Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:NEACADEMIC, ACADEMISM, ANTIACADEMIC, ANTIARTĂ, ASPIRANTURĂ, DANS, DOCTOR, MAESTRU ... Mai multe din DEX...

ACADEMIC - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ACADÉMIC, -Ă, academici, -ce, adj. 1. Care ține de academie, privitor la academie. * Titlu academic = diplomă obținută într-o școală de grad universitar. ** (Substantivat, m.; înv.) Membru al Academiei Române. 2. Distins, solemn; de o corectitudine exagerată; convențional. * Stil academic = manieră în artă în care subiectul este tratat în genul studiilor de școală de artă academică (1); stil sobru, corect, științific, convențional și rece. - Din fr. académique, lat. academicus.

Sursa : DEX '98

 

ACADÉMIC adj. 1. distins, solemn, (livr.) elevat. (Ton \~.) 2. convențional, (fig.) rece. (Pictură \~.)

Sursa : sinonime

 

académic adj. m., pl. académici; f. sg. académică, pl. académice

Sursa : ortografic

 

ACADÉMI//C \~că (\~ci, \~ce) 1) Care ține de academie; propriu academiei. 2) Care are caracter pur teoretic. Discuție \~că. /<lat. academicus, fr. académique

Sursa : NODEX

 

ACADÉMIC, -Ă adj. 1. referitor la academie. 2. propriu unei academii; distins; solemn, convențional, rece. (< fr. académique, lat. academicus)

Sursa : neoficial

 

ACADÉMIC, -Ă adj. 1. Referitor la academie, de academie. * Titlu academic = diplomă obținută la absolvirea unei forme de învățământ universitar. 2. Distins; solemn. // s.m. (Rar) Academician. [< rus. akademik, cf. fr. académique, it. academico < lat. academicus].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruACADEMIC

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 40 pentruACADEMIC.

Ion Luca Caragiale - Doi academici

Ion Luca Caragiale - Doi academici Doi academici de Ion Luca Caragiale Istorică pereche – Așa prieteni, zic și eu! Ce legătură veche! Ureche jură-ntr-un Hăsdeu, Hăsdeu într-o

 

Ion Luca Caragiale - Concurs și premiuri academice

Ion Luca Caragiale - Concurs şi premiuri academice Concurs și premiuri academice de Ion Luca Caragiale Academia Română și-a împărțit premiile: pe cel mare, de 12.000 lei. l-a pus la păstrare, negăsind pe nici un concurent vrednic pentru a-l obține; pe cel de 5.000 lei l-a acordat amicului nostru B. Delavrancea pentru Paraziții. Un spirit sucit, puțin în curent cu cele literare, a zis cu această ocazie: “Iar Paraziții? parcă era vorba să nu se mai premieze academicienii între dânșii!â€� Cu aceeași ocazie ne-a picat și nouă, celor de la Moftul român, dintr-o sorginte pur academică, o donațiune de 250 lei; cum? vom lămuri aceasta mai târziu. Mărturisim că cea dântâi idee ce ne-a venit a fost să împărțim frumușel această sumă între directorul și redactorul nostru— au mai făcut și alți moftangii români așa ceva, și nu s-a mai prăpădit lumea. Ne-am gândit însă că aceasta ar fi un abuz rușinos și ne-am întrebat: cum se pot întrebuința acești 250 lei mai nemerit, așa ca să răspundem ...

 

Ion Luca Caragiale - D. B. P. Hăsdeu

... în opinia celor mici pe cei mari și pe cei mici în opinia publică – este un schimb amabil de ridicări reciproce. La aceasta spiritualul academic mi-a răspuns: Reprodu ce vrei, dar scrisoare nu-ți dau. Pentru ce? Unde ai văzut om serios ca mine să dea hârtie ... prin urmare, să anunțăm că vom da în unul din numerele viitoare o minunată și foarte rară bucată umoristică din tinerețe a ilustrului academic

 

Ștefan Octavian Iosif - O viață

... ochii câteodată îi ard aprinși de friguri, Și e cam tras la față, și pare cam anemic, Și nici nu cred să aibă vreun titlu academic (Căci titlurile astăzi la toți le-astupă gura), E drept că se ocupă chiar cu literatura, Dar... n-are mândre plete și nu-i croit ...

 

Alexandru Mocioni - Conștiința națională

Alexandru Mocioni - Conştiinţa naţională [Conștiința națională] de Alexandru Mocioni august 1887 Cu plăcere ced dorinței ce mi-a manifestat junimea noastră academică din Viena, de a contribui și eu cu o mică lucrare la «Almanahul literar», ce intenționează a edita în acest an. Văd în această întreprindere a ei un îmbucurător semn de năzuință națională și pururea voios conlucru pe acest teren cu junimea noastră. Inima junimei formează cel mai susceptibil sol pentru semința idealurilor mai înalte ale vieții și cu drept cuvânt fiecare popor privește în junimea sa națională naturalul depozitar al speranțelor sale pentru un viitor mai frumos și mai bun. Și aceasta în privința națiunei noastre stă în măsură încă mai mare. Puține popoare au avut o istorie de suferințe atât de dură ca al nostru. Acest popor despoiat de drepturi și libertăți, opres cu puterea în tendințele sale culturale, în strictul sens al cuvântului, a fost cu corpul viu prada dismembrată a avidităței, ambițiunei și domniei străine și precât nu aceasta, apoi prada ilegitimelor interese particulare. Și dacă astăzi o parte a acestui popor, cu îndreptățită mândrie se bucură de ...

 

Ion Luca Caragiale - "Romanii călători" de Ioan Kalinderu

... înalte, pentru cultivarea artelor frumoase. Aceste “nobile inutilitățiâ€� au fost totdeauna un fel de strict necesariu pentru oamenii cu spirite mai ridicate. Savantul nostru academic, d. I. Kalinderu, este unul dintre acestia; iată un studios pasionat, care urmărește cu o neobosită dragoste cercetările sale asupra vieții și civilizației romane. Romanii ...

 

Ion Luca Caragiale - Decadență

Ion Luca Caragiale - Decadenţă Decadență de Ion Luca Caragiale Puteți râde voi, tineri sceptici, cari ați aruncat sfintele credințe în schimbul științei profane. Eu sunt mâhnit de câte văz. Am fost la întrunirile opoziției în Craiova și în Iași, și mărturisesc drept că am ieșit adânc afectat de decadența moravurilor noastre politice. Asta e opoziția? Astea sunt întruniri de opoziție? Oratori cari vorbesc ca toți oamenii, liniștiți de parcă n'ar fi la guvern un partid adversar, desbătând cu sânge rece ca la Academie, ba încă permițându-și a face și glume și spirit. Auzi glume și spirit când ești în opoziție! Niciun orator nu se bate cu pumnul în piept. Niciunul nu răstoarnă sfeșnicele, nu sparge tribuna, nu-și taie mâna în țăndările paharului spart. Niciunul nu-și mai scoate brațul din umăr printr'un suprem gest patriotic. Nimic din toate astea. Și ce e mai rău, e că școala asta decadentă prinde - poporul, publicul, are aerul că aprobă acest curent menit să ucidă cu desăvârșire avânturile mari, să stingă focul sacru al pasiunilor politice. Unde sunt vremurile clasice ale liberalismului român? Unde e sala Slătineanu? Sala Bossel? Circul dela Constantin-Vodă? S'au dus toate ...

 

Ion Luca Caragiale - Reportaj parlamentar

Ion Luca Caragiale - Reportaj parlamentar Reportaj parlamentar de Ion Luca Caragiale Ieri s-a făcut în Cameră a doua citire a declarației pentru modificarea art. 7 din Constituție. În urma îndelungatelor desbateri ce au avut loc cu ocazia întâiei citiri și în urma votului dat după închiderea acelor desbateri, toată lumea se așteaptă, cu drept cuvânt, că minoritatea are să crează, că e de demnitatea ei să nu mai ia cuvântul pentru o cauză odată pierdută, nefiind mai ales nici o probabilitate că dispozițiile majorității s-ar fi fost schimbat întru ceva. Desbaterile, ce au avut loc la prima citire, sunt încă vii în memoria tutulor; materia discuțiunii a fost, precum știm, sleită de oratorii cari au luat cuvântul și pentru și contra opiniei majorității, așa că orice s-ar fi zis la a doua citire, n-ar fi fost decât numai repețirea ziselor dela cea d-întâi, desbaterile de acum nu ar fi fost decât un fel de a doua ediție, revăzută numai în privința stilului poate, a desbaterilor trecute, fiind rezultatul votării asigurat firește pentru opinia majorității. Cu toate acestea, minoritatea din ...

 

Vasile Alecsandri - Imn lui Ștefan cel Mare

Vasile Alecsandri - Imn lui Ştefan cel Mare Imn lui Ștefan cel Mare de Vasile Alecsandri cântat la serbarea junimii academice dată în memoria acestui domn la mănăstirea Putna, în 15/27 august 1871 La poalele Carpaților, Sub vechiul tău mormânt, Dormi, erou al românilor, O! Ștefan, erou sfânt! Ca sentinele falnice Carpații te păzesc Și de sublima-ți glorie Cu secolii șoptesc. Când tremurau popoarele Sub aprigii păgâni, Tu le-apărai cu brațele Vitejilor români. Cu drag privindu-ți patria Și moartea cu dispreț, Măreț în sânul luptelor, Și-n pace-ai fost măreț. În cer apune soarele Stingând razele lui, Dar într-a noastre suflete În veci tu nu apui! Prin negura trecutului, O! soare-nvingător. Lumini cu raze splendide, Prezent și viitor. În timpul vitejiilor, Cuprins de-un sacru dor, Visai unirea Daciei Cu-o turmă ș-un păstor; O! mare umbră-eroică, Privește visul tău: Uniți suntem în cugete, Uniți în Dumnezeu. În poalele Carpaților, La vechiul tău mormânt, Toți în genunchi, o! Ștefane, Depunem jurământ: Un gând s-avem în numele Românului popor, Aprinși de-amorul gloriei Ș-al patriei

 

Vasile Alecsandri - Imn religios

Vasile Alecsandri - Imn religios Imn religios de Vasile Alecsandri cântat la serbarea junimii academice române, dată în memoria acestui domn Ștefan cel Mare la mănăstirea Putna, în 15/27 august 1871 Etern, Atotputernic, o! Creator sublime, Tu, ce dai lumii viață și omului cuvânt, În tine crede, speră întreaga românime... Glorie ție-n ceruri, glorie pe pământ! Sub ochii tăi în lume lungi valuri de-omenire Pe marea veciniciei dispar ca nori în vânt, Și-n clipa lor de viață trecând strigă-n uimire: Glorie ție-n ceruri, glorie pe pământ! Tu din sămânța mică înalți stejarul mare, Tu junelor popoare dai un măreț avânt, Tu-n inimile noastre ai sacre, vii altare. Glorie ție-n ceruri, glorie pe pământ! În tine-i viitorul, trecutul și prezentul! Tu duci la nemurire prin tainicul mormânt Și numele-ți cu stele lumină firmamentul. Glorie ție-n ceruri, glorie pe pământ! Etern, Atotputernic, o! Creator sublime, Tu, care ții la dreapta pe Ștefan, erou sfânt, Fă-n lume să străluce iubita-i românime... Glorie ție-n ceruri, glorie pe

 

Titu Maiorescu - Neologismele

... solemn al Academiei Române ne-a denunțat de cosmopoliți; dl P. Grădișteanu, în Revista contimporană, de germanizatori; voluminoasa espresiune a spiritului academic din acea epocă, Dicționarul limbii române de A. T. Laurianu și Massimu, era cât p-aci să ne cufunde — nu prin greutatea ... și capelura-ți blondă Ca buclele lui Phedru te-ammantă, te circondă, nu credem că vor mai fi imitate de alții. Nici terminii din dicționarul academic de A. T. Laurianu și Massimu, catellare (a făta căței), bussul (cutiuță, tabatieră), cacumen (vârf), dapatic (măreț), dedecore (rușine), fodicare (a ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruACADEMIC

 Rezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentruACADEMIC.

NEACADEMIC

... NEACADÉMIC , - Ă , neacademici , - ce , adj . 1. Care nu aparține academiei sau academismului . 2. Lipsit de solemnitate , de convenționalism . [ Pr . : ne - a - ] - Ne - + academic ( după engl . non - academic

 

ACADEMISM

... 1. Atitudine estetică promovând imitația necondiționată a creațiilor artei antice și a Renașterii . 2. Fel de a se comporta academic

 

ANTIACADEMIC

ANTIACADÉMIC , - Ă , antiacademici , - ce , adj . Care respinge principiile academice ( 2 ) . [ Pr . : - ti -

 

ANTIARTĂ

ANTIÁRTĂ s . f . 1. Producție care nu respectă principiile artei ( academice ) . 2. Producție antiartistică . [ Pr . : - ti -

 

ASPIRANTURĂ

ASPIRANTÚRĂ s . f . ( în trecut ) Sistem de pregătire postuniversitară și academică a viitorilor candidați în

 

DANS

... melodii și având caracter religios , de artă sau de divertisment . Dans ritual . Dans popular . Dans de caracter . Dans de salon . Dans modern . Dans clasic ( sau academic ) = ansamblu de mișcări artistice convenționale care constituie baza tenhică a coregrafiei , a spectacolelor de balet etc . 2. Acțiunea de a ...

 

DOCTOR

DÓCTOR , doctori , s . m . 1. Persoană cu studii superioare care se ocupă cu vindecarea , tratarea sau prevenirea bolilor umane și animale ; medic . 2. Titlu științific înalt acordat de o instituție academică sau de învățământ superior ; persoană care are acest titlu . 3. ( Fam . ) Persoană foarte pricepută într - un domeniu . 4. ( Bot . , reg . ; în forma doftor ) Arbust mediteraneean și tropical din care se extrage saburul ( Alo� vera ) . [ Var . : ( 1 , pop . ) dóftor s .

 

MAESTRU

... creator al unui curent etc . 2. Titlu dat în trecut profesorilor care predau în școli discipline ca desenul , muzica etc . ( fără să aibă un titlu academic ) ; persoană care avea acest titlu . 3. Persoană competentă , calificată într - un anumit domeniu ( de obicei muzică , dans , sport ) , care adesea instruiește pe cineva în domeniul ...