Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ȘTIINȚIFICEȘTE, ANTIȘTIINȚIFIC, ATOMISM, NEȘTIINȚIFIC, PSEUDOȘTIINȚIFIC, ȘCOALĂ, ȘEF, ACRIBIE, ACVARIU, ALGOL ... Mai multe din DEX...

ȘTIINȚIFIC - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ȘTIINȚÍFIC, -Ă, științifici, -ce, adj. Care aparține științei, privitor la știință; bazat pe principiile științei. [Pr.: ști-in-] - Din fr. scientifique (după știință).

Sursa : DEX '98

 

Științificneștiințific

Sursa : antonime

 

ȘTIINȚÍFIC adj. 1. (înv.) științelnic, științesc. (Cercetare \~.) 2. exact, precis, riguros, strict. (O definire \~.)

Sursa : sinonime

 

științífic adj. m. (sil. ști-in-), pl. științífici; f. sg. științífică, pl. științífice

Sursa : ortografic

 

ȘtiinȚÍfi//c \~că (\~ci, \~ce) Care ține de știință; propriu științei. [Sil. ști-in-] /scientifique, lat. scientificus

Sursa : NODEX

 

ȘTIINȚÍFIC, -Ă adj. De știință, referitor la știință, bazat pe principiile științei. [Pron. ști-in-. / < fr. scientifique, după știință].

Sursa : neologisme

 

ȘTIINȚÍFIC, -Ă adj. referitor la știință, bazat pe principiile științei. (după fr. scientifique)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruȘTIINȚIFIC

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 65 pentruȘTIINȚIFIC.

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra mișcării literare și științifice

... al cuvântului, oricât s-ar fi întins învățătura ca meserie. Științei noastre de azi îi lipsește o dezinteresată iubire de știință, năzuințe înalte și entuziasm științific pentru a deveni o adevărată mișcare științifică. Dar dacă despre sărăcia mișcării noastre științifice mai poate fi îndoială, în privința secetei literare suntem ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra esteticii metafizice și științifice

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra esteticii metafizice şi ştiinţifice Asupra esteticii metafizice și științifice de Constantin Dobrogeanu-Gherea În numărul festiv al Convorbirilor literare , un număr ce a fost tipărit la a douăzeci și cincea aniversare a acestei reviste, sunt două articole de polemică, amândouă îndreptate în contra mea. Această cinste excepțională, precum și faptul că unul din articole a fost iscălit de dl Maiorescu, ar fi trebuit să mă facă să răspund imediat, cu atât mai mult cu cât în general n-am obiceiul de a tăcea când mi se fac observații critice. Meseria de scriitor, ca orice meserie, are și ea obligațiile sale, și una din aceste obligații mai de căpetenie e să-ți aperi vederile expuse, dacă urmezi a crede că sunt adevărate, iar dacă te-ai convins că sunt false, atunci să-ți recunoști sincer și cinstit greșeala. Se înțelege, sunt cazuri când cel care-ți face observări polemice nu merită nici un răspuns, și în acest caz datoria de a răspunde se preface în datoria de a tăcea; acuma însă nu suntem deloc în această situație, cel puțin pe ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra criticii metafizice și celei științifice

... e următoarea. Toți câți au scris despre critecile mele, deși se deosebesc de mine în unele privințe, stau însă mai toți pe același teren modern științific ca și mine. Dl Bogdan e unicul dintre criticii mei care e francamente estetician metafizic, e unicul care aparține unui lagăr protivnic cu desăvârșire mie ...

 

Paul Zarifopol - Paradisul suspinelor

Paul Zarifopol - Paradisul suspinelor Paradisul suspinelor [1] de Paul Zarifopol Mi-ar părea nepotrivit a vorbi cititorului curios de frumusețe literară despre poetul Vinea, fără a-l preveni că arta acestuia e dintre acele care impune modificări în metoda obișnuită a cititului. Povestesc doar pentru mine, de bună seamă, dar și pentru un cititor ideal, care ar găsi că sunt un interesant caz de umanitate. Cuvintele eroului (paginile Paradisului suspinelor) sunt când memorii ale eroului, când istorisire despre erou. Să nu se grăbească cititorul a-și fixa apetitul pe dezvelirea unui caz interesant de umanitate. Substanța fermecătoare e în altă parte. Adnotatorul memoriilor lui Darie înseamnă: Sensibilitatea dureroasă a eroului s-a lăsat desigur condusă, în povestire, mai mult de acuitatea impresiilor conținute, decât de ordinea cronologică și de logica expunerii. Deci, ziceam drept: nu la cazul interesant de umanitate, ci la expunere să luăm seama. Întâmplările somnului nu sunt fără însemnătate. Adevărul lor nu e mai puțin veridic decât al orelor de veghe... Imagini, senzații, emoții, somnul oferă de toate, asemenea vieții pe care ne-am deprins a o considera ca propriu-zisă. Realitatea ...

 

Paul Zarifopol - Creație și analiză

... cu exces, și cărul nimeni, cred, nu i-a rezistat atât de bine ca dânsul. Odihna aceasta e salutară; ea dă ocazie spiritului științific să tempereze subiectivismul literar. Nu-i vorba să reabilităm de mult trecuta critică științifică cu rigiditățile el naive, ci numai de obligația neînlăturabilă de a ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Cauza pesimismului în literatură și viață

... cuvântul pesimism, de aceea vor fi mai tot atâtea feluri de pesimism câți oameni sunt. Alții nu cad în această greșeală. Ei întrebuințează un metod științific întru atâta întru cât caută să se lămurească în privința pesimismului din viața reală, din istoria omenirii. Dar mulți dintre acești din urmă cad în ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Idealurile sociale și arta

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Idealurile sociale şi arta Idealurile sociale și arta de Constantin Dobrogeanu-Gherea Am zis în articolul meu Asupra criticii științifice și metafizice că un scriitor în general are datoria să răspundă la observațiile ce i se fac, dar câteodată, în cazuri excepționale, această datorie de a răspunde se preface în datoria de a tăcea. Tocmai într-un astfel de caz sunt față cu dl Philippide, care în numărul festiv al Convorbirilor literare a scris în contra mea un articol, Idealuri , articol confuz, fără început și fără sfârșit, cu o mulțime de chestii abordate însă fără șir, fără sistem, fără o idee conducătoare, sărituri de la una la alta, aluziuni personale malițioase care merg până la injurii, și toate astea într-un stil! Și ceea ce e și mai rău, cu pretenții absolut nefundate la spirit, și ce spirit! E evident că la astfel de articole nu se răspunde și n-am fi răspuns dacă n-ar fi intervenit următoarele considerații importante: articolul dlui Philippide e tipărit în Convorbiri literare , o revistă care a avut o influență însemnată asupra dezvoltării culturale a țării noastre și e tipărit ...

 

Ion Luca Caragiale - Varietăți literare. Canard-rățoi

Ion Luca Caragiale - Varietăţi literare. Canard-răţoi Varietăți literare. Canard-rățoi de Ion Luca Caragiale Canard în franțuzește este numele speței rață ; aplicat apoi la gen, înseamnă rățoi . Pe lângă aceste înțelesuri proprii, cuvântul canard mai are și un al treilea, figurat, când atunci înseamnă: o știre de senzație născocită, o scornitură gogonată a unui jurnal . De unde vine această semnificare figurată? este interesant a ști. Iată: Cam pân sfertul întâi al veacului nostru, un ziar belgian sau francez (datele nu le avem exacte) publică o foarte interesantă dare de seamă asupra unei experiențe făcute de un celebru profesor de zoologie. Experiența învățatului naturalist tindea la cunoașterea gradului de voracitate a rațelor. Lăcomia acestui soi de palmipede era îndestul de cunoscută; nimeni însă nu și-ar fi putut închipui că ea ar merge până acolo încât o rață sau un rățoi să mănânce una după alta alte douăzeci și nouă (29) dobitoace de același soi. Orice om de rând s-ar minuna când ar auzi de atâta canibalism, lucrul însă s-a întâmplat, și iată cum. Naturalistul nostru era un om foarte înzestrat; el avea acea pătrundere intuitivă cu care geniul ...

 

Titu Maiorescu - Neologismele

Titu Maiorescu - Neologismele Neologismele de Titu Maiorescu 1881 Au trecut 14 ani de când pentru întâia oară s-a arătat în Convorbiri literare o direcție critică în contra limbii obișnuite pe atunci în multe scrieri ale literaturii române. Critica voia, pe de o parte, să combată construcțiile arbitrare ale filologilor care, sub cuvânt de „purificare“, întocmeau un vocabular de termeni necunoscuți românului și depărtau vorbirea claselor culte de la izvorul de viață al limbii populare; iar pe de alta voia să lovească în germanismele infiltrate printre scrierile de peste Carpați și Molna, care falsificau geniul propriu al limbii române și micșorau astfel valoarea luptei lor pentru existența națională. Dacă astăzi și-ar da cineva osteneala să recitească acele articole critice, ar dobândi, desigur, încredințarea că orice s-ar putea zice în contra lor, numai un singur lucru nu s-ar putea zice: că au fost dictate de un spirit antinațional. Prea aspre le pot părea la unii, prea puțin oportune la alții, prea lipsite de respect pentru vechile autorități la ai treilea, dar orice cap nepărtinitor va trebui să recunoască, în tendința de a readuce limba română la viața ei populară și ...

 

Ion Luca Caragiale - Moftangii

... de lampyris resplendens... După spusa entomologiștilor, există până acuma vreo patruzeci, afară, se-nțelege, de acele pe cari le va mai descoperi savantul nostru. Moftangiul științific este sacrosanct. Nici un guvern nu cutează, nu gândește măcar să se atingă de el și de institutul lui; sunt lucruri inviolabile: ar fi în ...

 

Alexei Mateevici - Către Ioan Bianu

Alexei Mateevici - Către Ioan Bianu Către Ioan Bianu de Alexei Mateevici 10/IV 1913, Kiev Stimate domnule, La scrisoarea colegului Berechet adaug rândurile mele personale. Sunt român din Basarabia, „studențesc“ la Academie de la 1910, când am absolvit Seminarul din Chișinău. Mă aflu în anul al III-lea, în ajunul tezei de licență (pe rusește, „candidăție“). Din copilărie am avut multă dragoste pentru poporul părinților mei, ignorat de stăpânii săi de astăzi și de știința lor oficială chiar până la tăgăduirea existenței sale etnice și până la confundarea lui ba cu tătarii ba cu țiganii. M-a atras totdeauna [cu] o putere deosebită folclorul românilor noștri, datinile, poveștile strămoșești, frumoasele legende și cântece poporane... Am și scris câte ceva prin ediții rusești și românești din Basarabia (ziarul „Basarabia“ din 1906—1907). Dar nevoia cea mare mi-a fost că n-am avut cărți trebuincioase spre călăuză. Am fost cu totul izolat de literatura folcloristică din Regat, de bogatele culegeri ale părintelui Marian, de cercetările adânci ale dlor Șăineanu, A. și O. Densusianu și alții, dintre care și acum multe le cunosc mai mult pe nume. Îmi aduc ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruȘTIINȚIFIC

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 143 pentruȘTIINȚIFIC.

ȘTIINȚIFICEȘTE

... ȘTIINȚIFICÉȘTE adv . Din punct de vedere științific , în mod științific , potrivit principiilor și cerințelor științei . [ Pr . : ști - in - ] - Științific

 

ANTIȘTIINȚIFIC

... ANTIȘTIINȚÍFIC , - Ă , antiștiințifici , - ce , adj . Îndreptat împotriva teoriilor științifice și progresului . - Anti - + științific

 

ATOMISM

ATOMÍSM s . n . 1. Concepție materialist - mecanicistă care considera că materia este formată din atomi indivizibili . 2. Teoria științifică modernă a structirii și proprietăților atomilor . 3. Cercetare științifică sau concepție care reduce un ansamblu la elementele lui

 

NEȘTIINȚIFIC

... NEȘTIINȚÍFIC , - Ă , neștiințifici , - ce , adj . Care nu aparține științei , care nu are caracter științific . - Ne - + științific

 

PSEUDOȘTIINȚIFIC

... PSEUDOȘTIINȚÍFIC , - Ă , pseudoștiințifici , - ce , adj . Fals , aparent științific . [ Pr . : pse - u - ] - Pseudo - + științific

 

ȘCOALĂ

ȘCOÁLĂ , școli , s . f . 1. Instituție de învățământ public , unde se predau elementele de bază ale principalelor discipline ; p . ext . activitate legată de această instituție ; învățătură , învățământ . 2. Fig . Izvor , sursă de cunoștințe , de învățături ; mijloc , sistem de instruire într - un anumit domeniu ; p . ext . învățătură , experiență dobândită pe această cale . 3. Fig . Curent , mișcare științifică , literară , artistică etc . care grupează în jurul ei numeroși adepți ; baza teoretică a acestei

 

ȘEF

... s . m . și f . 1. Persoană care conduce o organizație , o instituție etc . ; conducător . 2. ( În sintagma ) Șef de lucrări = grad didactic în învățământul superior științific

 

ACRIBIE

ACRIBÍE s . f . ( Livr . ) Exactitate , corectitudine în cercetarea științifică ; p . gener . seriozitate ,

 

ACVARIU

ACVÁRIU , acvarii , s . n . 1. Vas sau bazin de sticlă sau de ciment cu apă , în care se țin plante sau animale acvatice vii în condiții asemănătoare cu cele din natură . 2. Instituție științifică specializată în studiul animalelor

 

ALGOL

... ALGÓL s . n . ( Inform . ) Limbaj simbolic folosit în programarea automată orientat în probleme de calcul științific

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...