Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:DEZGHIOCAT, PORUMB, BATOZĂ, CIOCAN, COCEAN, COTOLAN, CURA, DEPĂNUȘĂTOR, DEPĂNUȘA, DRUGĂ ... Mai multe din DEX...

ȘTIULETE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ȘTIULÉTE, știuleți, s.m. Fructul matur al porumbului, cu (sau fără) pănușele care îl învelesc. - Et. nec.

Sursa : DEX '98

 

ȘTIULÉTE s. (BOT.) 1. (pop.) păpușă, (reg.) ciocan, ciocălău, cotolan, cucuruz, drugă, drugălău, păpușoi, porumb, știuleag, tiulihău, tuleu, (prin Ban.) tofleac. (A fiert doi \~ți.) 2. v. cocean.

Sursa : sinonime

 

știuléte s. m., pl. știuléți

Sursa : ortografic

 

ȘTIULÉ//TE \~ți m. Fructul porumbului. /Orig. nec.

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruȘTIULETE

 Rezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentruȘTIULETE.

Panait Istrati - Ciulinii Bărăganului

Panait Istrati - Ciulinii Bărăganului Ciulinii Bărăganului de Panait Istrati Dedic această carte: Poporului României, Celor unsprezece mii ai săi de asasinați de către guvernul român, Celor trei sate: Stănilești, Băilești, Hodivoaia, rase cu lovituri de tun. Crime savârșite în martie 1907 și rămase nepedepsite. PANAIT ISTRATI martie 1928 Când sosește toamna, întinsele câmpii de țelină ale Munteniei dunărene încep să trăiască, timp de o lună, existența lor milenară. Aceasta începe chiar în ziua de Sfântul Pantelimon. În ziua aceea, vântul dinspre Rusia, pe care noi îl numim muscalul sau crivățul, mătură cu suflarea lui de gheață nesfârșitele întinderi; dar cum pamântul arde încă, infierbântat ca un cuptor, muscalul își cam rupe dinții în el. N-are a face! Barza, care stă pe gânduri de mai multe zile, își țintește ochiu-i roșu asupra aceluia ce-o dezmiardă în răspăr, și iat-o plecată în ținuturile calde, căci ei nu-i place muscalul. Plecarea acestei păsări respectate, puțin cam temută la țară — ea aduce foc în plisc dacă-i strici cuibul — plecare așteptată de ialomițean sau de brăilean, pune capăt stăpânirii omului asupra gliei Domnului. După ce a urmărit barza în zborul ei ...

 

Ion Creangă - Povestea poveștilor

... pricina lor. Încaltea dac-ar fi de parte femeiască, le-aș ține pentru mine, dar așa… Și odată se duce la car și alege un știulete de puloiu, care era mai mare, și cu dânsa de-a dreptul în casă la cucoană. — Iaca, cucoană, șagă-ți pare dumitale ...

 

Duiliu Zamfirescu - Viața la țară

Duiliu Zamfirescu - Viaţa la ţară Viața la țară de Duiliu Zamfirescu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX 10 X 11 XI 12 XII 13 XIII 14 XIV 15 XV 16 XVI 17 XVII 18 XVIII 19 XIX 20 XX 21 XXI 22 XXII 23 XXIII I Cum ridici priporul Ciulniței, în pragul dealului, dai de casele boierului Dinu Murguleț, case bătrânești și sănătoase, cum nu se mai întâlnesc astăzi pe la moșiile boierești. De sus, de pe culme, ele văd roată împrejur până cine știe unde, la dreapta, spre valea Ialomiței, la stânga, pe desișul pădurii de Aramă, iar în față pe cotiturile ulițelor strâmbe ale satului. Toată curtea boierească trăiește liniștită și bogată, cu cârduri întregi de gâște, de curci și de claponi; cu bibilici țiuitoare; cu căruțe dejugate; cu argații ce umblă a treabă de colo până colo — și seara, când vine cireada de la câmp, cumpăna puțului, scârțâind neunsă între furci, ține isonul berzelor de pe coșare, ale căror ciocuri, răsturnate pe spate, toacă de-ți iau auzul. Fără a fi risipă și zarvă, curtea boierească pare populată ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruȘTIULETE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 25 pentruȘTIULETE.

DEZGHIOCAT

DEZGHIOCÁT^2 , - Ă , dezghiocați , - te , adj . ( Despre unele fructe sau legume ) Desfăcut din coajă sau din păstăi ; ( despre boabele de porumb ) desfăcut de pe știuleți ; ( despre știuleți ) scos din pănuși . - V. dezghioca . DEZGHIOCÁT^1 s . n . Dezghiocare . - V.

 

PORUMB

... și furajeră ; păpușoi , cucuruz , mălai ( Zea mays ) . 2. S . m . Știuletele de porumb ( I 1 ) , împreună cu boabele de pe el ; boabele desprinse de pe știulete . 3. S . n . Semănătură , lan de porumb ( I 1 ) ; porumbiște . II. S . m . ( Pop . ) Porumbel ( I 1 ) . III. Adj . ( Pop . ) De culoare cenușie - albăstruie ; ( despre ...

 

BATOZĂ

BATÓZĂ , batoze , s . f . Mașină agricolă care desface boabele din spice , din păstăi , din știuleți și le separă de celelalte părți ale plantei ; mașină de treierat ,

 

CIOCAN

... Păhărel în formă de sticluță , cu gâtul strâmt și lung , din care se bea o băutură alcoolică . V. cinzeacă . CIOCÁN^3 , ciocani , s . m . ( Reg . ) Știulete

 

COCEAN

... COCEÁN , coceni , s . m . 1. Tulpina unor plante cultivate , mai ales a porumbului , folosită ca nutreț . 2. Știulete

 

COTOLAN

... COTOLÁN , cotolane , s . n . ( Reg . ) Știulete

 

CURA

CURÁ^2 , curéz , vb . I . Tranz . ( Reg . ) A desface frunzele sau boabele de pe știuleții porumbului . CURÁ^1 , curéz , vb . I . Tranz . ( Rar ) A îngriji , a trata un bolnav sau o

 

DEPĂNUȘĂTOR

DEPĂNUȘĂTÓR , depănușătoare , s . n . Mașină pentru desfacerea pănușilor de pe știuleții de porumb . - Depănușa + suf . -

 

DEPĂNUȘA

DEPĂNUȘÁ , depănușéz , vb . I . Tranz . A desface , manual sau mecanic , pănușile de pe știuleții de porumb . - Des ^1 +

 

DRUGĂ

... s . f . 1. Fus ( mare și gros ) pe care se pune fuiorul de tors urzeală pentru lăicere , saci etc . 2. ( Înv . ) Drug scurt . 3. ( Reg . ) Știulete

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...