Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ÎMPINGĂTOR, ARTILERIE, CRAVATĂ, CUIER, DEPENDINȚĂ, DICHIS, DISPOZITIV, ECHIPAMENT, EPIFRAZĂ, FURNITURĂ ... Mai multe din DEX...

ACCESORIU - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ACCESÓRIU, -IE, accesorii, adj., s.n. 1. Adj., s.n. (Obiect, piesă, dispozitiv) care constituie un element secundar, anex, incidental, complementar. 2. (Despre drepturi, cereri etc.) Secundar în raport cu alt drept sau altă cerere, dar legat de acestea și supunându-se ca atare unor condiții de fond și de procedură comune. - Din fr. accessoire, lat. accessorius.

Sursa : DEX '98

 

ACCESÓRIU adj. v. auxiliar.

Sursa : sinonime

 

accesóriu adj. m. [-riu pron. -riu], f. accesórie (sil. -ri-e); pl. m. și f. accesórii

Sursa : ortografic

 

accesóriu s. n. [-riu pron. -riu], art. accesóriul; pl. accesórii, art. accesóriile (sil. -ri-i-)

Sursa : ortografic

 

ACCESÓRI//U^2 \~i n. mai ales la pl. 1) Piese anexe ale unei mașini sau ale unui aparat. \~i de automobil. 2) Obiecte mărunte (de îmbrăcăminte, de mobilier etc.). [Sil. -riu] /<lat. accessorius, fr. accessoire

Sursa : NODEX

 

ACCESÓRI//U^1 \~e (\~i) Care însoțește un element principal; suplimentar. [Sil. -riu] /<lat. accessorius, fr. accessoire

Sursa : NODEX

 

ACCESÓRIU, -IE adj. Care însoțește un element principal, fiind dependent de acesta. ** (s.n.; la pl.) Piese anexe ale unei mașini etc. [Cf. lat. accessorius, fr. accessoire].

Sursa : neologisme

 

ACCESÓRIU, -IE I. adj. care însoțește un element principal, dependent de acesta; secundar, neesențial. II. adj., s. n. (obiect, piesă, dispozitiv) anex. (< fr. accessoire, lat. accessorius)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruACCESORIU

 Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentruACCESORIU.

Constantin Stamati-Ciurea - Floricica codrului

Constantin Stamati-Ciurea - Floricica codrului Floricica codrului de Constantin Stamati-Ciurea Legendă Cuprins 1 I 2 III 3 IV 4 Note I În timpul robiei poporului rusesc* gemeau sub al ei jug apăsător optzeci de milioane de suflete pe un teritoriu întins, începând de la zidurile Chinei până la malurile Nistrului, un teri­toriu colosal în mărimea lui. Boierul era servul țarului, iară poporul de rând sclavul boierului. Acea epocă plină de desfătare era fericită pentru boierimea nobilă, care se folosea în plin de puterea mai că nemărginită ce o avea peste robii săi... Boierii trăiau în orgii și în risipă, negân­dind la interesele patriei, chibzuind că, dacă terenul lor este neatârnat și robii supușii lor, trebuie să fie țara în bună orân­duială. Iară la caz de război cu turcul păgân, boierimea ducea la căsăpie legioane de robi pentru statul militar, și cu asta scăpau de datoriile lor în caz de război față cu țara, zicând că sângele nobil trebuie păstrat în țară ca un product scump, iară nu vărsat în luptă de-a valma cu mojicii, ba încă cu antihriști și ne­botezați**. Astă nedreptate provenea mai mult din cauza că feu­dalii Rusiei ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Omul enigmatic

Constantin Stamati-Ciurea - Omul enigmatic Omul enigmatic de Constantin Stamati-Ciurea Baladă în proză Trecuse ora a opta de seară sau, mai bine zis, de noapte, căci, fiind iarna, înserase de mult. Pe străzile orașului spulbera visco­lul o ceață compactă de omăt, prin care când și când sclipeau luminile fanarelor înșirate pe marginea trotuarelor. Crivățul su­fla urlând cu turbare pe străzile pustii, iară în odaia unde mă aflam se zbuciumau cu un vaiet jalnic obloanele ferestrelor din afară. Totul era cufundat în tăcere, căci unde predomină vocea de urgie a elementelor tulburate, vocea creațiunii tace cu supunere, cunoscând în ele puterea supremă neîndurată! Ce chin, ce supliciu, ce apăsare dureroasă produce un astfel de timp asupra organismului unui biet om, dacă tot aceeași tul­burare se săvârșește în sufletul său. Au nu este dar omul un cos­mos mic cu zilele sale senine de primăvară, cu razele luminoase ale speranțelor juneții, cu al lui cântec de privighetoare ce este vocea inimii, spunându-și iluziile fericirii. Cu sufletul său zboară atuncea în eternul nemărginit, legănându-se în aer ca ciocârlia deasupra cuibușorului, pe care amorul i l-a pregătit din florile vieții ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Două primadone

Constantin Stamati-Ciurea - Două primadone Două primadone de Constantin Stamati-Ciurea I Dona Burakova Știut este că oamenii bătrâni, osteniți de o viață îndelungată și dormitând pe ruinele trecutei lor activități, necontenit se plâng de starea prezentă și laudă ceea ce a fost. Ei cu oareșicare deo­sebită stimă își aduc aminte de acel timp, și epilogul convorbirii lor se sfârșește mai totdeauna cu o tristă oftare adresată suve­nirelor anilor trecuți. Tânăra generație, din respect către părul cărunt, nu contrazice, ci cu ironie zâmbește pe furiș, ascultă flecăria și gândește... oare ce gândește? D-ta, cititorule, dacă ești tânăr, știi ce gândește. Știi bine că toți moșnegii sunt guralivi, știi că ei măcar prin aduceri aminte își mai mișcă simțirile paralizate de greutatea anilor și a ne­putinței, punctul de unde nu-i departe ultima stațiune a omului bătrân, mormântul ce se află într-un pustiu imens fără verdeață, la care ajunge trecând peste colina de flori a tinereții. Deci poves­tirea întâmplărilor din tinerețile trecute nu o dată este intere­santă, și junimea o ascultă cu plăcere. Vă ofer, așadară, și eu un episod din întâmplările mele, pe când ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Ioan Vodă cel Cumplit

... solo enim vomere terra proscinditur, sed ut hoc fieri possit, etiam caetera aratri membra sunt necessaria. În favoarea punctului principal se mai anină câte ceva accesoriu, precum toate părțile plugului sunt neapărate, deși numai fierul cel lung servește a brăzdui pământul. 1. Guizot, în studiul său asupra lui Shakespeare ...

 

Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul și Francmasoneria

Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul şi Francmasoneria Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul și Francmasoneria de Nicolae Paulescu publicată în 1913 Cuprins 1 SPITALUL [1] 1.1 I. Ce este un medic? 1.2 II Dar, ce este un bolnav? 1.3 III Ce este un spital? 1.4 Dar ce este Caritatea? 1.5 LEGISLAȚII RELIGIOASE 2 CORANUL 2.1 I. - Patima de proprietate 2.2 II. - Patima de dominație 2.3 III. - Legea iubirii 3 TALMUDUL 3.1 I. - Patima de proprietate 3.1.1 1. - Cămătăria 3.1.2 2. - Frauda 3.1.3 3. - Jurământul fals 3.2 II - Patima de dominație 3.3 III - Legea iubirii 3.4 Omorurile rituale 4 CAHALUL 4.1 ORGANIZAȚIA STATULUI JIDOVESC 4.1.1 A) CAHALUL ELEMENTAR 4.1.1.1 I. - Școlile talmudice 4.1.1.2 II. – Proprietate 4.1.1.3 III. – Dominație 4.1.2 B) CAHALELE SUPERIOARE 4.1.3 EFECTELE CAHALELOR TALMUDICE 4.1.3.1 AUSTRO-UNGARIA 4.1.3.2 BUCOVINA 4.1.3.3 GALIȚIA 4.1.3.4 UNGARIA 4.1.3.5 AUSTRIA 4.1.3.6 FRANȚA 4.1.3.7 ALGERIA 4. ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruACCESORIU

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 28 pentruACCESORIU.

ÎMPINGĂTOR

... ÎMPINGĂTÓR , împingătoare , s . n . Accesoriu

 

ARTILERIE

ARTILÉRIE , artilerii , s . f . Ansamblu de arme de foc ( cu accesorii ) care servesc la aruncarea de proiectile grele la distanță ; parte a armatei care mânuiește acest

 

CRAVATĂ

... CRAVÁTĂ , cravate , s . f . Accesoriu al îmbrăcămintei ( bărbătești ) , constând dintr - o fâșie îngustă de stofă , de mătase etc . care se înnoadă la gât și ale cărei capete sunt de obicei ...

 

CUIER

CUIÉR , cuiere , s . n . Suport de lemn sau metal , mobil sau fixat în perete , prevăzut cu mai multe cârlige sau brațe , de care se atârnă diverse obiecte și accesorii de îmbrăcăminte . [ Pr . : cu - ier ] - Cui + suf . -

 

DEPENDINȚĂ

DEPENDÍNȚĂ , dependințe , s . f . Încăpere accesorie a unei case de locuit ( bucătărie , baie etc . ) ; ( la pl . ) , ansamblul acestor

 

DICHIS

DICHÍS , dichisuri , s . n . ( Pop . și fam . ) 1. ( La pl . ; adesea fig . ) Obiecte mărunte , piese , accesorii ( lipsite de importanță ) care completează un sistem și ajută la buna lui funcționare . 2. Podoabă , găteală ,

 

DISPOZITIV

DISPOZITÍV , dispozitive , s . n . 1. Ansamblu de piese legate între ele într - un anumit fel ( de obicei imobil ) și care îndeplinește o funcție bine determinată într - un sistem tehnic . 2. Dispunerea pe teren a trupelor în vederea unei acțiuni de luptă sau a unei deplasări ; p . ext . ( concr . ) trupele astfel dispuse pe teren ( împreună cu zona în care se află ) . 3. Parte finală a unei hotărâri judecătorești , în care se arată soluția dată litigiului ( și unele dispoziții

 

ECHIPAMENT

ECHIPAMÉNT , echipamente , s . n . 1. Totalitatea obiectelor de îmbrăcăminte , de încălțăminte și de accesorii cu care este dotat un militar , un sportiv , un excursionist , un scafandru etc . pentru a ( se ) echipa . 2. Ansamblu de piese , de dispozitive și de mecanisme , împreună cu elementele de legătură , aparținând unei instalații , unei mașini etc . și îndeplinind o anumită funcție în cadrul acestor sisteme

 

EPIFRAZĂ

EPIFRÁZĂ , epifraze , s . f . Figură retorică prin care se adaugă unei fraze care pare terminată una sau mai multe părți în care se dezvoltă o idee

 

FURNITURĂ

... FURNITÚRĂ , furnituri , s . f . 1. Furnizare . 2. Marfă furnizată . 3. ( La pl . ) Rechizite de birou . 4. ( La pl . ) Material accesoriu

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...