Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ÎMBULZEALĂ, ÎNGHESUIALĂ, ÎNGRĂMĂDEALĂ, DESET, EGRETĂ, MIȘUNĂ, MIȘUNARE, SUPRAAGLOMERAȚIE ... Mai multe din DEX...

AGLOMERAȚIE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

AGLOMERÁȚIE, aglomerații, s.f. Îngrămădire de oameni; îmbulzeală, înghesuială, aglomerare. ** Așezare omenească. - Din fr. agglomération.

Sursa : DEX '98

 

AGLOMERÁȚIE s. 1. afluență, aflux, grămădeală, îmbulzeală, înghesuială, îngrămădeală, învălmășeală, (pop.) valmă, (Ban. și prin Olt., Transilv.) năloagă, (Transilv.) vlog, (înv.) glogozeală. (Era o \~ de nedescris.) 2. v. localitate.

Sursa : sinonime

 

aglomeráție s. f. (sil. -glo-, -ți-e), art. aglomeráția (sil. -ți-a), g.-d. art. aglomeráției; pl. aglomeráții, art. aglomeráțiile (sil. -ți-i-)

Sursa : ortografic

 

AGLOMERÁȚIE f. Îngrămădire mare de oameni. [G.-D. aglomerației] /agglomération

Sursa : NODEX

 

AGLOMERÁȚIE s.f. Îngrămădire de oameni, îmbulzeală. ** Așezare omenească. [Gen. -iei, var. aglomerațiune s.f. / cf. fr. agglomération, it. agglomerazione].

Sursa : neologisme

 

AGLOMERÁȚIE s. f. 1. îmbulzeală. 2. așezare omenească. (< fr. agglomération)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruAGLOMERAȚIE

 Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentruAGLOMERAȚIE.

Ion Luca Caragiale - Accident parlamentar

Ion Luca Caragiale - Accident parlamentar Accident parlamentar de Ion Luca Caragiale D. ministru de externe a fost alaltăieri victima unui accident destul de neplăcut. D. Al. Lahovary, după o noapte de veghere și de studii, vine la Senat cu un teanc de note, materialul discursului d-sale în cestiunea comunală, pe care și le așază pe pupitrul ministerial. Rândul ministrului de a lua cuvântul se apropie. Ministrul vrea să-și arunce încă o dată privirile pe notele sale, fructul unei nopți întregi de studii. Dar, Dumnezeule mare! notele au dispărut. Caută-n sus, caută-n jos, nimic. Jumătate supărat, jumătate îngrozit, neștiind ce să crează, începe să-ntrebe în dreapta și-n stânga: nimeni n-a văzut notele. Pe sub pupitru, pe sub bancă — nicăieri; busola oratorică s-a pierdut! — E o infamie! strigă ministrul mânios, trântind cu mâinile pe pupitru! Asta nu e parlamentar! asta nu se face! — Ce e?... ce e?... și un cerc simpatic începe să se strângă împrejurul ministrului, care spumează de ciudă. — Mi s-au prăpădit notele! mi le-a sustras opoziția desigur! Asta nu e leal! N-am dormit ...

 

Ion Luca Caragiale - Repausul duminical

... căutarea unui jvarț cu cognac fin... Am găsit... Ciudat efect face cafeaua tare!... Ni s-a dezlegat limba... Ieșim... E lumină mare... O aglomerație... Un accident?... Să anunțăm Salvarea!... Ne apropiem... Un cetățean șade jos pe marginea trotoarului și nu vrea să se scoale, cu toate insistențele sergentului. - Ce ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Carpații, Basarabia și un rezumat istoric asupra cetăților ei

Constantin Stamati-Ciurea - Carpaţii, Basarabia şi un rezumat istoric asupra cetăţilor ei Carpații, Basarabia și un rezumat istoric asupra cetăților ei de Constantin Stamati-Ciurea În Basarabia, ținutul Hotinului, 8 kilometri departe de Prut, se află pe hotarul moșiilor Caracușeni și Ghilavăț o stâncă, care este cea mai înaltă din tot ținutul. Privind de pe această stâncă într-o seară senină cu o atmosferă limpede, pe când soarele la apus luminează cu raze purpurii orizontul, atunci în depărtare se zăresc destul de lămurit contururile măgurilor munților Carpați, al căror șir se reazemă cu un capăt în Galiția, iar cu altul în România. Cu toate că după atlanturile geografice acești munți sunt izolați de Basarabia, eu am ferma opinie, că ramurile lor, cu un capăt dinspre sud sub gradul al 14-lea al înclinațiunii acului mag­netic, trec de-a curmezișul Basarabia în două lanțuri, unul de­spre sud-est de la Ungheni până la Orhei și Nistru, iar alt lanț spre nord-est din Bucovina spre Hotin, înșirându-se de-a lungul Nistrului până la Soroca și alcătuind cele mai pitorești stânci, ce ca și niște ziduri colosale stau între Basarabia și Podolia. Carpații sunt ...

 

Ion Luca Caragiale - Păcat...

Ion Luca Caragiale - Păcat... Păcat... de Ion Luca Caragiale Apărut în 1892 I Un băietan voinic - barba de-abia-i mijește, și sub căciulă de oaie părul creț și des... și niște ochi blânzi - și mintos tânăr. Când a plecat de acasă să meargă la București p-atâția ani în școli, mama lui - de treabă femeie! - l-a sărutat de-atâtea ori, i-a potrivit părul, i-a netezit căciula și iar l-a sărutat, și i-a zis: - Niță, mamă, te duci frumos și sănătos: să-ți ajute Dumnezeu și Maica Domnului să-mi vii înapoi tot așa! Și cât era de cuminte bătrânica nu s-a mai putut stăpâni… a biruit-o plânsul. De multe ori a dat el să plece; și ea l-a ținut să-l mai mângâie încă. Lui îi ardea să se ducă, și măcar că-i era dragă mama parcă avea acum necaz pe ea că-i prea întârziază plecarea. A plâns și el, ce-i drept, de plânsul ei dar, pe când ochii-i erau triști, închipuirea zbura cu ...

 

Anton Holban - O moarte care nu dovedește nimic

Anton Holban - O moarte care nu dovedeşte nimic O moarte care nu dovedește nimic de Anton Holban Fericirea a fost mare când mi s-a dat prilejul să plec la Paris! Scopul copilăriei mele se realiza. Aveam să străbat în fine eu însumi toate ungherele prin care mă orientam cu ușurință cu mintea și unde plasasem numai cu imaginația sute de romane a căror acțiune se petrecea acolo. Palpitând de bucurie, studiam, alături de Irina, ghidurile, hărțile, cărțile explicative. O purtam cu mine prin magazine, pe la legații, pe la birouri de bilete de tren, perorându-mi toate planurile. Ziua plecării sosi, și mă conduse la gară. Trenul mai avea 20 de minute până la plecare, mă instalasem bine și acum nu știam ce să-i vorbesc. (Poate pentru că mă obseda ideea că despărțirile trebuiesc întovărășite de suspine și de vorbe.) Și am schițat o teorie: “Întotdeauna înainte de a te despărți de cineva drag nu te pricepi să-i vorbești, tocmai pentru că ai prea multe de spusâ€�. Îmi scuzam astfel uscăciunea din momentul acela? Sau era un mijloc să mă liniștesc, văzând-o indiferentă? În orice caz, ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruAGLOMERAȚIE

 Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentruAGLOMERAȚIE.

ÎMBULZEALĂ

... ÎMBULZEÁLĂ , îmbulzeli , s . f . Îngrămădire de oameni ( rar , de obiecte ) ; înghesuială ; aglomerație

 

ÎNGHESUIALĂ

... ÎNGHESUIÁLĂ , înghesuieli , s . f . Îngrămădire de ființe sau de lucruri într - un loc ; îmbulzeală , aglomerație

 

ÎNGRĂMĂDEALĂ

... ÎNGRĂMĂDEÁLĂ s . f . Aglomerație

 

DESET

... DÉSET s . n . ( Rar ) 1. Desiș de tufe sau de copăcei . 2. Îngrămădire de oameni sau de lucruri ; înghesuială , aglomerație

 

EGRETĂ

... acest gen . 2. Mănunchi de pene de egretă ( 1 ) sau de fire albe , folosit ca podoabă la pălării , la chipie militare , la turbane etc . 3. Aglomerație de perișori la extremitatea superioară a fructelor . 4. ( Fiz ; în sintagma ) Descărcare în egretă = descărcare electrică produsă sub forma unei succesiuni rapide de ...

 

MIȘUNĂ

... MÍȘUNĂ^2 s . f . v . mișină . MÍȘUNĂ^1 s . f . ( Rar ) Forfotă , aglomerație

 

MIȘUNARE

... MIȘUNÁRE , mișunări , s . f . ( Rar ) Faptul de a mișuna ; aglomerație

 

SUPRAAGLOMERAȚIE

... SUPRAAGLOMERÁȚIE , supraaglomerații , s . f . Supraaglomerare . [ Pr . : - pra - a - ] - Supra - + aglomerație