Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ȚĂRĂNEȘTE, ȚĂRĂNESC, ȚĂRĂNIME, ȚĂRĂNIST, ȚĂRĂNOI, ȚĂRĂNOS, CLACĂ, COLIBAȘ, MOJIC, RĂZEȘ, ȘERB ... Mai multe din DEX...

ȚĂRAN - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ȚĂRÁN, țărani, s.m. Persoană care locuieşte în mediul rural, având ca ocupație principală agricultura și creșterea animalelor; persoană care face parte din țărănime; sătean. - Țară + suf. -an.

Sursa : DEX '98

 

ȚĂRÁN s. v. câmpean.

Sursa : sinonime

 

ȚĂRÁN s. sătean, (pop.) român, (înv. și reg.) mojic, poporan, (reg., mai ales în Ban.) paur, (fam.) opincar, (peior.) mămăligar.

Sursa : sinonime

 

țărán s. m., pl. țăráni

Sursa : ortografic

 

ȚĂRÁN \~i m. 1) Persoană care trăiește în mediul rural și se îndeletnicește cu agricultura. 2) Persoană care face parte din țărănime. /țară + suf. \~(e)an

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruȚĂRAN

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 234 pentruȚĂRAN.

Constantin Stamati - Țăranii și pâraiele

Constantin Stamati - Ţăranii şi pâraiele Țăranii și pâraiele de Ivan Andreievici Krâlov Traducere de Constantin Stamati Nemaiputând să rabde țăranii Pagube și jafuri multe, Ce le făcea în toți anii Pâraiele ce curg din munte, S-au dus să se tânguiască, cerând milă și dreptate La râul acel mai mare, În care curgea pâraiele toate; Deci plânsoarea lor era foarte însemnătoare, Căci pâraiele rupsese țarini și grădini sădite, Iar aiurea înecase mori, case, oameni și vite, În timpul când totdeauna râul cel mare curgea Lin, încât nu ajungea, Cu mărețele lui valuri, Orașele răsfățate ce era pe a lui maluri. Apoi socotea țăranii că el va face dreptate Și va propi pe pâraie de la jac și strâmbătate. Dar zadarnică speranță, căci ei lângă râu viind, Și luând sama mai bine, Au văzut pe dânsul plutind Toată a lor avuție ce pâraiele răpise, Pe care râul le primise Și le înghiță în sine... Deci bieții țărani atunci unul la altul cătând, Și capetele clătind, Între ei așa vorbi: „De ce să mai pierdem timpul spre a ne tângui, Căci nimic vom isprăvi, Și nici vom afla dreptate, Dacă cei mici cu cei ...

 

Alecu Donici - Țăranul și oaia

Alecu Donici - Ţăranul şi oaia Țăranul și oaia de Alecu Donici Țăranul au fost tras pe oaie-n judecată, Cu reclamație de criminală faptă. Iar vulpea, pe atunci fiind judecătoare, Îndată au luat pricina-n cercetare Și, după formi, întâi chemări s-au rânduit Atât pârâtei oi, cât și jeluitor, Trimise înadins prin vrednic slujitor, Și-adeverințele la tact s-au priimit. Iar la înfățișare Țăranul au propus aceste următoare: — Cutare lună, zi, cinstită judecată! La mine doi claponi pieriră din poiată, A căror penele și puful au rămas, Și oaia singură cu păsările-au mas. Dar oaia au răspuns Că-asemene prepus, De sine-i prihănit, Căci toată noaptea ea atuncea au dormit; Că oaia furtișag nu are din natură, Precum vecinii câini vor spune lămurit, Și mai vârtos că ea nu pune carne-n gură. Deci dar, s-au hotărât: "Așa precum pârâta nu au tăgăduit, Că cu acei claponi au mas într-o ogradă, Apoi e îndestul de sigură dovadă, Că ea, puternică, pe slabi au biruit; Și prin urmare dar, nu cred că s-au răbdat Să nu-i fi ospătat. Pentru aceasta eu în cuget zic curat: Ca păgubașului pielcica să ...

 

Alexei Mateevici - Țăranii

Alexei Mateevici - Ţăranii Țăranii de Alexei Mateevici Când ziua luminile-și stinge Și cele din urmă-n câmpii le aruncă, Țăranii, veniți de la muncă, Își cântă viața și glasul le plânge. Își cântă necazul cel mare, Își cântă nevoile lor în robie, Și cântecul plânge-n câmpie, Suspină și cântă în versuri amare. Și cântă obidele sale, Iar seara albastră-i ascultă-n tăcere, Și cântecu-i plin de durere, Și inima-n piept ți se zbate de jale. Își varsă tot dorul și focul În plângeri prelungi de robie și chin, Și stelele serii rămân În jale. Și robul își plânge norocul. Și greu deznădejdea se lasă, Și neagră, ca noaptea ce vine, întinde Aripile, satul cuprinde, Și țărănimea-n aripi o apasă. Dar iată de-odată s-aude: Un glas de flăcău din țărani se desparte, Puternic — se duce departe, Deșteaptă câmpiile, văile mute. Și cântecul sună-n ogoare Și, mândru, vorbește de drepturi și voie, Și-ți pare aprinsă a țării nevoie De versuri cu foc arzătoare. Chișinău, 13 februarie

 

Alecu Donici - Țăranul și calul

Alecu Donici - Ţăranul şi calul Țăranul și calul de Alecu Donici Țăranul semăna ovăs în primăvară, Iar calul, ce l-au fost adus în cărucioară, Privind la semănat, Fierbea în gândul său așa un rezultat: — Mă mir, cum zic de om că este o ființă, Aleasă prin a lui a minții iscusință? Eu nu văd la dâns' minte Măcar de un grăunte. Și oare poate fi mai mare nebunie Decât să scurme el ogoare pe câmpie, Și apoi să presare ovăs sau altă pâine, Când mult făcea mai bine Ovăsul să-l dea mie Ori murgușorului, iar pâinea la găine, Sau până în sfârșit să ție în păstrare? Încai s-ar fi văzut a lui scumpete mare. Iar ca să lepede pe dealuri și pe văi, E numai o dovadă Că oamenii în faptă Sunt foarte nătărăi! Dar toamna-mbelșugată Aduse multă roadă: La una douăzeci ovăsul au sporit, S-au strâns, s-au îmblăcit Și-același cal din el au ospătat tain, Pe zi căușul plin. Nu e de lăudat A dobitocului semețul rezultat. Dar, oare nu așa? din oameni, îndrăzneții Cutează-a cerceta voința providenții, ...

 

Ivan Andreievici Krâlov - Țăranii și pâraiele

Ivan Andreievici Krâlov - Ţăranii şi pâraiele Țăranii și pâraiele de Ivan Andreievici Krâlov Traducere de Constantin Stamati Nemaiputând să rabde țăranii Pagube și jafuri multe, Ce le făcea în toți anii Pâraiele ce curg din munte, S-au dus să se tânguiască, cerând milă și dreptate La râul acel mai mare, În care curgea pâraiele toate; Deci plânsoarea lor era foarte însemnătoare, Căci pâraiele rupsese țarini și grădini sădite, Iar aiurea înecase mori, case, oameni și vite, În timpul când totdeauna râul cel mare curgea Lin, încât nu ajungea, Cu mărețele lui valuri, Orașele răsfățate ce era pe a lui maluri. Apoi socotea țăranii că el va face dreptate Și va propi pe pâraie de la jac și strâmbătate. Dar zadarnică speranță, căci ei lângă râu viind, Și luând sama mai bine, Au văzut pe dânsul plutind Toată a lor avuție ce pâraiele răpise, Pe care râul le primise Și le înghiță în sine... Deci bieții țărani atunci unul la altul cătând, Și capetele clătind, Între ei așa vorbi: „De ce să mai pierdem timpul spre a ne tângui, Căci nimic vom isprăvi, Și nici vom afla dreptate, Dacă cei mici cu ...

 

Constantin Stamati - Bătrânul țăran și moartea

... Constantin Stamati - Bătrânul ţăran şi moartea Bătrânul țăran și moartea de Ivan Andreievici Krâlov Traducere de Constantin Stamati Un bătrân prea istovit de nevoie și de trudă, Iarna, când era frig mare, sau ...

 

Gheorghe Asachi - Țăranul și fiii lui

Gheorghe Asachi - Ţăranul şi fiii lui Țăranul și fiii lui de Gheorghe Asachi Sârguința ș-osteneală Pre om nu dau de sminteală. Un sătean înavuțit, Având zile-amu puține, Au chemat pre fii la sine Și așa li au vorbit: Vă păziți vodinioare A nu vinde-acele ogoare Ce părinții ni-au lăsat, C-un odor e îngropat. Nu cunosc locul chiar unde Acel aur se ascunde, Dar să știți că prin răbdare N-a fi în zadar lucrare. Săpați câmpul de cu vară, De la zori și pănă-n sară, Ogorul de-o palmă lat Nu rămâie nescurmat! Moare-apoi a lor părinte, Fiii zisa având în minte, Pre odorul să nu scape Câmpul tot încep să-l sape, Încât lucrul timpurie Le aduce secerie. N-află auru nicăire, Dar în loc de moștenire Sfatul fu mântuitor: Că ostineala-i chiar

 

Ion Luca Caragiale - Cum se înțeleg țăranii

... Ion Luca Caragiale - Cum se înţeleg ţăranii Cum se înțeleg țăranii de Ion Luca Caragiale 1901 Straja satului vine la casa unui țăran și-i bate în geam. Se încinge o conversație: — Hei, mă din casă! — Cine? — Tu! — Eu? — Păi cine! — Ce ...

 

Ivan Andreievici Krâlov - Bătrânul țăran și moartea

... Ivan Andreievici Krâlov - Bătrânul ţăran şi moartea Bătrânul țăran și moartea de Ivan Andreievici Krâlov Traducere de Constantin Stamati Un bătrân prea istovit de nevoie și de trudă, Iarna, când era frig mare, sau ...

 

Mihail Kogălniceanu - Dezrobirea țiganilor, ștergerea privilegiilor boierești, emanciparea țăranilor

Mihail Kogălniceanu - Dezrobirea ţiganilor, ştergerea privilegiilor boiereşti, emanciparea ţăranilor Dezrobirea țiganilor, ștergerea privilegiilor boierești, emanciparea țăranilor de Mihail Kogălniceanu Discurs rostit la 1/13 aprilie 1891 în ședința solemnă a Academiei Române organizată cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la fondare Sire! Preagrațioasă doamnă și regină! Alteță regală! Doamnelor și domnilor! Colegii mei mi-au încredințat misiunea de a lua și eu cuvântul în această mare și frumoasă zi, în care serbăm jubileul de 25 de ani al fundărei Academiei Române. Această onoare o datoresc vârstei mele înaintate. În adevăr, cu excepțiunea venerabililor noștri colegi, domnii N. Kretzulescu și G. Barițiu. eu sunt, dintre toți ceilalți academicieni, cel mai în vârstă. Și, dacă ar fi exact anul nașterii mele ce mi-l dau nu numai biografii străini, dar și literatorii români, care au binevoit a se ocupa cu scrierea vieții mele, eu aș fi mai înaintat în bătrânețe decât chiar Nestorii mai sus-numiți ai Academiei Române. După Lexiconul de conversațiune al lui Meyer (Meyer's Konversations-Lexicon) , eu aș fi născut la 1806; și, nu mai demult decât sunt câteva săptămâni, "România literară" mi-a dat ...

 

Alexei Mateevici - Preoțimea și poporul nostru

... pentru zidirea vieții noastre. Iar, precum am mai spus, trebuie să ne pregătim. Grea vreme... Ce să facem noi în vederea unor asemenea lucruri? Bietul țăran al nostru suferă mai dihai decât toți. Nu-și află loc el, sărmanul, neștiind cum să iasă din așa stare. Și neagra deznădăjduire îl cuprinde ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruȚĂRAN

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 84 pentruȚĂRAN.

ȚĂRĂNEȘTE

... ȚĂRĂNÉȘTE adv . In felul țăranilor , ca țăranii . - Țăran

 

ȚĂRĂNESC

... ȚĂRĂNÉSC , - EÁSCĂ , țărănești , adj . Care aparține țăranilor , care provine de la țărani , de țăran

 

ȚĂRĂNIME

... ȚĂRĂNÍME s . f . Populația mediului sătesc ocupată nemijlocit cu cultivarea pământului și creșterea animalelor ; totalitatea țăranilor , mulțime de țărani . - Țăran

 

ȚĂRĂNIST

... Rar ) Care se face pentru țărani , în interesul țăranilor . 2. S . m . Membru al Partidului Național Țărănesc sau al actualului Partid Național Țărănesc Creștin Democrat . - Țăran

 

ȚĂRĂNOI

... ȚĂRĂNÓI , țărănoi , s . m . 1. ( Depr . ) Augmentativ al lui țăran . 2. ( Peior . ) Om bădăran , mitocan , mojic . - Țăran

 

ȚĂRĂNOS

... ȚĂRĂNÓS , - OÁSĂ , țărănoși , - oase , adj . ( Depr . ) Cu apucături de țăran . - Țăran

 

CLACĂ

CLÁCĂ , clăci , s . f . 1. Formă caracteristică a rentei feudale , constând din munca gratuită pe care țăranul , fără pământ , era obligat să o presteze în folosul stăpânului de moșie . 2. Muncă colectivă benevolă prestată de țărani pentru a se ajuta unii pe alții și care adesea este însoțită ori urmată de o mică petrecere , de glume , povestiri

 

COLIBAȘ

... COLIBÁȘ , colibași , s . m . 1. ( Înv . ; la pl . ) Categorie de țărani dependenți ; ( și la sg . ) țăran

 

MOJIC

... m . și f . , adj . 1. S . m . și f . adj ( Om ) prost crescut , obraznic , impertinent ; bădăran , mitocan . 2. S . m . și f . ( Înv . și reg . ) Țăran ; p . gener . om de rând . 3. S . m . și f . ( În forma mujic ) Nume dat țăranilor ruși înainte de Marea Revoluție Socialistă din Octombrie . [ Var ...

 

RĂZEȘ

... RĂZÉȘ , răzeși , s . m . ( În evul mediu , în Moldova ) Țăran liber , organizat în obști , care stăpânea în comun pământul satului de care aparținea , dar lucra independent ( împreună cu familia ) lotul agricol repartizat ; moșnean ; p . gener ...

 

ȘERB

... ȘERB , șerbi , s . m . 1. ( În orânduirea feudală ) Țăran

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...