|
|
||
Vezi și:DESTUL,
RĂS-,
A,
ADVERBIAL,
ADVERBIALIZA,
ADVERBIALIZAT,
COMPLEMENT,
DETERMINA,
FOARTE,
HĂT
... Mai multe din DEX...
ADVERB - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ADVÉRB, adverbe, s.n. Parte de vorbire, în general neflexibilă, care determină sensul unui verb, al unui adjectiv sau al altui adverb, arătând locul, timpul, modul, cauza sau scopul. - Din fr. adverbe, lat. adverbium.Sursa : DEX '98 advérb s. n., pl. advérbeSursa : ortografic ADVÉRB \~e n. Parte de vorbire, neflexibilă, care arată o caracteristică a unei acțiuni, a unei stări sau a unei însușiri. \~ de timp. \~ de loc. \~ de mod. /<lat. adverbium, fr. adverbeSursa : NODEX ADVÉRB s.n. Parte de vorbire neflexibilă care determină un verb, un adjectiv sau un alt adverb. [Pl. -be. /< lat. adverbium, cf. fr. adverbe, germ. Adverb].Sursa : neologisme ADVÉRB s. n. parte de vorbire neflexibilă care determină un verb, un adjectiv sau alt adverb, arătând locul, modul, timpul etc. (< fr. adverbe, lat. adverbium)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ADVERBRezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru ADVERB. Bogdan Petriceicu Hasdeu - Cine sunt albanesi%C4%AD%3F Bogdan Petriceicu Hasdeu - Cine sunt albanesi%C4%AD%3F Cine sunt albanesiÄ? din Analele Academiei Române Seria II - Tom. XXIII, pag 103-113 de Bogdan Petriceicu Hasdeu 1901 Sunt dzece anÄ de când eÅ începusem a studiĂ și nu încetez de a tot urmări marea problemă a genealogiei popĂ³relor balcanice. În studiul meŠ«Strat și substrat», eÅ am obținut douÄ• soluțiunÄ capitale: 1°. În secolul VII maÄ existaÅ încă la Sud de Dunăre douÄ• elemente latine compacte: Meso-românÄ în Bulgaria actuală, și Illiro-românÄ în Serbia, maÄ ales în Dalmația, pe carÄ însă Ä-aÅ slavisat apoÄ cu încetul Bulgarii de o parte și Serbii de cea-laltă; 2°. AșĂ numiții Macedo-românÄ și Istriano-româniÄ de astădzÄ sunt Daco-românÄ, goniți în secolul IX din Pannonia de cătră MaghiarÄ, de unde tot atunci alțÄ Daco-românÄ s'aÅ adăpostit în Moravia și s'aÅ slavisat acolo. Aceste douÄ• soluțiunÄ, peremptorie după mine, vor maÄ fi completate și demonstrate definitiv în conferințe ulteriĂ³re succesive de 'naintea Academiei Române; dintâiÅ: «Cine sunt Bulgarii și Serbii?», al doilea: «Cine sunt Daco-româniÄ și Pannono-româniÄ?» Acuma însă ... Titu Maiorescu - Limba română în jurnalele din Austria Titu Maiorescu - Limba română în jurnalele din Austria Limba română în jurnalele din Austria de Titu Maiorescu 1868 Stilul jurnaliștilor români din Transilvania, Bucovina și Banat a ajuns într-o stare ce nu mai îngăduie tăcerea cu care a fost primit până acum. Prin formarea noilor expresii și prin construcțiunea lor sintactică, compatrioții noștri de peste Carpați introduc pe toate zilele în limba română o denaturare a spiritului propriu național, care în întinderea ei de astăzi a devenit primejdioasă, cu atât mai mult cu cât cei ce au cauzat-o și cei ce o continuă nu par a avea conștiința răului, ci răspândesc încrederea de a fi cei mai buni stiliști ai literaturii române. Încă zece ani de o asemenea convingere publică, încă o generație de tineri cu același sistem de expresii, și limba română poate deveni o ruină, nu reparată, ci stricată prin construcții străine fără nici o adaptare de stil și incapabile de a-i manifesta propria idee în modul ei originar. Rândurile de față au scopul de a arăta acea direcție falsă a autorilor români din Austria și ... Titu Maiorescu - O cercetare critică asupra poeziei române Titu Maiorescu - O cercetare critică asupra poeziei române O cercetare critică asupra poeziei române de la 1867 de Titu Maiorescu Cuprins 1 PREFAȚA AUTORULUI LA EDIȚIA DE LA 1874 2 PREFAȚA LA EDIȚIA DINTÂI 3 PREFAȚA LA EDIȚIA DE LA 1892 4 I - Condițiunea materială a poeziei 5 II - Condițiunea ideală a poeziei PREFAȚA AUTORULUI LA EDIȚIA DE LA 1874 Iluzii pierdute — iată semnul timpului în care trăim. Stăpânirea frazei încetează. Numai deziluzionarea să nu treacă în scepticism. Puținii bărbați eminenți ce-i avem au început să se retragă unul câte unul din viața publică, iar în locul lor năvălește mulțimea mediocrităților și, cu steagul naționalismului și al libertății în frunte, acea gloată de exploatatori, pentru care Dunărea nu e destul de largă ca să-i despartă de Bizanț. În contra lor rezistența, fie și violentă, era o datorie. De aci critica! Însă critica unde trebuie și constructivă unde poate. Paginile următoare cuprind un șir de cercetări critice asupra câtorva forme de cultură română din ultimele decenii. Scrierile astfel împreunate în volumul de față sunt o retipărire din Convorbiri literare. Prezentându-se acum singure înaintea publicului și lipsite de vecinătatea și de sprijinul scriitorilor ... Garabet Ibrăileanu - Adela Adela de Garabet Ibrăileanu (Fragmente din jurnalul lui Emil Codrescu) (iulie-august 189...) Bălțătești!... O improvizare de bâlci, pe șoseaua care vine de la Piatra, trece prin mijlocul satului, strâmbă, șerpuind printre râpi, și se duce la Târgu-Neamțului, înconjurată de singurătăți. Lume multă, care vrea să petreacă și nu știe cum. Doamnele, ostentativ fără treabă, umblă în rochii de casă și cu capul gol... Domnii, cu jambiere și șepci impermeabile, trec la poștă, peste drum de hotel, înarmați cu alpenstock -uri, strânse energic în pumn la nivelul bărbiilor înțepenite și importante. Peisaj meschin. O colină întinsă, tristă, pătată de câțiva arbori schilozi, ascunde munții dinspre apus. Nici o ,,cunoștință". Sistem infailibil: în genere, atitudini nesociabile; în specie, evitarea parcului. Pe drumul, inevitabil, din ,,centru" -- cufundat în lectura unui ziar. (Am un număr din Voința națională încă din București.) Plictis odihnitor. Lectură plăcută, reconfortantă: cataloagele câtorva librării străine și un dicționar portativ, cărțile de căpătâi care, împreună cu Diogen Laerțiul, repertoriu de cancanuri și idei antice (amintit adesea de Coco Dimitrescu în ,,prelegerile" lui nocturne de la Cosman și găsit din întâmplare la un anticar), alcătuiesc biblioteca mea estivală. Cataloagele -- pentru momentele de lirism intelectual. Unele ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ADVERBRezultatele 1 - 10 din aproximativ 18 pentru ADVERB. ... sau în număr mare ; mult . 3. Adj . , adv . ( Care este ) mai mult decât trebuie , prea mult . 4. Adv . ( Urmat de un adjectiv sau de un adverb de care se leagă prin prep . " de " ) a ) ( Exprimă ideea de diminuare a calității pozitive indicate de adjectivul sau adverbul pe ... RĂS - - ( Înaintea vocalelor și a consoanelor sonore , în forma răz - ) Element de compunere care : 1. a ) formează , de la verbe , derivate care exprimă o împrăștiere , o repetare sau o intensificare a acțiunii exprimate de verbul simplu ; b ) formează , de la adjective , derivate care exprimă intensificarea însușirii exprimate de adjectivul simplu ; c ) ( rar ) formează , de la substantive , derivate care exprimă ideea de intensitate în raport cu substantivul simplu ; d ) formează , de la substantive denumind grade de rudenie , derivate care indică generații depărtate ; e ) formează , de la adverbe de timp , derivate indicând un timp mai îndelungat decât cel exprimat de adverbul simplu ; 2. a ) formează , de la verbe , derivate care exprimă ideea revenirii la o stare mai veche ; b ) formează , de la verbe , derivate care exprimă ideea modificării ( în sens negativ ) a situației dinainte ; 3. formează , de la verbe , substantive și adjective , derivate cu sensul mai depărtat de cel al cuvântului simplu . [ Var . : A ^5 - Element de compunere care indică absența , excluderea etc . Amoral , anhidru . [ Var . : an - ] A ^4 prep . ( Formează numerale distributive ) . De câte . . . 3 saci a 80 de kg . A ^3 prep . 1. ( Precedă infinitivul scurt ca formă - tip a verbului ) A lucra . 2. ( Exprimă un raport de comparație sau de asemănare ) Miroase a pământ . 3. ( Intră în compunerea unor adverbe , locuțiuni adverbiale și prepoziționale și a unor substantive și adjective în care este inclus tot ) De - a dreapta , atoatevăzător , atotputernic . A ^2 interj . Exclamație care exprimă : surprindere , admirație , entuziasm ; plăcere , satisfacție ; necaz , supărare ; regret ; indignare , reamintirea bruscă a unui lucru omis ; ah ( 2 ) . A ^1 s . m . invar . Prima literă a alfabetului limbii române ; sunetul notat cu această literă ( vocală deschisă nerotunjită ... ADVERBIÁL , - Ă , adverbiali , - e , adj . ( Despre cuvinte sau construcții gramaticale ) Care are valoare de adverb ... ADVERBIALIZÁ , adverbializez , vb . I . Refl . și tranz . ( Gram . ) A ( se ) transforma în adverb ... ADVERBIALIZÁT , - Ă , adverbializați , - te , adj . Transformat în adverb ... adaugă la ceva spre a - l întregi ; complinire . 2. Parte secundară a propoziției care determină un verb , un adjectiv sau un adverb DETERMINÁ , determin , vb . I . Tranz . 1. A condiționa în mod necesar , a servi drept cauză pentru apariția sau dezvoltarea unui fapt , a unui fenomen ; a cauza , a pricinui . 2. A fixa ( cu precizie ) ; a stabili , a hotărî ( o dată , un termen etc . ) . 3. A face ca cineva să ia o anumită hotărâre . 4. ( Despre cuvinte sau propoziții ) A preciza sensul altui cuvânt sau altei propoziții . Adverbele determină verbele pe care le ... FOÁRTE adv . 1. ( Ca determinativ pe lângă un adjectiv sau un adverb ; ajută la formarea superlativului absolut ) Foarte frumos . Foarte bine . 2. ( Pop . ; ca determinativ pe lângă un verb și așezat înaintea lui ) Mult , tare . Prăjiturile foarte ... HĂT adv . ( Reg . ; însoțește adjective , adverbe și locuțiuni adverbiale cu sens local sau temporal , dându - le valoare de superlativ ) De tot , mult , tare , foarte . Până hăt Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||