Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ADERARE, CONVERTI, ADEPT, ADERENT, ADEZIV, CARNE, DOCTRINAR, EPICURIAN, ESTET, FEMINIST ... Mai multe din DEX...

ADERA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ADERÁ, adér, vb. I. Intranz. (Cu determinări introduse prin prep. "la") 1. A deveni adeptul unui partid, al unei mișcări, al unei ideologii, al unei acțiuni, cunoscându-i și împărtășindu-i principiile. 2. A se ține strâns lipit de ceva. 3. (Despre state) A deveni parte la un tratat. - Din fr. adhérer, lat. adhaerere.

Sursa : DEX '98

 

ADERÁ vb. 1. a se ralia. (\~ la o doctrină.) 2. a intra, a se înscrie. (\~ la o organizație.)

Sursa : sinonime

 

aderá vb., ind. prez. 1 sg. adér, 3 sg. și pl. adéră

Sursa : ortografic

 

A ADERÁ adér intranz. 1) A deveni adeptul unei mișcări, al unui curent ideologic, împărtășindu-i ideile; a se alătura. 2) tehn. A se lipi strâns. /adhérer, lat. adhaerere

Sursa : NODEX

 

ADERÁ vb. I. intr. 1. A se uni cu părerea cuiva. ** A se alătura unui partid, unei mișcări etc., cunoscându-i și împărtășindu-i principiile. 2. A fi, a se ține lipit, strâns de ceva, a se lipi de ceva. [P.i. ader, (rar) -rez, 3,6 -. / < fr. adhérer, cf. lat. adhaerere].

Sursa : neologisme

 

ADERÁ vb. intr. 1. a se ralia la părerea cuiva. * a deveni adeptul unui partid, al unei mișcări etc. 2. (despre state) a se alătura unui tratat. 3. a fi, a se ține lipit, strâns. (< fr. adhérer)

Sursa : neoficial

 

aderá (-r, -át), vb. - A se atașa, a se alătura, a se ralia. < Fr. adhérer. - Der. (din fr.) aderent, adj.; aderență, s.f.; adeziune, s.f.

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruADERA

 Rezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentruADERA.

Ion Luca Caragiale - Situațiunea Europei

Ion Luca Caragiale - Situaţiunea Europei Situațiunea Europei de Ion Luca Caragiale Săptămâna aceasta în Europa a fost ca toate săptămânile... de șapte zile tocmai. În aceste șapte zile s'au petrecut fapte multe și mărunte, - dar numai două singure evenimente de adevărat calibru european s'au arătat pe orizontul politic, spre a face caracteristica săptămânii: apariția Claponului în București și declararea neutralității Spaniei în chestia Orientului. Lumea politică a primit cu bucurie arătarea acestor două fenomene, cari sunt de natură a exercita o înrâurire neașteptată asupra situației actuale. Toate cabinetele europene au felicitat telegraficește foarte călduros pe redactorii noștri de nemerita idee politică ce au avut, când dânșii au declarat cu energie și pe față neutralitatea Spaniei; - precum și toți cititorii Claponului au rămas pe deplin mulțumiți de întreprinderea literară, plină de talent, a guvernului M. Sale Alfons XII, prin scoaterea la lumină a acestei foițe foarte hazlie. ...Aceasta numai și numai, pentrucă atât noi cât și guvernul spaniol, am avut lealitatea a ne pune mai presus de sistema nenorocită, urmată până acum în diplomația europeană. Ce ne-am zis noi ?... Nimic mai mult decât, ...

 

Garabet Ibrăileanu - Influențe străine și realități naționale

Garabet Ibrăileanu - Influenţe străine şi realităţi naţionale Influențe străine și realități naționale de Garabet Ibrăileanu Voim să vorbim despre influențele străine exercitate asupra literaturii române. Acest capitol este unul din cele mai importante din istoria literaturii noastre, căci această istorie, de la 1800 până la 1880, adică de atunci de când începe literatura propriu-zisă -- cea beletristică -- și până la definitiva ei închegare (și în parte chiar și după aceea) este, dintr-un punct de vedere, istoria influențelor străine, care au putut pune în valoare -- ca să întrebuințăm un cuvânt pompos -- comorile sufletești ale poporului român. Celălalt capitol important (ideea urmează de la sine) are de obiect afirmarea tot mai puternică a spiritului național în această literatură creată cu ajutorul modelelor străine, adică procesul de emancipare a literaturii naționale, de treptată eliberare de aceste modele. Literatura beletristică cultă -- inexistentă înainte de 1800 din cauza împrejurărilor nefavorabile istorice -- nu s-a putut naște decât grație unor modele străine. Fără influența străină, mai ales franceză, începută încă dinainte de 1800, nu ar fi fost posibil nici Creangă, și nici măcar culegerile de doine și balade populare. Chiar și ideea de a culege poezie ...

 

Titu Maiorescu - Pentru restabilirea școalelor normale. Asupra budgetului instrucțiunii publice pe 1

Titu Maiorescu - Pentru restabilirea şcoalelor normale. Asupra budgetului instrucţiunii publice pe 1873 Pentru restabilirea școalelor normale. Asupra budgetului instrucțiunii publice pe 1873 de Titu Maiorescu D-lor deputați, budgetul ministerului cultelor și instrucțiunii publice ni se prezentă astădată în niște împrejurări, care sunt mai favorabile unei discuțiuni serioase, decât erau împrejurările din anul trecut; atunci erați preocupați de o cestiune mai urgentă, astăzi acea cestiune a dispărut, și avem locul liber pentru o discuțiune matură, cu atât mai mult, cu cât se pare tocmai că budgetul instrucțiunii publice, atât în conștiința D-voastră, cât și în opiniunea publică este obiectul unei preocupări serioase. Știți ce mișcare s-a produs în opiniunea publică prin măsura luată de a se suprima școalele normale, și prin urmare veți apreția necesitatea de a discuta mai pe larg materiile budgetului instrucțiunii publice; căci atât în proiectul guvernului, cât și în elaboratul comisiunii acea suprimare este menținută și pentru anul 1873. La o privire generală, domnii mei, asupra acestui budget, aș avea de relevat, ca și în anul trecut, mai întâi direcțiunea greșită în care este conceput acesta ca și cel precedent, direcțiunea de a ...

 

Mateiu Caragiale - Craii de Curtea-Veche

Mateiu Caragiale - Craii de Curtea-Veche Craii de Curtea-Veche de Mateiu Caragiale Cuprins 1 Întâmpinarea crailor 2 Cele trei hagialâcuri 3 Spovedanii 4 Asfințitul crailor Întâmpinarea crailor "...au tapis-franc nous Ă©tions reunis" L. Protat Cu toate că, în ajun chiar, îmi făgăduisem cu jurământ să mă întorc devreme acasă, tocmai atunci mă întorsesem mai târziu: a doua zi spre amiazi. Noaptea mă apuca în așternut. Pierdusem răbojul timpului. Aș fi dormit înainte, dus, fără zgomotoasa sosire a unei scrisori pentru care trebuia neapărat să iscălesc de primire. Trezit din somn sunt mahmur, ursuz, ciufut. Nu iscălii. Mormăii numai să fiu lăsat în pace. Ațipii iarăși, dar pentru scurtă vreme. Sărăcia de epistolă se înființă din nou, însoțită de cruda lumină a unei lămpi. Mișelul de poștaș găsise de cuviință să mă iscălească cu mâna lui. Nu-i fusei recunoscător. Urăsc scrisorile. Nu știu să fi primit de când sunt decât una, de la bunul meu amic Uhry, care să-mi fi adus o veste fericită. Am groază de scrisori. Pe atunci le ardeam fără să le deschid. Asta era soarta ce o aștepta și pe noua sosită. Cunoscând scrisul, ghicisem ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruADERA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 32 pentruADERA.

ADERARE

... ADERÁRE , aderări , s . f . Acțiunea de a adera și rezultatul ei . - V. adera

 

CONVERTI

... CONVERTÍ , convertesc , vb . IV . 1. Tranz . și refl . A adera sau a determina pe cineva să adere la o anumită convingere ( religioasă ) 2. Tranz . A schimba bancnota în aur sau devize ...

 

ADEPT

ADÉPT , - Ă , adepți , - te , adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care aderă la convingerile cuiva ; partizan al unei idei , teorii , doctrine

 

ADERENT

ADERÉNT , - Ă , aderenți , - te , adj . , s . m . și f . 1. Adj . , s . m . și f . ( Persoană sau colectivitate ) care aderă la un partid , la o mișcare , la o asociație etc . 2. Adj . Care se ține strâns lipit de ceva , atașat de

 

ADEZIV

ADEZÍV , - Ă , adezivi , - e , adj . , s . m . 1. Adj . ( Despre materiale ) Care stă strâns lipit de ceva , care aderă . Țesut adeziv . 2. S . m . Produs care permite încleierea a două suprafețe din același material sau din materiale

 

CARNE

CÁRNE , cărnuri , s . f . 1. Nume dat țesutului muscular al corpului omenesc sau al animalelor împreună cu țesuturile la care aderă . 2. Bucată din țesutul muscular al animalelor tăiate , întrebuințată ca aliment . 3. Partea interioară a pielii , opusă feței acesteia . 4. ( Bot . ) Pulpă la

 

DOCTRINAR

DOCTRINÁR , - Ă , doctrinari , - e , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care aparține unei doctrine , privitor la o doctrină . 2. S . m . și f . Persoană care formulează și susține o doctrină . 3. S . m . și f . Persoană care aderă la unele păreri preconcepute ,

 

EPICURIAN

EPICURIÁN , - Ă , epicureni , - e , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care ține de epicurism , care aderă la epicurism ; epicureic , epicureu . 2. S . m și f . Adept al epicurismului ;

 

ESTET

ESTÉT , - Ă , esteți , - te , s . m . și f . Persoană care aderă la concepțiile estetismului , adept al estetismului ;

 

FEMINIST

FEMINÍST , - Ă , feminiști , - ste , adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care susține drepturile femeii , care apără drepturile ei , care aderă la

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...