Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ADĂUGARE, ADIȚIONAL, ORNAMENT, SUPLIMENT, SUPRAADĂUGA, ÎMBOGĂȚI, ÎNNĂDI, ÎNSOȚI, ȘARLOTĂ, ACCELERATOR, ACIDULA ... Mai multe din DEX...

ADĂUGA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ADĂUGÁ, adáug, vb. I. 1. A mai pune peste..., a da în plus; a face sporească. ** A spune sau a scrie ceva în continuare sau în completare. 2. Refl. și tranz. A (se) alătura, a (se) alipi, a (se) reuni. [Pr.: --u-. - Var.: adăogá vb. I, adáoge vb. III, adăogí, adăugí vb. IV] - Lat. *adaugere.

Sursa : DEX '98

 

A adăugaa reduce, a scădea

Sursa : antonime

 

ADĂUGÁ vb. a pune. (\~ puțină sare în aluat.)

Sursa : sinonime

 

adăugá vb. (sil. --u-), ind. prez. 1 sg. adáug, 3 sg. și pl. adáugă (sil. -da-u-), 1 pl. adăugăm; conj. prez. 3 sg. și pl. adáuge; ger. adăugând

Sursa : ortografic

 

A ADĂUGÁ adáug 1. tranz. 1) A mai pune la ceea ce este. \~ zahăr în ceai. 2) A completa în scris sau verbal. \~ un vers. 3) A alătura la ceva (pentru a face mai lung, mai larg etc.). 2. intranz. A deveni mai mare (în volum, număr sau intensitate); a spori. \~ în greutate. [Sil. --u-] /<lat. adaugere

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruADĂUGA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 176 pentruADĂUGA.

Emil Gârleanu - Ochiul lui Turculeț

Emil Gârleanu - Ochiul lui Turculeţ Ochiul lui Turculeț de Emil Gârleanu Prietenul mă dojeni: — Pentru ce stai de o bucată de vreme atât de posomorât? Nu mă simțeam tocmai bine; i-am răspuns: — Sunt cam bolnav. — Mofturi! Ți-a intrat în cap, ca la babe, că ești bolnav, și-o ții morțiș. Privește frumusețea dimprejurul tău și-o să vezi cum te însănătoșezi. Ești doar poet! Intram cu trăsura printre lanuri de rapiță; un vânt ușor legăna floarea galbenă, aurită în revărsarea celor dintâi raze ale soarelui. Pe margini, în zări, pădurile rămâneau în urmă, albăstrii, păreau că lunecă una după alta, pe fața cerului, ca niște nori. Câte un ciocârlan se ridica deodată, din fața calului, și zbura pe o parte, ciripind ascuțit. Priveliștea îmi întări puțin sufletul. — Ei, și ce ai? mă întrebă batjocoritor prietenul. — Mă cam doare capul. Prietenul ridică puțin sprâncenele, zâmbi în colțul buzelor și suspină prelung. — Ei, dragul meu, zise dânsul, ce păcat că nu se poate înlocui și capul, ca ochiul lui Gavrilă Turculeț! Îi cunoșteam de mult meșteșugul de povestitor. Întâmplarea cu ochiul lui Turculeț trebuie să aibă hazul ei, mi-am zis, ...

 

Grigore Alexandrescu - O nuntă

... căpăstru, simboluri magice ale supunerii, și cu cea mai desăvârșită eleganță le puse de gâtul miresei, apoi o trase înăuntru, fără a mai adăuga nimic la darurile sale. Acum nunta era săvârșită și masa întinsă pentru cei chemați. Ce s-a mai urmat după aceea nu știu ...

 

Garabet Ibrăileanu - Caracterul specific național în literatura română

... Pe lângă cei trei prozatori munteni citați mai sus, trebuie să adăugăm pe Caragiale, Delavrancea, Brătescu-Voinești și Galaction; iar în Moldova, la Negruzzi vom adăuga pe Alecsandri, Russo, Kogălniceanu, Gane, Creangă, Vlahuță (mai fecund ca prozator și mai ales mult mai important în această calitate din punctul de vedere al ... Iosif, singur, n-a scris proză ca Anghel, ceea ce arată că dintre amândoi, numai acesta din urmă era prozator). Iar dacă am adăuga și pe alții, munteni și moldoveni, proporția ar fi încă și mai favorabilă tezei noastre. (Pe Duiliu Zamfirescu nu l-am pus la socoteală, pentru ... scriitori de adevărată valoare din Ardeal, trei sunt prozatori (și pictori ai celor mai specifice aspecte ale vieții românești): Slavici, Agârbiceanu, Rebreanu și, dacă am adăuga și pe scriitorii secundari, de pildă un Pop Reteganul etc., constatarea noastră ar căpăta o și mai mare consistență. Dealtmintrelea, caracterul național al literaturii ardelene ...

 

Vasile Alecsandri - Balta-albă

Vasile Alecsandri - Balta-albă Balta-albă de Vasile Alecsandri (1847) Dlui I. Bălăceanu Într-o seară din luna trecută eram adunați mai mulți prieteni, toți lungiți pe divanuri, după obiceiul oriental, și înarmați de ciubuce mari, care produceau o atmosferă de fum vrednică de sala selamlicului a unui pașă. Afară cerul era învelit de nori vineți, care se spărgeau deasupra Iașului, cu gând de a-l spăla de glod și de păcate; dar în zadar ei își vărsau sudorile!... Eforia nu încuviințase proiectul lor! Printre noi se găsea un tânăr zugrav francez, care pentru întâia dată ieșise din țara lui spre a face un voiaj în Orient. -- Domnilor, ne zise el, vă mărturisesc cu rușine că, pân-a nu veni în țările d-voastră, nici nu prepuneam că se află în Europa o Moldavie și o Valahie. Dar nu mă plâng nicidecum, de vreme ce, ca un Columb, am avut plăcere a descoperi eu însumi aceste frumoase părți ale lumii și a mă încredința că, departe de a fi locuite de antropofagi, ele cuprind în sânul lor o societate foarte plăcută. -- Domnule, răspunse unul din ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Luxul

Constantin Stamati-Ciurea - Luxul Luxul de Constantin Stamati-Ciurea Dedicat Eminenței Sale Înalt Preasfințitului arhiepiscop și mitropolit al Bucovinei și Dalmației etc. etc., dr. Silvestru Morariu-Andrievici Nu anii îmbătrânesc pe om, ci viața, pentru că starea normală a omului este indiferentismul... Ce exprimă cuvântul lux ? Expunerea sau deslușirea deșertăciunilor omenești, în care par­tizanii senzualismului caută desfătarea trupească, găsind că în ea este originea tuturor ideilor noastre în contra idealismului. Orișicum să fie, dar luxul este viciul cel mai atrăgător, cel mai molipsitor, din care se nasc toate calamitățile ce aduc la pieire nu numai individualitatea omenirii, ci dărâmă și stinge națiuni întregi. Odată ce omul este molipsit de acest demon al ispitei, el contenește de a fi mulțumit cu aceea ce munca sa îi dă. Nu exis­tă o chestie mai grandioasă și mai însemnată de discutat decât chestia luxului; lupta și contrazicerile ideilor nu s-au sfârșit între filozofii antici precum și moderni. Unii sunt de opinia că luxul este podoaba națiunii și alții că el este pieirea ei. Răsfoind paginile istoriei, găsim că unde luxul se mărește, năravurile se desfrânează și națiunea slăbind cade și se stinge. La egipteni, la perși, ...

 

Alexei Mateevici - Cumătriile

Alexei Mateevici - Cumătriile Cumătriile de Alexei Mateevici În zorile vieții, ca și la apusul ei, sunt la românii țărani o seamă de obiceiuri și credințe, vrednice de luat aminte. În ceasul nașterii niște ființe nevăzute, numite ursitoarele, sunt de față și menesc copilului soarta vieții lui. De aceea, în cursul vieții, când sosește cineva la o primejdie de boală, îi fac bătrânele satului de ursită pe o frigare nouă; tot asemenea mai fac și fetelor de măritat, ca să le sosească ceasul mai curând. Când intră tatăl în casă, baba (moașa), pe a carei zbârcită față, deprinsă cu posomorât, se vede o rază de senin, îi sare înainte sprintenă, ca o copilă, și-i spune voioasă veste că are un băiețel sau o fetiță. Dacă noul-născut îi băiat, atunci baba se repede și-i smulge căciula din cap, vestindu-i prin aceasta, înainte de a-i spune vreo vorbă, că are un fecior, căruia-i trebuie astfel de lucruri. Tot asemenea face și cu alți bărbați ce se ivesc în casă. După ce s-au vestit în sat de naștere, încep a veni, una câte una, megieșele și prietenele lehuzei, aducându-i, ...

 

Emil Gârleanu - Înecatul

Emil Gârleanu - Înecatul Înecatul de Emil Gârleanu Gheorghe Nicoară, călăraș cu schimbul, și frate-său, un băiețandru căruia nu-i mijise mustața, veniseră să adape caii în Siret. Cum coborau spre vad, băiatul spuse: — Ia te uită, bădiță, colo, sub mal, ce buștean a adus apa! Călărașul privi într-acolo, apoi strânse calul în călcâie și intră până la mijlocul râului. După ce se uită, țipă deodată: — Ira, măi, un om înecat! Băiețandrul încremeni locului. Călărașul îi strigă: — Fugi până ici la moară și cheamă pe moș Vasile. Băiatul lovi cu funia căpăstrului în cal și o luă spre moară. Se întoarse repede înapoi. Morarul nu era acolo. — Atunci repede-te și adu pe tătuca. Luați și o frânghie. Rămas singur, călărașul se apropie să se uite. Privi îndelung. Înecatul fusese izbit de apă în mâncătura malului și se prinsese între niște rădăcini. Șuvoiul îl bătea, mai să-l smulgă, să-l ducă la vale. Călărașul auzi niște glasuri, se întoarse și el și, cunoscând pe cei de pe mal, le răcni: — Măi Toadere... Năstase... Veniți, că-i un om înecat! Hai de l-om scoate! Flăcăii rămaseră puțin pe gânduri, apoi ...

 

Emil Gârleanu - Întâmplarea

Emil Gârleanu - Întâmplarea Întâmplarea de Emil Gârleanu Cum se întorsese de la târg, porunci să i se facă un ceai, îl înjumătăți cu rom, îl dădu de dușcă și se culcă. A doua zi îl găsiră mort, în pat, culcat pe o parte, cu mâna sub cap. Nici o urmă de zbuciumare, de suferință, nimic. Slugile curții și oamenii de pe moșie se perindară, unul câte unul, pe lângă patul stăpânului, duceau mâna la gură, rămâneau câteva clipe cu ochii mari deschiși, privind mortul, apoi, făcându-și cruce, se depărtau, fără să scoată o șoaptă. După părerea tuturor, întâmplarea aceasta nu putea veni așa, din senin. Să-l fi lovit cineva nu, nici nu era atins... Să-l fi otrăvit? Hm! cine? Om bun, prea bun încă, darnic, omenos în toate întreprinderile, cine ar fi putut avea un gând pizmaș asupra lui? Totuși, ziceau oamenii, ceva-ceva trebuie să fi fost. Sandu al Radului adusese vestea într-un pâlc de oameni, dimineața: — A murit boierul. Iaca, l-a găsit întins în pat, fără suflare. Și doar aseară, când s-a coborât din trăsurică, a vorbit cu mine: om ...

 

Emil Gârleanu - Cine a iubit-o!

Emil Gârleanu - Cine a iubit-o! Cine a iubit-o! de Emil Gârleanu Boierul Toma privea de la fereastră cum creșteau, văzând cu ochii, troienele în ogradă. Niciodată nu i se păruse iarna mai plină de întristarea aceea care o răspândește căderea molcomă a fulgilor înfoiați de zăpadă. Cădea întruna ninsoarea, cădea fără să contenească, legănându-se ca penele, înceată, gânditoare parcă unde să se așeze. Îngropase ograda, legând-o de-a dreptul cu șleahul dinspre sat, prefăcuse șurile, șoproanele într-un singur morman, aruncase peste toate aceeași învelitoare albă, de sub care se părea că niciodată nu vor mai răsări lucrurile cunoscute. Boierul căuta să pătrundă cu vederea prin perdeaua deasă a ninsorii, dar nu putea; zarea se închidea sură. Căută să prindă cu auzul un vuiet, un strigăt, strigătul unui om din sat, lătratul unui câine, țipătul unei păsări înfrigurate. Nimic. Gândurile-l năpădeau. Era întâia iarnă pe care o petrecea singur. De la moartea nevestei lui se împlinise jumătate de an și singurătatea îl silea să simtă că-i lipsește cineva, că suferă o pierdere, ca aceea ce ar îndura când n-ar mai avea haina ...

 

Emil Gârleanu - Tată

Emil Gârleanu - Tată Tată de Emil Gârleanu — Te miri de ce mă găsești mâhnit? mă întrebă prietenul meu, în ochii căruia căutam cercetător. Iar după câtăva vreme adăugă: — Mi-au plecat toți copiii la țară. Am rămas eu cu nevasta. După ce spuse acestea, căzu pe gânduri. M-am uitat din nou în ochii mari, adânci, umeziți de stropul lacrimii sfărâmat în repedele clipit al genei. N-am mai spus nici o vorbă. Mă gândeam la omul acesta potolit, mulțumit în mijlocul alor lui, lângă nevasta pe care o iubea mai presus de orice, alături de copiii fără de care nu putea trăi. Ce rar se găsesc oamenii aceștia și cât n-am da să schimbăm, măcar pentru un an din traiul lor, întreaga noastră viață răvășită, viață cu zilele spulberate de către furtuna dorințelor și plăcerilor neizbutite. Mă uitam cum a doua lacrimă răsărea iarăși ca un bob de mărgăritar, în scoica de sidef a ochiului. Prietenul îmi vorbi: — Tu, care ești singur, dragul meu, nu vei înțelege mâhnirea mea. Ai venit acum la mine, peste câtăva vreme te vei întoarce iarăși între cei patru pereți ai odăiței tale liniștite, între ...

 

Vasile Alecsandri - Cântece de stea și povestea vorbei de Anton Pann

Vasile Alecsandri - Cântece de stea şi povestea vorbei de Anton Pann Cântece de stea și Povestea vorbei de Anton Pann de Vasile Alecsandri Există la noi o carte foarte prețioasă și de o mare însemnătate, un adevărat tezaur de spiritul și de înțelepciunea poporului român; și însă acea carte, necunoscută de acei care ar trebui să o cunoască, zace lepădată în fundul librăriilor! Ca și dânsa, autorul ei, pierdut în umbră, a fost pe timpul lui victima superbiei ignorante, și chiar astăzi, când societatea noastră s-a democratizat, astăzi, când oamenii literați și-au dobândit un loc la soare, numele lui Anton Pann deșteaptă mai mult imaginea unui psalt de strană, decât suvenirul unui poet. Cine a fost Anton Pann? -- Un simplu cântăreț de biserică, iată ce răspund indiferenții! -- Ce a scris Anton Pann ? -- Spitalul amorului , iată ce răspund ignoranții! E timpul dar a spune adevărul și a face lumină pe mormântul unui om de merit, care în cursul vieții sale modeste a scris fără a se gândi la recompensă, și a cules, coordonat, publicat Proverburile noastre, acele cugetări ieșite din ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruADĂUGA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 68 pentruADĂUGA.

Leviticul Capitol 27

Leviticul Capitol 27 Leviticul 26 Leviticul Capitol 27 1 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: ,,Vorbește copiilor lui Israel, și spune-le: 2 ,Cînd se vor face juruințe Domnului, dacă e vorba de oameni, ei să fie ai Domnului, după prețuirea ta. 3 Iar prețuirea pe care o vei face unui bărbat dela douăzeci pînă la șasezeci de ani, să fie de cincizeci de sicli de argint, după siclul sfîntului locaș: 4 dacă este femeie, prețuirea să fie de treizeci de sicli. 5 Dela cinci pînă la douăzeci de ani, prețuirea să fie de douăzeci de sicli pentru un băiat, și de zece sicli pentru o fată. 6 Dela o lună pînă la cinci ani, prețuirea să fie de cinci sicli de argint pentru un băiat, și de trei sicli de argint pentru o fată. 7 De la șasezeci de ani în sus, prețuirea să fie de cincisprezece sicli pentru un bărbat, și de zece sicli pentru o femeie. 8 Dacă cel ce a făcut juruința este prea sărac ca să plătească prețuirea aceasta făcută de tine, să -l aducă la preot, să -l prețuiască; și preotul să facă o prețuire ...

 

Numeri Capitol 29

Numeri Capitol 29 Numeri 28 Numeri Capitol 29 1 În luna a șaptea, în cea dintîi zi a lunii, să aveți o adunare sfîntă: atunci să nu faceți nicio lucrare de slugă. Ziua aceasta să fie vestită între voi cu sunet de trîmbiță. 2 Să aduceți ca ardere de tot, de un miros plăcut Domnului, un vițel, un berbece, și șapte miei de un an fără cusur. 3 Să mai adăugați și darul lor de mîncare din floarea făinii, frămîntată cu untdelemn, trei zecimi pentru vițel, două zecimi pentru berbece, 4 și o zecime pentru fiecare din cei șapte miei. 5 Să aduceți și un țap ca jertfă de ispășire, ca să facă ispășire pentru voi. 6 Să aduceți aceste jertfe, afară de arderea de tot și darul ei de mîncare din fiecare lună, afară de arderea de tot necurmată, darul ei de mîncare, și jertfele de băutură, cari se adaugă la ele, după rînduielile așezate. Acestea sînt niște jertfe mistuite de foc, de un miros plăcut Domnului. 7 În ziua a zecea a acestei luni a șaptea, să aveți o adunare sfîntă, și să vă smeriți sufletele; atunci ...

 

Numeri Capitol 28

Numeri Capitol 28 Numeri 27 Numeri Capitol 28 1 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 2 ,,Poruncește copiilor lui Israel, și spune-le: ,Să aveți grijă să-Mi aduceți la vremea hotărîtă, darul Meu de mîncare, hrana jertfelor Mele mistuite de foc, cari Îmi sînt de un plăcut miros.` 3 Să le spui: ,Iată jertfa mistuită de foc pe care o veți aduce Domnului: în fiecare zi, cîte doi miei de un an fără cusur, ca ardere de tot necurmată. 4 Să aduci un miel dimineața, și celalt miel seara1; 5 iar, ca dar de mîncare, să aduci a zecea parte dintr`o efă de floarea făinii, frămîntată într`un sfert de hin de untdelemn de măsline sfărîmate. 6 Aceasta este arderea de tot necurmată, care a fost adusă la muntele Sinai; o jertfă mistuită de foc, de un miros plăcut Domnului. 7 Jertfa de băutură să fie de un sfert de hin pentru fiecare miel; jertfa de băutură de vin s`o faci Domnului în locul sfînt. 8 Al doilea miel să -l aduci seara1, ca un dar de mîncare și o jertfă de băutură ca cele de ...

 

Genesa Capitol 25

Genesa Capitol 25 Genesa 24 Genesa Capitol 25 1 Avraam a mai luat o nevastă, numită Chetura. 2 Ea i -a născut pe Zimran, pe Iocșan, pe Medan, pe Madian, pe Ișbac și Șuah. 3 Iocșan a născut pe Seba și pe Dedan. Fiii lui Dedan au fost Așurimii, Letușimii și Leumimii. - 4 Fiii lui Madian au fost: Efa, Efer, Enoh, Abida și Eldaa. Toți aceștia sînt fiii Cheturei. 5 Avraam a dat lui Isaac toate averile sale. 6 Dar a dat daruri fiilor țiitoarelor sale; și, pe cînd era încă în viață, i -a îndepărtat de lîngă fiul său Isaac înspre răsărit, în țara Răsăritului. 7 Iată zilele anilor vieții lui Avraam: el a trăit o sută șaptezeci și cinci de ani. 8 Avraam și -a dat duhul, și a murit, după o bătrîneță fericită, înaintat în vîrstă și sătul de zile; și a fost adăugat la poporul său. 9 Isaac și Ismael, fiii săi, l-au îngropat în peștera Macpela, în ogorul lui Efron, fiul lui Țohar, Hetitul, care este față în față cu Mamre. 10 Acesta ...

 

Genesa Capitol 49

Genesa Capitol 49 Genesa 48 Genesa Capitol 49 1 Iacov a chemat pe fiii săi, și a zis: ,,Strîngeți-vă, și vă voi vesti ce vi se va întîmpla în vremile cari vor veni. 2 ,,Strîngeți-vă, și ascultați, fii ai lui Iacov! Ascultați pe tatăl vostru Israel! 3 Ruben, tu, întîiul meu născut, Puterea mea și pîrga tăriei mele, Întîiul în vrednicie, și întîiul în putere, 4 Năvalnic ca apele, -tu nu vei mai avea întîietatea! Căci te-ai suit în patul tatălui tău, Mi-ai spurcat patul, suindu-te în el. 5 Simeon și Levi sînt frați; Săbiile lor sînt niște unelte de sîlnicie. 6 Nu vreau să intre sufletul meu la sfaturile lor, Nu vreau să se unească duhul meu cu adunarea lor! Căci, în mînia lor, au ucis oameni, Și, în răutatea lor, au tăiat vinele taurilor. 7 Blestemată să fie mînia lor, pentrucă a fost prea turbată, Și furia lor, căci a fost prea sălbatică! Îi voi împărți în Iacov, Și -i voi risipi în Israel. 8 Iudo, tu vei primi laudele fraților tăi; Mîna ta va apuca de ceafă pe vrăjmașii tăi. Fiii tatălui tău ...

 

Exodul Capitol 3

Exodul Capitol 3 Exodul 2 Exodul Capitol 3 1 Moise păștea turma socrului său Ietro, preotul Madianului. Odată a mînat turma pînă dincolo de pustie, și a ajuns la muntele lui Dumnezeu, la Horeb. 2 Îngerul Domnului i S`a arătat într`o flacără de foc, care ieșea din mijlocul unui rug. Moise s`a uitat; și iată că rugul era tot un foc, și rugul nu se mistuia deloc. 3 Moise a zis: ,,Am să mă întorc să văd ce este această vedenie minunată, și pentru ce nu se mistuie rugul.`` 4 Domnul a văzut că el se întoarce să vadă; și Dumnezeu l -a chemat din mijlocul rugului, și a zis: ,,Moise! Moise!`` El a răspuns: ,,Iată-mă!`` 5 Dumnezeu a zis: ,,Nu te apropia de locul acesta; scoate-ți încălțămintele din picioare, căci locul pe care calci este un pămînt sfînt.`` 6 Și a adăugat: ,,Eu sînt Dumnezeul tatălui tău, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov.`` Moise și -a ascuns fața, căci se temea să privească pe Dumnezeu. ...

 

Leviticul Capitol 2

Leviticul Capitol 2 Leviticul 1 Leviticul Capitol 2 1 Cînd va aduce cineva Domnului un dar ca jertfă de mîncare, darul lui să fie din floarea făinii: să toarne untdelemn peste ea, și să adauge și tămîie. 2 S`o aducă preoților, fiilor lui Aaron; preotul să ia un pumn din această floare a făinii, stropită cu untdelemn, împreună cu toată tămîia, și s`o ardă pe altar ca jertfă de aducere aminte. Acesta este un dar de mîncare de un miros plăcut Domnului. 3 Ce va rămînea din darul acesta de mîncare, să fie al lui Aaron și al fiilor lui; acesta este un lucru prea sfînt între jertfele de mîncare, mistuite de foc înaintea Domnului. 4 Dacă vei aduce ca jertfă de mîncare un dar din ceea ce se coace în cuptor, să aduci niște turte nedospite, făcute din floare de făină, frămîntate cu untdelemn, și niște plăcinte nedospite, stropite cu untdelemn. 5 Dacă darul tău, adus ca jertfă de mîncare, va fi o turtă coaptă în tigae, să fie făcută din floarea făinii, nedospită și frămîntată cu untdelemn. 6 S`o frîngi în bucăți, și să torni untdelemn pe ea; acesta este un dar ...

 

Leviticul Capitol 6

Leviticul Capitol 6 Leviticul 5 Leviticul Capitol 6 1 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 2 ,,Cînd va păcătui cineva și va săvîrși o nelegiuire față de Domnul, tăgăduind aproapelui său un lucru încredințat lui, sau dat în păstrarea lui, sau luat cu sila, sau va înșela pe aproapele lui, 3 tăgăduind că a găsit un lucru perdut, sau făcînd un jurămînt strîmb cu privire la un lucru oarecare pe care -l face omul și păcătuiește; 4 cînd va păcătui astfel și se va face vinovat, să dea înapoi lucrul luat cu sila sau luat prin înșelăciune, sau încredințat lui, sau lucrul perdut pe care l -a găsit, 5 sau lucru pentru care a făcut un jurămînt strîmb-ori care ar fi-să -l dea înapoi întreg, să mai adauge a cincea parte din prețul lui, și să -l dea în mîna stăpînului lui, chiar în ziua cînd își va aduce jertfa lui pentru vină. 6 Iar ca jertfă pentru vină, să aducă Domnului pentru păcatul lui un berbece fără cusur, luat din turmă, după prețuirea ta, și să -l dea preotului. 7 Și preotul ...

 

Leviticul Capitol 23

Leviticul Capitol 23 Leviticul 22 Leviticul Capitol 23 1 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 2 ,,Vorbește copiilor lui Israel, și spune-le: ,Iată sărbătorile Domnului, pe cari le veți vesti ca adunări sfinte, iată sărbătorile Mele: 3 Șase zile să lucrați; dar ziua a șaptea este Sabatul, ziua de odihnă, cu o adunare sfîntă. Să nu faceți nici o lucrare în timpul ei: este Sabatul Domnului, în toate locuințele voastre. 4 Iată sărbătorile Domnului, cu adunări sfinte, pe cari le veți vesti la vremile lor hotărîte. 5 În luna întîia, în a patrusprezecea zi a lunii, între cele două seri, vor fi Paștele Domnului. 6 Și în a cinsprezecea zi a lunii acesteia, va fi sărbătoarea azimilor în cinstea Domnului; șapte zile să mîncați azimi. 7 În ziua întîia, să aveți o adunare sfîntă: atunci să nu faceți nici o lucrare de slugă. 8 Șapte zile să aduceți Domnului jertfe mistuite de foc. În ziua a șaptea să fie o adunare sfîntă: atunci să nu faceți nici o lucrare de slugă.`` 9 Domnul a vorbit lui Moise, ...

 

Numeri Capitol 20

Numeri Capitol 20 Numeri 19 Numeri Capitol 20 1 Toată adunarea copiilor lui Israel a ajuns în pustia Țin în luna întîi. Și poporul s`a oprit la Cades. Acolo a murit și a fost îngropată Maria. 2 Adunarea n`avea apă. Și s`au răsculat împotriva lui Moise și împotriva lui Aaron. 3 Poporul a căutat ceartă cu Moise. Ei au zis: ,,Ce bine ar fi fost să fi murit noi, cînd au murit frații noștri înaintea Domnului! 4 Pentruce ați adus adunarea Domnului în pustia aceasta, ca să murim în ea, noi și vitele noastre? 5 Pentruce ne-ați scos din Egipt, și ne-ați adus în acest loc rău, unde nu este nici loc de sămănat, nici smochin, nici viță, nici rodiu, nici apă de băut?`` 6 Moise și Aaron au plecat dela adunare și s`au dus la ușa cortului întîlnirii. Au căzut cu fața la pămînt, și li s`a arătat slava Domnului. 7 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 8 ,,Ia toiagul, și cheamă adunarea, tu și fratele tău Aaron. Să vorbiți stîncii acesteia în ...

 

Numeri Capitol 36

Numeri Capitol 36 Numeri 35 Numeri Capitol 36 1 Căpeteniile familiei lui Galaad, fiul lui Machir, fiul lui Manase, dintre familiile fiilor lui Iosif, s`au apropiat și au vorbit înaintea lui Moise și înaintea mai marilor peste casele părintești ale copiilor lui Israel. 2 Ei au zis: ,,Domnule, ție ți -a poruncit Domnul să dai copiilor lui Israel țara ca moștenire prin sorți. Tu, domnule, ai primit deasemenea poruncă de la Domnul ca moștenirea fratelui nostru Țelofhad, s`o dai fetelor lui. 3 Dar dacă ele se mărită după unul din fiii altei seminții a copiilor lui Israel, moștenirea lor va fi ștearsă din moștenirea părinților noștri, și adăugată la a seminției din care vor face parte; și astfel moștenirea care ne -a căzut nouă la sorți se va micșora. 4 Și cînd va veni anul de veselie pentru copiii lui Israel, moștenirea lor va rămînea adăugată la a seminției din care vor face parte, și va fi ștearsă astfel din moștenirea seminției părinților noștri.`` 5 Moise a poruncit copiilor lui Israel din partea Domnului, și a zis: ,,Seminția fiilor lui Iosif are dreptate. ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruADĂUGA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 105 pentruADĂUGA.

ADĂUGARE

... ADĂUGÁRE , adăugări , s . f . Acțiunea de a ( se ) adăuga . [ Pr . : - dă - u - . - Var . : adăogáre , adăogíre , adăugíre s . f . ] - V. adăuga

 

ADIȚIONAL

ADIȚIONÁL , - Ă , adiționali , - e , adj . Care se adaugă sau care trebuie adăugat . Taxe adiționale . Act adițional . [ Pr . : - ți -

 

ORNAMENT

ORNAMÉNT , ornamente , s . n . 1. Detaliu sau obiect adăugat la un ansamblu pentru a - l înfrumuseța ; accesoriu , element decorativ folosit în artele plastice , în arhitectură , în tipografie pentru a întregi o compoziție și a - i reliefa semnificația . 2. Notă sau grup de note muzicale care se adaugă la o melodie , pentru a - i reliefa conturul , pentru a - i împodobi linia melodică ; semnul muzical

 

SUPLIMENT

SUPLIMÉNT , suplimente , s . n . 1. Ceea ce se adaugă la ceva pentru a - l completa sau pentru a suplini o lipsă . 2. Bilet de călătorie sau de spectacol , eliberat ca anexă la alt bilet , prin care se acordă drepturi sau avantaje în plus . 3. Ceea ce se adaugă la un unghi pentru a forma două unghiuri drepte (

 

SUPRAADĂUGA

... SUPRAADĂUGÁ , supraadáug , vb . I . Tranz . A adăuga peste altceva . - Supra - + adăuga

 

ÎMBOGĂȚI

... a face să devină bogat ; a ( se ) înavuți , a ( se ) în stări . 2. Tranz . și refl . A ( se ) adăuga noi elemente unui bun material sau spiritual , a face să devină sau a deveni mai numeros , mai cuprinzător , mai complex ; a ...

 

ÎNNĂDI

... ÎNNĂDÍ , înnădes c , vb . IV. 1. Tranz . A - i adăuga unui obiect ( cosând , înnodând , lipind etc . ) o bucată , o porțiune ( de același fel ) , pentru a - l mări , a - l lungi etc ...

 

ÎNSOȚI

... a întovărăși , a petrece pe cineva pe un drum , într - o călătorie etc . ; a acompania . 2. Tranz . A adăuga

 

ȘARLOTĂ

ȘARLÓTĂ , șarlote , s . f . Cremă preparată din lapte , ouă , zahăr , frișcă și gelatină ( cărora li se adaugă și fructe ) și care se servește ca

 

ACCELERATOR

ACCELERATÓR , - OÁRE , acceleratori , - oare , adj . subst . 1. Adj . Care accelerează . 2. S . n . Mecanism care permite accelerarea turațiilor unui motor ; pedală care comandă acest mecanism . 3. S . m . , adj . ( Substanță ) care se adaugă unor materiale pentru a mări viteza unor reacții chimice sau a unor procese fizico -

 

ACIDULA

... ACIDULÁ , acidulez , vb . I . Tranz . A adăuga

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...