Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:NEADAPTARE, ÎNCĂLZIRE, ABIOTROFIE, ADAPTA, ADAPTAȚIE, ADAPTAT, CENOGENEZĂ, CONVERGENȚĂ, DISFUNCȚIE, ECRANIZARE ... Mai multe din DEX...

ADAPTARE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ADAPTÁRE, adaptări, s.f. 1. Acțiunea de a (se) adapta și rezultatul ei; (concr.) lucru modificat, ajustat; adaptație. 2. (Biol.) Proces de modificare a organismelor vii, în urma căruia rezultă o corelare a structurii morfologice și a funcțiunilor fiziologice ale viețuitoarelor în raport cu mediul înconjurător. 3. (În sintagma) Adaptare literară = dramatizare, ecranizare etc. a unui text literar, în vederea reprezentării lui pe scenă, la radio, într-un film. - V. adapta.

Sursa : DEX '98

 

Adaptareinadaptabil, neadaptare

Sursa : antonime

 

ADAPTÁRE s. 1. v. aclimatizare. 2. v. localizare. 3. adaptare cinematografică v. ecranizare. 4. v. ajustare.

Sursa : sinonime

 

adaptáre s. f., g.-d. art. adaptării; pl. adaptări

Sursa : ortografic

 

ADAPTÁRE s.f. Acțiunea de a (se) adapta și rezultatul ei; adaptație; modificare ajustare; (concr.) lucru ajustat. ** acomodare a organismelor, a simțurilor etc. la mediul înconjurător. ** Prelucrare a unei opere pentru a trece dintr-un gen în altul; transpunere în formă scenică sau cinematografică a unei idei sau a unei opere literare. [Pl. -tări. / < adapta].

Sursa : neologisme

 

ADAPTÁRE s. f. 1. acțiunea de a (se) adapta; adaptație. 2. modificare a unei opere pentru a trece dintr-un gen în altul; transpunere în formă scenică, radiofonică sau cinematografică a unei opere literare. (< adapta)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruADAPTARE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 16 pentruADAPTARE.

Mihai Eminescu - Traduceri și adaptări

Mihai Eminescu - Traduceri şi adaptări Traduceri și adaptări de Mihai Eminescu Dulce cu corp de omăt înecat în păru-i de aur, Venera zace murind ­ cine o va moșteni? Ah, în două părți dopotrivă-mpărți bogăția-i ­ Ție: frumsețe ș-amor; mie: durere și dor. * Ce cumplit este amorul, deși dulce aparent. Un tiran, care nu varsă decât sânge inocent. * Pallas ­ în Lacedemon ­ văzu pe Venera armată: ­ Aide acum să luptăm, judice Paride-acum. Venera însă răspunse: ­ Armată mă-nfrunți temerară? Eu, pe când te-am învins, știi cum că goală eram. * ­ Cum poți s-omori un colibri, diamant frumos de aer? Nu e frumos și strălucit, n-ai milă de-a lui vaier? ­ De ce mai flutură și el sclipind o aripă luxoasă? Natura mea, amicul meu, e ternă, serioasă. * Anii fug ­ cu ei viața ­ cu ea totul. Azi suntem, iară mâne cinis et umbra ; Să-ncununăm a plăcerilor dulci trecătoare        Cupă de aur. * Cine-a făcut din trestii mai întâi și-ntâi un fluier Și a săpat întâiul verset într-o coajă de copac, De pe umbră pe părete ...

 

Garabet Ibrăileanu - Omul - o celulă a organismului numit societate

... analist al vieții, căci nimic nu consolează mai mult de durerea vieții decât contemplarea ei obiectivă, sub specie aeternitatis . 4. Omul [...] din pricina tendinței de adaptare, caută veșnic să ajungă la o împăcare cu sine și cu împrejurările. Sensibilitatea exprimă natura intimă a omului și ea nu numai că ...

 

Garabet Ibrăileanu - Varia

Garabet Ibrăileanu - Varia Varia de Garabet Ibrăileanu 1. Un prieten cu adevărat, dar cu adevărat bun e acela pe care îl cauți în zadar. 2. Prietenia din tinerețe devine adesea cunoștință veche la bătrânețe. În bătrânețe ideile și mai cu seamă sentimentele se răcesc și rămân ideile, care, pierzând și ele elementul entuziasmului, devin simțăminte de datorie. Slăbindu-se sentimentele și pierzându-se entuziasmul care leagă pe prieteni, se slăbește prietenia. 3. Știința, prin însăși natura sa, e singurul lucru pe care trântorii nu-l pot căpăta prin munca altora. Rodul muncii de a învăța nu poate fi furat de altul. Acest lucru e natural azi; însă când s-ar putea fura și rodul acestei munci, desigur burghezii ar spune că așa e bine, așa e armonie. 4. La unii, întrebuințarea podoabelor se tălmăcește astfel: neavând nimica în sine , pun în schimb pe sine . 5. Altruismul nu-i decât egoismul bine înțeles, priincios individului și unui număr cât mai mare de alți indivizi, a căror bunăstare aduce bine individului de la care purcede fapta. 6. Inteligența nu se poate sulimeni spre a arăta altfel de cum este; deci cei proști n-au nici ...

 

Constantin Stamati - Fiica lui Decebal și Armin cântărețul

... Constantin Stamati - Fiica lui Decebal şi Armin cântăreţul Fiica lui Decebal și Armin cântărețul de Vasili Andreievici Jukovski Traducere-adaptare de Constantin Stamati     Eroul Daciei, Decebal faimosul, avea o cetate,     Scaunul crăiei, Ce umbrea subt dânsa râu limpede foarte.     Împrejur, pe dâmburi,     Codrii s-îndesa ...

 

Paul Zarifopol - Privind viața (Zarifopol)

... înlocuiască instinctele cu inteligența; și inteligența nu ajunge să împlinească ceea ce, fără osteneală, realizau instinctele. În adevăr, inteligența nu era născută decât pentru o adaptare incompletă a unui organism prea puțin complicat la un prea puțin variat mediu. Singurul organ care a crescut, în evoluția omului ...

 

Vasili Andreievici Jukovski - Fiica lui Decebal și Armin cântărețul

... Vasili Andreievici Jukovski - Fiica lui Decebal şi Armin cântăreţul Fiica lui Decebal și Armin cântărețul de Vasili Andreievici Jukovski Traducere-adaptare de Constantin Stamati     Eroul Daciei, Decebal faimosul, avea o cetate,     Scaunul crăiei, Ce umbrea subt dânsa râu limpede foarte.     Împrejur, pe dâmburi,     Codrii s-îndesa ...

 

Constantin Stamati - Dialogul unui holtei cu un boierenaș avut, însoțit cu o cucoană de înalt neam

... însoţit cu o cucoană de înalt neam Dialogul unui holtei cu un boierenaș avut, însoțit cu o cucoană de înalt neam de Ignacy Krasicki Traducere-adaptare de Constantin Stamati Holteiul Ca să te urez dă-mi voie pentru tânăra soție, Cu care te-ai însurat, De neam mare și-nvățată, frumoasă ...

 

Dimitrie Anghel - Arca lui Noe

Dimitrie Anghel - Arca lui Noe Arca lui Noe de Dimitrie Anghel Prefață la noul volum cu același titlu (n. a.) Publicată în Flacăra , I, 25, 7 apr. 1912, p. 193—199. Trăind în tulbure vremi și neștiind ce poate să aducă ziua de mîine, cum nu știa Noe înainte de a fi înștiințat printr-o misivă divină, am privit cu bunăvoință pe toți cei ce mă înconjoară, crezîndu-i pe toți de esență eternă, ca unii ce erau făptura lui Dumnezeu. Toți semenii mei, după scripturile învățate, înfățișau însăși făptura și prototipul supremului creator, reflexul magicei lui oglinzi, gemenii uniformi ai aceluiași tipar; creatorul însă, în naivitatea lui primitivă, nu putea ști, nici bănui de teoriile viitoare, de adaptările ce fiecare dintre jucăriile fantaziei lui uriașe, măturate cu un gest plictisit de pe masa lui de sculptor în infinit, trebuiau să le îndure într-un mod fatal. Cînd creezi și ai fantazie, cînd mîna ta ia la întîmplare aluatul inform pe care degetele îl modelează și asupra căruia puterea ta va sufla cu bunăvoință viața, nu e cu putință să nu te contrazici. Poate fi cineva sigur să creeze o operă perfectă, cînd multele forme ...

 

Elisabeta de Wied - Mihai Eminescu

Elisabeta de Wied - Mihai Eminescu Mihai Eminescu ()  n. 15 ianuarie 1850 , Botoșani  d. 15 iunie 1889 , București  Cel mai cunoscut poet din literatura română    Biografie în limba română    Citate în limba română    Multimedia la Commons Mihai Eminescu , poet român Cuprins 1 Opere 1.1 Poezie 1.1.1 După an 1.1.1.1 1866 1.1.1.2 1867 1.1.1.3 1868 1.1.1.4 1869 1.1.1.5 1870 1.1.1.6 1871 1.1.1.7 1872 1.1.1.8 1873 1.1.1.9 1874 1.1.1.10 1875 1.1.1.11 1876 1.1.1.12 1877 1.1.1.13 1878 1.1.1.14 1879 1.1.1.15 1880 1.1.1.16 1881 1.1.1.17 1882 1.1.1.18 1883 1.1.1.19 1884 1.1.1.20 1885 1.1.1.21 1886 1.1.1.22 1887 1.1.2 Din volumul Poezii (1884) 1.1.3 Din periodice 1.1.4 Poezii publicate postum 1.1.5 Poeme originale de inspirație folclorică 1.2 Proză 1.2.1 Proză antumă 1.2.2 Proză postumă ...

 

Garabet Ibrăileanu - Eternul feminin

... voia cărora se lasă în adevăr unele scriitoare); dar nu-i mai puțin adevărat că în femeie există și o seculară rezervă înnăscută -- ca o adaptare la viața erotică -- rezervă care se generalizează în toată viața ei sentimentală. Și nu puține femei se supun mai degrabă acestuia din urmă decât celuilalt ...

 

Ignacy Krasicki - Dialogul unui holtei cu un boierenaș avut, însoțit cu o cucoană de înalt neam

... însoţit cu o cucoană de înalt neam Dialogul unui holtei cu un boierenaș avut, însoțit cu o cucoană de înalt neam de Ignacy Krasicki Traducere-adaptare de Constantin Stamati Holteiul Ca să te urez dă-mi voie pentru tânăra soție, Cu care te-ai însurat, De neam mare și-nvățată, frumoasă ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruADAPTARE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 22 pentruADAPTARE.

NEADAPTARE

... NEADAPTÁRE , neadaptări , s . f . Neputință de adaptare . [ Pr . : ne - a - ] - Ne - + adaptare

 

ÎNCĂLZIRE

ÎNCĂLZÍRE , încălziri , s . f . 1. Acțiunea de a ( se ) încălzi și rezultatul ei . 2. Complex de exerciții fizice efectuate înaintea unui antrenament , a unei competiții etc . pentru adaptarea organismului la potențial

 

ABIOTROFIE

... sau a unui organ din cauza unor defecte ereditare de dezvoltare sau a lipsei factorilor nutritivi , fapt care determină slăbirea capacității de adaptare

 

ADAPTA

... face potrivit pentru întrebuințare în anumite împrejurări ; a face să se potrivească . 2. Tranz . și refl . ( Biol . ) A ( se ) transforma prin adaptare

 

ADAPTAȚIE

... ADAPTÁȚIE , adaptații , s . f . Adaptare

 

ADAPTAT

... pentru a fi întrebuințat în anumite împrejurări ; care este potrivit pentru ceva . 2. ( Despre organisme ) Care a suferit un proces de adaptare ( 2 ) . 3. ( Despre textele literare ) Căruia i s - au adus modificări în vederea reprezentării lui pe scenă , a utilizării ca scenariu de film ...

 

CENOGENEZĂ

CENOGENÉZĂ , cenogeneze , s . f . ( Biol . ) Apariție a unor caractere în cursul dezvoltării , datorită adaptării la condițiile de

 

CONVERGENȚĂ

CONVERGÉNȚĂ , convergențe , s . f . 1. Faptul de a converge ; îndreptare spre același punct , fig . către același scop . 2. Apariție a unor asemănări structurale sau funcționale la organisme îndepărtate filogenetic , ca rezultat al adaptării la condiții de mediu relativ

 

DISFUNCȚIE

DISFÚNCȚIE , disfuncții , s . f . 1. ( Med . ) Tulburare a funcției unui organ , aparat sau sistem . 2. ( Tehn . ) Reducere a adaptării sau integrării unui subsistem la sistemul din care face

 

ECRANIZARE

ECRANIZÁRE , ecranizări , s . f . Acțiunea de a ecraniza și rezultatul ei ; ( concr . ) film realizat prin adaptarea unei opere literare . - V.

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...