi întunerecul piere, Dar valea e-n neagra putere,    A umedei nopți. Pe sus, pe pustiile zgheaburi, Prin râpele munților suri, Zac zmeii cu trupul de aburi, Și ceața prin noapte-nchegată Stă-n hainele morții-mbrăcată    Pe-albastrele păduri. Dar vântul cel fără de pace Începe să cânte-n brădet - Și tot mai lumină se face; S-albește strâmtoarea cărării, Pe rând depărtările zării    S-apropie-ncet. Văd clăile-n câmp, pe coline Cunosc singuratecii ulmi, Și-acum, la lumina ce vine, Încep să se miște greoaie, Făpturi purtătoare de ploaie,    Se urcă pe culmi. Din ...

 

George Coșbuc - Patru portărei

George Coşbuc - Patru portărei Patru portărei de George Coșbuc Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V I Din larguri de palată ies patru portărei: Au coifuri, au ceaprazuri, au sulița la ei. Nebun s-aruncă roibul, ca viforul pe luncă, Trei cai cu el alături p-același pas s-aruncă. Și zice portărelul, al cărui cal e corb: Ca pajură pe Surgă, zdrobit, am eu să-l sorb! Ți-l strâng, până ce-mi urlă că nu-i mai trebe fete. Vorbește cel ce fuge pe cal stropit cu pete. Și cel pe calul muced răstește vulturel: Așa să trăiesc! Astăzi îngrop sulița-n el! De nu-l fac eu cenușă, să n-am de mamă parte! Se jură cel cu roibul frumos ca scris în carte. II Un zmeu a dus pe Veta lui Trăsnet-Împărat Pe Veta s-o găsească ei patru s-au jurat. Și cine-o va aduce din țările măiestre O ia pe Veta doamnă, și nouă țări ia zestre. Să pleci orbiș la moarte, când zestrea-i lumi deloc, Când ai pe Veta doamnă, să prinzi cu gura foc. E țara toată șesuri, ca ploaia-i de ...

 

Mihai Eminescu - Dragoș Vodă cel Bătrân

Mihai Eminescu - Dragoş Vodă cel Bătrân Dragoș Vodă cel bătrân de Mihai Eminescu Dragoș-vodă cel bătrân Pe Moldova e stăpân, Și domnind cu toată slava Șade-n scaun la Suceava, La Suceava lăudată, Cu ziduri înconjurată, Zid de piatră nalt și gros, Că pe el merg cinci pe jos Și au loc cu de prisos; Că merg trei călări alături Și mai au loc pe de lături Caii mândri să și-i joace Când încolo, când încoace, Iar din negri trunchi de stâncă Peste valea cea adâncă, Pe deasupra de cetate, De biserici și palate, Stă domneasca cetățuie, Ce cu crestele-i se suie, Repezite înspre nori Peste codri sunători, Cu-a ei ziduri, cu-a ei bolți Și cu turnuri pe la colți, Ziduri grele și cu creste Cum au fost și nu mai este. Printre arcurile grele, Printre negrele zăbrele Abia soarele străbate Între tinzi întunecate; În pereți de piatră goală Au înfipt făclii de smoală, Fumegând, cu flăcări roșii Luminează-ntunecoșii Stâlpi de piatră grei și suri Unde-atârnă armături, Arătând a lor rugină Sub făclia de rășină, Paveze, mănuși leite, Caște mândre, poleite, Și pieptare, obrăzare Și arcuri ...

 

Mihai Eminescu - Dragoș Vodă cel bătrân

Mihai Eminescu - Dragoş Vodă cel bătrân Dragoș Vodă cel bătrân de Mihai Eminescu Dragoș-vodă cel bătrân Pe Moldova e stăpân, Și domnind cu toată slava Șade-n scaun la Suceava, La Suceava lăudată, Cu ziduri înconjurată, Zid de piatră nalt și gros, Că pe el merg cinci pe jos Și au loc cu de prisos; Că merg trei călări alături Și mai au loc pe de lături Caii mândri să și-i joace Când încolo, când încoace, Iar din negri trunchi de stâncă Peste valea cea adâncă, Pe deasupra de cetate, De biserici și palate, Stă domneasca cetățuie, Ce cu crestele-i se suie, Repezite înspre nori Peste codri sunători, Cu-a ei ziduri, cu-a ei bolți Și cu turnuri pe la colți, Ziduri grele și cu creste Cum au fost și nu mai este. Printre arcurile grele, Printre negrele zăbrele Abia soarele străbate Între tinzi întunecate; În pereți de piatră goală Au înfipt făclii de smoală, Fumegând, cu flăcări roșii Luminează-ntunecoșii Stâlpi de piatră grei și suri Unde-atârnă armături, Arătând a lor rugină Sub făclia de rășină, Paveze, mănuși leite, Caște mândre, poleite, Și pieptare, obrăzare Și arcuri ...

 

Vasile Alecsandri - Iașii în 1844

... multă mirare și cu mare milă. Cu toate aceste, întrulocarea lor produce un efect plăcut străinului, și orașul întreg, înșirându-se în amfiteatru deasupra frumosului șes al Bahluiului, înformează un tablou original și minunat cu zidirile sale albe, cu mulțimea sa de acopereminte în fier alb, ce lucesc ca oglinzi sub ... creștinești din ghearele mult poznașului Scaraoțchi de cornorată pomenire. Încă câteva sute de pasuri și am ajuns la sfârșitul văii. Acolo se începe acel vestit șes al Bahluiului ce se întinde cale de mai multe poște între două șiruri de dealuri, și care se duce de se unește cu șesurile Prutului ...

 

Mihai Eminescu - Mușatin și codrul

... la ea Țară mândră se-ntindea Vede șesuri fumegând, Dealuri mândre înverzind, Vede codri cum coboară, Deal cu deal, scară cu scară, Răsfirându-se pe șes, Unde râurile ies, Și pe vârfuri de păduri, Mânăstiri cu-ntărituri, Vede târguri, vaduri, sate Pe câmpie presărate, Vede mândrele cetăți Stăpânind pustietăți, Vede turmele ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruȘES

 Rezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentruȘES.

Numeri Capitol 22

Numeri Capitol 22 Numeri 21 Numeri Capitol 22 1 Copiii lui Israel au pornit, și au tăbărît în șesurile Moabului, dincolo de Iordan, în fața Ierihonului. 2 Balac, fiul lui Țipor, a văzut tot ce făcuse Israel Amoriților. 3 Și Moab a rămas foarte îngrozit în fața unui popor atît de mare la număr; l -a apucat groaza în fața copiilor lui Israel. 4 Moab a zis bătrînilor lui Madian: ,,Mulțimea aceasta are să înghită tot ce este în jurul nostru, cum paște boul verdeața de pe cîmp.`` Balac, fiul lui Țipor, era pe atunci împărat al Moabului. 5 El a trimis soli la Balaam, fiul lui Beor, la Petor pe Rîu (Eufrat), în țara fiilor poporului său, ca să -l cheme, și să -i spună: ,,Iată, un popor a ieșit din Egipt; acopere fața pămîntului, și s`a așezat în fața mea. 6 Vino, te rog, să-mi blastămi pe poporul acesta, căci este mai puternic decît mine; poate că așa, îl voi putea bate și -l voi izgoni din țară, căci știu că pe cine binecuvintezi tu este binecuvîntat, și pe cine blastămi ...

 

2 Samuel Capitol 5

2 Samuel Capitol 5 2 Samuel 4 2 Samuel Capitol 5 1 Toate semințiile lui Israel au venit la David, în Hebron, și au zis: ,,Iată că noi sîntem os din oasele tale și carne din carnea ta. 2 Chiar odinioară, cînd Saul era împăratul nostru, tu povățuiai și strîngeai pe Israel. Domnul ți -a zis: ,Tu vei paște pe poporul Meu Israel, și vei fi căpetenia lui Israel.`` 3 Astfel toți bătrînii lui Israel au venit la împărat în Hebron, și împăratul David a făcut legămînt cu ei la Hebron, înaintea... Domnului. Și au uns pe David împărat peste Israel. 4 David era în vîrstă de treizeci de ani cînd s`a făcut împărat, și a domnit patruzeci de ani. 5 La Hebron a domnit peste Iuda șapte ani și șase luni, și la Ierusalim a domnit treizeci și trei de ani peste tot Israelul și Iuda. 6 Împăratul a mers cu oamenii lui asupra Ierusalimului împotriva Iebusiților, locuitorii țării. Ei au zis lui David: ,,Să nu intri aici, căci și orbii și ologii ți se vor împotrivi! prin aceasta voiau să spună că ...

 

Zaharia Capitol 4

... nici prin tărie, ci prin Duhul Meu, -zice Domnul oștirilor! - 7 Cine ești tu, munte mare, înaintea lui Zorobabel? Te vei preface într`un loc șes. El va pune piatra cea mai însemnată în vîrful Templului, în mijlocul strigătelor de: ,,Îndurare, îndurare cu ea!`` 8 Cuvîntul Domnului mi -a vorbit ...

 

Zaharia Capitol 14

Zaharia Capitol 14 Zaharia 13 Zaharia Capitol 14 1 Iată, vine ziua Domnului, cînd toate prăzile tale vor fi împărțite în mijlocul tău. 2 Atunci voi strînge toate neamurile la război împotriva Ierusalimului. Cetatea va fi luată, casele vor fi jăfuite, și femeile batjocorite; jumătate din cetate va merge în robie, dar rămășița poporului nu va fi nimicită cu desăvîrșire din cetate. 3 Ci Domnul Se va arăta, și va lupta împotriva acestor neamuri, cum S`a luptat în ziua bătăliei. 4 Picioarele Lui vor sta în ziua aceea pe muntele Măslinilor, care este în fața Ierusalimului, spre răsărit; muntele Măslinilor se va despica la mijloc, spre răsărit și spre apus, și se va face o vale foarte mare: jumătate din munte se va trage înapoi spre miază noapte, iar jumătate spre miazăzi. 5 Veți fugi atunci în valea munților Mei, căci valea dintre munți se va întinde pînă la Ațel; și veți fugi cum ați fugit de cutremurul de pămînt pe vremea lui Ozia, împăratul lui Iuda. Și atunci va veni Domnul, Dumnezeul meu, și toți sfinții împreună cu El! 6 În ziua aceea, nu va mai fi lumină; stelele strălucitoare se vor ascunde. 7 Va ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruȘES

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 18 pentruȘES.

TRANSHUMANȚĂ

... TRANSHUMÁNȚĂ , transhumanțe , s . f . Migrație periodică a păstorilor și a turmelor ( de oi ) , primăvara de la șes la munte sau de la sud spre nord și toamna de la munte la șes

 

ȘESTINĂ

... ȘESTÍNĂ , șestine , s . f . ( Reg . ) Loc neted pe vârful unui munte . - Șest ( reg . " șes

 

BĂRĂGAN

... BĂRĂGÁN , bărăganuri , s . n . Șes

 

CÂMP

... CÂMP , câmpuri , s . n . și ( 1 , astăzi mai ales în expr . ) câmpi , s . m . 1. Întindere vastă de pământ fără accidente însemnate de teren ; șes , câmpie ; spec . întindere de pământ cultivată , semănată ; totalitatea ogoarelor din jurul unei comune . 2. Loc . Spațiu , porțiune de teren în limitele cărora se desfășoară o ...

 

CÂMPEAN

... CÂMPEÁN , - Ă , câmpeni , - e , s . m . , adj . 1. S . m . Locuitor de la câmp ( 1 ) , de la șes

 

CÂMPEANCĂ

... CÂMPEÁNCĂ , câmpence , s . f . Femeie care locuiește la câmp ( 1 ) , la șes

 

CÂMPIE

... CÂMPÍE , câmpii , s . f . Întindere vastă de pământ fără accidente însemnate de teren ; șes

 

CAMPING

... CAMPING , campinguri , s . n . Suprafață de teren ( la șes

 

LANDĂ

... LÁNDĂ , lande , s . f . Șes

 

LUNCĂ

... LÚNCĂ , lunci , s . f . 1. Șes de - a lungul unei ape curgătoare caracterizat prin soluri aluvionare și prin vegetație specifică ; regiune inundabilă a unei văi . 2. Pădure ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...