Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ACTIV, OPERAȚIE, PROCES, ÎNTRU, COPT, DIVERSIUNE, JOC, MANIFESTARE, MOTIV, REACȚIE, RETURNARE ... Mai multe din DEX...

ACȚIUNE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ACȚIÚNE, acțiuni, s.f. I. 1. Desfășurare a unei activități; faptă întreprinsă (pentru atingerea unui scop). * Om de acțiune = om întreprinzător, energic, care acționează repede. * Expr. A pune în acțiune = a pune în mișcare. A trece la acțiune = a întreprinde ceva. ** (Uneori determinat de "armată") Operație militară. ** (Gram.) Ceea ce exprimă verbul (o stare, o mișcare, un proces etc.). 2. Desfășurare a întâmplărilor într-o operă literară; fabulație, subiect, intrigă. 3. Efect, exercitare a unei influențe asupra unui obiect, a unui fenomen. Acțiunea substanțelor otrăvitoare asupra organismului. 4. (Jur.) Proces; (concr.) act prin care se cere deschiderea unui proces. II. Hârtie de valoare, care reprezintă o parte anumită, fixă și dinainte stabilită, a capitalului unei societăți și care deținătorului dreptul primească dividende. [Pr.: -ți-u-] - Din fr. action, lat. actio, -onis.

Sursa : DEX '98

 

Acțiune ≠ contraacțiune, inacțiune, pasivitate, reacțiune

Sursa : antonime

 

ACȚIÚNE s. 1. v. faptă. 2. v. operă. 3. v. operație. 4. v. mișcare. 5. afabulație, fabulație, intrigă, subiect, (livr.) tramă, (rar) fabulă, (fig.) țesătură. (\~ unui roman.) 6. (TEATRU) acțiune parcursivă = supraproblemă, supratemă. 7. (JUR.) v. proces. 8. v. efect.

Sursa : sinonime

 

acțiúne s. f. (sil. -ți-u-), g.-d. art. acțiúnii; pl. acțiúni

Sursa : ortografic

 

ACȚIÚN//E \~i f. 1) Desfășurare a unei activități. A trece la \~. \~ armată. 2) Exercitare a unei forțe asupra cuiva sau ceva. 3) Desfășurare a evenimentelor într-o operă literară. \~ea romanului. 4) gram. Proces sau stare exprimată de un verb. 5) jur. Act prin care se cere deschiderea unui proces. A intenta o \~. 6) Hârtie de valoare care adevereşte participarea deținătorului la capitalul unei societăți și în virtutea căreia primește dividende. [G.-D. acțiunii; Sil. -ți-u-] /action, lat. actio, \~onis

Sursa : NODEX

 

ACȚIÚNE s.f. I. 1. Faptul de a face ceva, desfășurare a unei activități; faptă, lucrare. ** Gesturile și ținuta cu care un orator își însoțește cuvântarea. ** Operație militară (ofensivă sau defensivă). ** Ceea ce arată un verb (o lucrare, o stare etc.). 2. Totalitatea întâmplărilor dintr-o operă epică sau dramatică; subiect. V. afabulație, epos. 3. Influență. 4. Proces. ** Cerere prin care se deschide un proces. II. Titlu care reprezintă o parte din capitalul unei societăți anonime sau al unei societăți în comandită. [Pron. -ți-u-. / cf. fr. action, it. azione, lat. actio].

Sursa : neologisme

 

ACȚIÚNE s. f. I. 1. desfășurare a unei activități; faptă. * operație militară (ofensivă sau defensivă). * ceea ce arată un verb. 2. totalitatea întâmplărilor dintr-o operă epică sau dramatică. 3. efect, influență. 4. proces. * cerere prin care se deschide un proces. II. hârtie de valoare care reprezintă o cotă fixă din capitalul unei societăți comerciale și care deținătorului dividende. (< fr. action, lat. actio)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruACȚIUNE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 71 pentruACȚIUNE.

Ion Luca Caragiale - Diplomație subțire - Cronică

... ca pe un vrăjmaș declarat al cauzei publice. - Eu nu pot face nimica până nu mă consult cu oamenii mei... - Dar dumnneata patronezi acea pernicioasă acțiune. - Da; însă eu o patronez numa; alții o conduc... și deci... Ei ! apoi când, în mijlocul unui comitet de oameni maturi, un om matur, strâns ...

 

Garabet Ibrăileanu - Omul - o celulă a organismului numit societate

Garabet Ibrăileanu - Omul - o celulă a organismului numit societate Omul - o celulă a organismului numit societate de Garabet Ibrăileanu 1. Omul poartă centrul lumii fizice în orice punct cuprins în spațiul ocupat de trupul său; centrul lumii sentimentale și intelectuale îl poartă în conștiința sa (luând cuvântul în înțelesul său psihologic, nu moral). 2. În lume, nu vorbesc numai de artiști, sunt două feluri de oameni: oameni care apreciază, care au simpatii și antipatii, dar la care aprecierea aceasta, simpatiile și antipatiile nu devin un motiv de luptă. Ei nu luptă pentru ceea ce cred ei că e bine și nu luptă împotriva a ceea ce cred ei că e rău. Majoritatea oamenilor e așa. A trage însă concluzia că acești oameni sunt ,,impasibili", ,,impersonali", ar fi o mare greșeală și nimene, de fapt, n-o face. Dar sunt alți oameni care fac din simpatiile și antipatiile lor motive de luptă, care își fac un ideal (pe care-l urmăresc) de a stârpi ceea ce cred ei că e rău și de a ajuta la triumful binelui. Aceștia sunt oameni ,,luptători"'. 3. ,,Multe dureri-s, puține ...

 

Ion Luca Caragiale - Plătește vizirul

Ion Luca Caragiale - Plăteşte vizirul Plătește vizirul de Ion Luca Caragiale Guvernul a izbutit în sfârșit a se spăla pe mâini de orice amestec în cestiunea revizuirii. Stăruind până în cele din urmă a se ascunde de orice răspundere la spatele credincioaselor sale majorități, și neascultând dreptele pretenții ale minorităților, cari cereau să știe mai nainte de orice părerea lui în cestiunea israelită, guvernul a lăsat asupra camerelor să ia ele inițiativa în această cestiune. În două ședințe secrete ale Camerii și Senatului întrunite, guvernul a dat citire la o mulțime de acte diplomatice, din cuprinsul cărora s'a dovedit cu prisos că numai și numai dânsul este vinovat de încordarea acută la care a ajunsă astăzi cestiunea evreilor. Cu toate acestea, guvernul a refuzat categoric a-și arăta părerea și a face o propunere în privința modificării art. 7, și aceasta pentru cuvintele deja arătate de noi alaltăieri, că oricum s'ar deslega cestiunea din inițiativă parlamentară, poziția lui ministerială să fie salvată. Astfel dar, Camera și Senatul au ales fiecare câte o comisie, care să se ocupe ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Munca creatoare și munca-exercițiu

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Munca creatoare şi munca-exerciţiu Munca creatoare și munca-exercițiu de Constantin Dobrogeanu-Gherea I Cunoscutul scriitor italian Guglielmo Ferrero, într-un studiu frumos asupra muncii intelectuale, ajunge la concluzia că munca intelectuală e penibilă și fiecare om stăruiește s-o înlăture. La această concluzie, care pare la întâia vedere foarte stranie, Ferrero ajunge prin faptul că face o deosebire adâncă între munca intelectuală ca exercițiu, mai mult automatic, și munca intelectuală adevărată , cum zice el. Fără ca să fim de-o părere în totul cu Ferrero, această clasificare a muncilor ne pare fericită, numai noi am da alte nume la aceleași noțiuni, le-am numi munca exercițiu și munca creatoare. Cea întâi, după Ferrero, nu numai că nu e penibilă, dar chiar e plăcută și trebuitoare organismului omenesc. ,,Fiecare organ care împlinește o funcție — zice cu drept cuvânt Ferrero — are nevoie de exerciții. Neactivitatea prelungită se face dureroasă și sfârșește prin a determina boala și chiar degenerarea organului." De aceea copiii lăsați în voia lor aleargă și se ostenesc, un om ce nu muncește se simte rău și se lecuiește prin plimbare și gimnastică: are nevoie organismul de exercițiu ...

 

Gelu Vlașin - Barogh

Gelu Vlaşin - Barogh Barogh de Gelu Vlașin „madăr facărâ€� spune actorul punându-l în dificultate pe traducătorul pudibond ce-a zis nenea — nimic nimic asta-i o expresie stereotipă la ei noi n-avem noi suntem urmași ai lui suntem fiii da suntem fiii mamă mamă ce-o să-i spun vre-o două „fac iuâ€� zice iar nenea ăla bărbos pe ecran zâmbind superior la o tanti dezabuzată taci și ascultă fii pro ssst acțiunea contează și fulgerul care străluminează chipul hidos al ecranului mori mori moarte moarte morții și morții mor cu moartea de

 

George Topîrceanu - I. Minulescu: Trei romanțe pentru mai târziu

... frenetica măsură, Înscrie notele în aer pe-o-nchipuită partitură... Eu sunt un mecanism precoce, Sunt o cutie ventrilocă, Un fericit concurs de piese cu acțiune reciprocă: Șuruburi, Ace, Manivelă, Sunt arcul primului avânt, — Trompetă, Placă, Diafragmă Și... dracu știe ce mai sânt!... Pornesc metalice acorduri Și-n ritmul unui ...

 

George Topîrceanu - Ioan Slavici (Topîrceanu)

George Topîrceanu - Ioan Slavici (Topîrceanu) Ioan Slavici de George Topîrceanu Cu Slavici a dispărut cel din urmă sol, întârziat printre noi, al unei generații strălucite de scriitori, al literaturii de dincolo de Sămănătorul , cea din urmă legătură vie, peste decenii, cu vechea tradiție literară. Bătrânul părea lăsat anume în urmă de către ceilalți , sentinelă de ariergardă, să privească în juru-i, senin și treaz până la sfârșit, ca să poată duce din lumea aceasta a noastră vestea supremă marilor lui prieteni, trecuți de mult în împărăția liniștii. Puțini cititori de literatură românească din generația lui l-au prețuit de la-nceput și l-au urmărit cu dragoste. Dar cititorii mai tineri, de azi, ori nu-l cunosc deloc, ori îl cunosc prea puțin, din ultimele lui scrieri, de aceea nu-l prețuiesc cum se cuvine. Căci opera literară a lui Slavici a fost cam inegală: ca să trăiască zi cu zi, scriitorul a fost nevoit să producă necontenit și, desigur, nu s-a oprit la vreme. Adevăratul Slavici se găsește numai în cele două volume de Nuvele, cu care a debutat. Acolo e Popa Tanda , ...

 

Ion Luca Caragiale - Liberalii engleji și români

... neiertată a cabinetului Gladstone a făcut neînlăturabil războiul, căci a lăsat pe Șere-Ali să intre în sfera de acțiune

 

Ion Luca Caragiale - O nouă societate română

Ion Luca Caragiale - O nouă societate română O nouă societate română de Ion Luca Caragiale Mai mulți domni și doamne din societatea aleasă ș-au propus să înființeze o societate pentru cultivarea limbii și literaturii naționale. Scopul lor este frumos și cu atât mai lăudabil cu cât este lipsit de orice intenție de câștig material, sperăm. Vom avea deci o societate în care nu se vor subscrie acțiuni, ci poezie sau proză frumoasă; nu se vor mai tăia cupoanele cu folos, ci versurile de prisos, și în adunarea generală, în loc de dividende, se vor împărți aplauze și complimente. Proiectul de statute obligă pe membrii de ambe sexe să nu mai vorbească nici în lume, nici în intimitate limbi străine și mai cu seamă limba franceză; ei sunt obligați a vorbi, cu copiii, cu amicii, la biserică, la five-o-clock-uri, la teatru, la baluri, numai românește. Dorința poetului: “O, vorbiți, scriți românește, pentru Dumnezeulâ€� va căpăta pentru membrii tinerii societăți putere de lege. Era în adevăr și timpul casocietatea noastră din straturile superioare să ajungă la convingerea că disprețul limbii naționale și uzul limbii franceze trebuiau să înceteze. A vorbi românește, ...

 

Ion Luca Caragiale - Oare teatrul este literatură%3F

Ion Luca Caragiale - Oare teatrul este literatură%3F Oare teatrul este literatură? de Ion Luca Caragiale Articol publicat în Epoca din 8 august 1897 ; reprodus după I. L. Caragiale, Opere , ediția critică citată, E.P.L., 1965, vol. IV, p. 315-317. Principiul fundamental al artei în genere este intenția de a transmite o concepțiune prin mijloace convenționale de la om la om; încercarea de a realiza acea intenție constituie opera de artă: ori de ce fel ar fi concepțiunea, - înaltă sau joasă, rafinată sau primitivă, sacră ori profană, - numai cîtuși de puțin să fie o izvorîre nu voită, ci pornită firește din adîncimea, infinită ca și natura ce se oglindește în ea, a creierului omenesc, ea merită să se arate lumii, numai să poată cum; și dacă poate cum trebuie, atunci se va impune înțelesului altor minți omenești, numai capabile să fie a înțelege. Aci stă rațiunea finală a artei umane: înțelesul omenesc. Dar cîte sunt mijloacele convenționale pentru transmiterea unei intenții artistice? Sunt desigur multe și mulți critici au căutat să le clasifice. Din cîți am citit pînă acuma, nu am găsit în nici unul o părere deosebită în ...

 

Ion Luca Caragiale - Prospătura

Ion Luca Caragiale - Prospătura Prospătura de Ion Luca Caragiale În vreme de băjenie și de răsmiriță ca acum, se găsesc creeri cari, ori prea svântați ori prea mucezi, ori de frică ori că-și perd sărita, sunt stăpâniți de fel de fel de temeri, una mai bizară și mai nejustificată decât alta. Pe de altă parte toate gazetele (afară de a noastră, se 'nțelege) caută să-și facă negustoria cât pot mai bine, răspândind în public noutăți false și curat născocite, spre amăgirea opiniei publice supraexcitate. Conjurăm pe înalta nobilime și onor. public să nu mai dea niciun crezământ nicidecum la nicio știre din nicio gazetă - căci toate știrile de tot felul din toate locurile și din tot momentul, nimeni altul decât noi, noi și numai noi suntem în stare a le da. O veste tristă pentru amatorii de giumbușuri ziaristice: Aflăm că d. Al. Sihleanu, cu sănătate și voie bună, s'a convertit. Știrea aceasta a produs la Bursă o scădere colosală în cursul acțiunilor ziarului Reforma, foaie cotidiană care apare la două săptămâni odată. Mișcările ostirilor rusești. - Mersul Rușilor spre Dunăre se urmează cu mare iuțeală. Astăzi joi la ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruACȚIUNE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 4777 pentruACȚIUNE.

ACTIV

... ACTÍV , - Ă , activi , - e , adj . , s . n . I. Adj . 1. Care participă ( în mod efectiv ) la o acțiune ; harnic , vrednic . 2. ( Despre corpuri sau substanțe ) Care realizează ( intens ) un anumit fenomen , un anumit efect etc . 3. ( Despre diateza verbală ) Care exprimă faptul că ... ceva la activul său = a fi autorul unei acțiuni grave . A pune ceva la activul cuiva = a pune o acțiune ( gravă ) pe seama cuiva . 4. Colectiv de persoane care activează intens în domeniul vieții politice și obștești sub conducerea organizațiilor partidului clasei muncitoare sau a ...

 

OPERAȚIE

... OPERÁȚIE , operații , s . f . 1. Activitate efectuată de unul sau de mai mulți oameni cu o anumită calificare în vederea atingerii unui anumit scop ; acțiune efectuată de un aparat , de o mașină etc . în cadrul unei munci specifice ; p . gener . acțiune , lucrare . 2. Acțiune terapeutică chirurgicală , efectuată asupra unui organ sau a unui țesut bolnav ; intervenție chirurgicală . 3. Acțiune militară de mare amploare , în vederea realizării unui plan strategic sau a sarcinilor subordonate acestuia . 4. Efectuare a unei tranzacții financiare ...

 

PROCES

... PROCÉS , procese , s . n . 1. Acțiune în justiție făcută pentru soluționarea unui diferend între două părți care sunt în litigiu sau pentru constatarea și sancționarea călcării legilor statului ; acțiune judecătorească ; totalitatea actelor , documentelor adunate în vederea acestei acțiuni . 2. Succesiune de operații , de stări sau de fenomene prin care se efectuează o lucrare , se ...

 

ÎNTRU

... mișcării ) A se da într - o parte . II. ( Introduce un complement circumstanțial de timp ) 1. ( Arată momentul , răstimpul , epoca în care se petrece o acțiune ) Într - un timp scurt . 2. ( Arată timpul cât durează o acțiune ) Va plăti datoria într - un an . III. ( Înv . ; introduce un complement circumstanțial de scop ) Iese întru întâmpinarea musafirului . IV. ( Introduce un complement circumstanțial de mod ...

 

COPT

COPT ^3 , - Ă , copți , - te , s . m . și f . , adj . 1. Persoană care face parte din populația indigenă a Egiptului . 2. Adj . Care aparține copților ^3 ( 1 ) , care se referă la copți . COPT ^2 , COAPTĂ , copți , coapte , adj . I. 1. ( Despre alimente ) Care a fost supus , fără apă sau alt lichid , acțiunii focului pentru a putea fi mâncat . 2. ( Despre fructe și plante ) Ajuns la deplină dezvoltare sub acțiunea unor condiții naturale ; bun de mâncat . II. Fig . 1. ( Despre acțiuni , situații , condiții etc . ) Care e gata , bun ( de ) . . . , potrivit ( să ) . . . , pregătit ( pentru ) . . . 2. ( Despre oameni sau despre mintea , gândurile lor ) Matur , deplin dezvoltat . III. ( Despre abcese , bube etc . ) Care a făcut puroi și este gata să se spargă . COPT ^1 s . n . Faptul de a ( se ) coace . V.

 

DIVERSIUNE

... de a schimba cursul unei acțiuni , de a abate ( prin crearea unor false probleme ) intențiile , gândurile , acțiunile sau planurile cuiva . 2. Acțiune

 

JOC

JOC , jocuri , s . n . 1. Acțiunea de a se juca ( 1 ) și rezultatul ei ; activitate distractivă ( mai ales la copii ) ; joacă . 2. Acțiunea de a juca ( 5 ) ; dans popular ; p . ext . petrecere populară la care se dansează ; horă . 3. Competiție sportivă de echipă căreia îi este proprie și lupta sportivă ( baschet , fotbal , rugbi etc . ) 4. Acțiunea de a interpreta un rol într - o piesă de teatru ; felul cum se interpretează . 5. ( Și în sintagma joc de noroc ) = distracție cu cărți , cu zaruri etc . care angajează de obicei sume de bani și care se desfășoară după anumite reguli respectate de parteneri , câștigul fiind determinat de întâmplare sau de calcul . 6. ( Tehn . ) Deplasare relativă maximă pe o direcție dată între două piese asamblate , considerată față de poziția de contact pe direcția respectivă . 7. Model simplificat și formal al unei situații , construit pentru a face posibilă analiza pe cale matematică a acestei situații . 8. ( Muz . ; în sintagma ) Joc de clopoței =

 

MANIFESTARE

... a ( se ) manifesta și rezultatul ei . 1. Exteriorizare ( prin vorbe , fapte , acțiuni ) a gândurilor , sentimentelor , personalității etc . cuiva . 2. ( De obicei la pl . ) Acțiune

 

MOTIV

... MOTÍV , motive , s . n . I. Cauza , rațiunea , pricina unei acțiuni ; imboldul care împinge la o acțiune sau care determină o acțiune ; mobil . II. 1. Cel mai mic element constitutiv al unei piese muzicale , din dezvoltarea căruia ia naștere tema muzicală ; temă , melodie , intonație . 2. Element pictural ...

 

REACȚIE

... corpuri asupra altui sistem de corpuri , în momentul în care ultimul exercită asupra primului o forță ( sau un cuplu de forțe ) care se consideră ca acțiune . II. ( În forma reacțiune ) Împotrivire politică și economică a claselor în declin față de orice manifestare a progresului social ; p . ext ...

 

RETURNARE

RETURNÁRE^3 , returnări , s . f . Acțiunea de a returna ^3 ; înapoiere . - V. returna ^3 . RETURNÁRE^2 , returnări , s . f . Acțiunea de a returna ^2 . - V. returna ^2 . RETURNÁRE^1 , returnări , s . f . Acțiunea de a returna ^1 și rezultatul ei . - V. returna ^

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...