Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ARTOS, BRAD, IERI, PLUGAR, PLUGUȘOR, PREZIUĂ, PRIVEGHERE, VASILCĂ, VECERNIE, VERGEL ... Mai multe din DEX...

AJUN - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

AJÚN, ajunuri, s.n. 1. Zi sau, p. ext., perioadă de timp care precede un eveniment. * Loc. adv. În ajun = a) cu o zi (sau cu o seară) înainte; b) puțin timp înainte, foarte aproape (de)... 2. Faptul de a ajuna (1); post (negru). ** Zi în care se ajunează (1). - Ajuna (derivat regresiv).

Sursa : DEX '98

 

AJÚN s. preziuă. (În \~ul plecării.)

Sursa : sinonime

 

ajún s. n., pl. ajúnuri

Sursa : ortografic

 

AJÚN \~uri n. Zi sau perioadă de timp care precedă un eveniment. * În \~ a) cu o zi sau cu o seară înainte; b) cu puțin timp înainte. /v. a ajuna

Sursa : NODEX

 

ajún (-nuri), s.n. - 1. Post. - 2. Zi sau periodă de timp care preced anumite sărbători care presupun post și mai ales ajunul Crăciunului și al Anului Nou. - 3. Zi sau periodă de timp care preced un eveniment în general. - Var. arjun. Mr. a?un "pe nemîncate, flămînd", istr. jun. Lat. iai?nus (formă reconstruită în mod ipotetic la Plaut; cf. Corominas, I, 344); probabil prin disimilare *ai?nus; cf. alb. a?enoj, v. napol. iagiuna, genov. zazun, fr. jeun, sp. ayuno, (este posibil ca fr. à jeun reprezinte un mai vechi *ajeun, unde -a a fost înțeles ca prep.). În general ajun se explică drept der. postverbal de la ajuna, și acesta ca rezultat al lat. *ai?n?re (Meyer, Alb. St., IV, 88; Philippide, O rămășiță, 16; Philippide, II, 645; Pascu, Beiträge, 16; Pascu, I, 29), de la ei?n?re (Diez, I, 214; Pușcariu 49; Candrea-Dens., 31; REW 4581; DAR), sau de la *iei?n?re (Cipariu, Gram., 122). Der. ajuna, vb. (a ține post); ajunat, s.n. (ajun, post); ajunător, adj. (care posteşte).

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru AJUN

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 89 pentru AJUN.

Constantin Stamati-Ciurea - Un ajun de Anul Nou

... Constantin Stamati-Ciurea - Un ajun de Anul Nou Un ajun de Anul Nou de Constantin Stamati-Ciurea Prin iscusința picturii decorative, a mecanicii și științelor fizi­cale, producem noi pe scena teatrală în ... aflam iarna în călătorie pe calea ferată. Calea însă era în multe locuri troienită și trenul atât întârziase, încât rămasem încă pe drum tocmai de ajun. Cu ciudă îmi făceam însumi mustrări, de ce, lăsându-mă pe tânjală, nu m-am pornit cu câteva zile înainte. Mânia mea se ațâța încă ... în săniuță, vom merge drept la pro­prietarul, care este acasă, fiindcă mulți flăcăi și din satul nostru s-au dus să-i colinde de ajun. Și țăranul, luându-mi bagajul, păși înainte, iar eu în urma sa. Trecând pe lângă unica lanternă, ce rămase nestinsă la marginea platformei, cu sfială ...

 

Ion Luca Caragiale - În ajunul crizei

Ion Luca Caragiale - În ajunul crizei În ajunul crizei de Ion Luca Caragiale În cercurile politice autorizate, nu se mai vorbește de vreo două trei zile decât de căderea ministerului care neapărat va fi provocată de tenacitatea majorității Camerei. Toată amânarea cestiunii art. 7, după cum putea oricine prevedea, n'a servit la nimic alta decât la sporirea dificultăților din amândouă părțile. Ministerul nu contează în Cameră pe niciun succes al soluțiunii sale; se pare că d. Brătianu și-ar fi pierdut speranța de-a mai găsi vreo nouă meșteșugire pentru a nu scăpa din mâini portofelul ministerial. Un singur mijloc i-ar rămâne pentru a-și asigura înalta poziție: să adereze la soluția majorității; însă acest mijloc nu-l poate d-sa întrebuința; a mers prea departe față cu străinătatea și nu mai poate da 'napoi; a stat prea mult la tocmeală cu diplomația apuseană și cu Alianța israelită, și nu mai poate astăzi să rupă târgul odată făcut asupra celor cinci sau opt categorii. Adevărul și dreptatea sunt menite a străbate la lumină până la urma urmelor. Adevărul asupra sentimentelor și valorii ...

 

Constantin Mille - În ajunul anului nou

Constantin Mille - În ajunul anului nou În ajunul anului nou de Constantin Mille Din volumul Caietul roșu Te duci în veșnicie, bătrân cu ghebu´n spate, Saturn la el te chiamă păcatele să-i spui, Și proasta omenire gonindu-te departe, Cu flori primește ´n sgomot pe-al timpului nou pui! Ba spun poeții încă că pruncu-i plin de glume, Că fericirea este în cornul lui, că mâne Mai mândru răsări-va alt soare pentru lume, Că pacea și dreptatea vor lua a vieții frâne! An nou! an vechi! pe lume tot rele o s´aducă; Urcați-l azi în slavă și mâni l-îți blăstăma, Războiul roș de sânge zăbalele își mușcă: Tiranii vor războaie; războaie vom purta. Te duci, moșneag, purtându-ți pe spetele-ți curbate Volumul gros de fapte ce´n cale ai privit: Popoarele în prada mizeriei turbate Și-un tron prin dinamită în aer asvârlit! An nou! ce lucruri nouă aduci pe lume, spune, Sub forma tinereții n´ascunzi vre un bătrân? Ne-aduci oare alinul, ești sol de vremi mai bune? Cu cine ești: cu robii – sau ești cu-al lor stăpân? O parcă văd la anul cum ...

 

Ion Luca Caragiale - O ședință la "Junimea" în ajunul Anului Nou

Ion Luca Caragiale - O şedinţă la "Junimea" în ajunul Anului Nou O ședință la "Junimea" în ajunul Anului Nou de Ion Luca Caragiale Berbantul Ghermani , cel dintâi sosit, se plimbă agitat prin salon și învârtind bastonul cântă: Ființa-mi jună duios te cere, Scoțând suspinuri neîncetat, Iar tu, iubito, vreo mângâiere Nu-i dai să fie mai ușurat. Jak Negruzzi , intrând, cu vocea stinsă [1]: La jocuri cu Lucsița ades mă întâlneam, Când ea era copilă și eu copil eram, Aveam în tot momentul certări și împăcare, Eu mă certam prin semne și ea cu vorbă tare. Menelaos , după ce a ascultat uimit, dus, transportat cu gândul în Câmpina-Wagon: Aferim, bre, Jak, Ce craidon, ce drac, Mare șarlatan, Îh! Aman, Aman! Jak Negruzzi: Un fruct este puterea, ce-nșeală la privit, Frumoasă-i este coaja, dar miezu-i putrezit [2]. Menelaos , exclamând cu regret: Putere!... oh! puterea, Ioc, puterința mea. Marghiloman , copilul Eyolf al lui Titu, intră călare pe băț: Frunză verde de susai, Oh! vai! Ca mâni vine luna mai Și-alergările de cai, Hi, hai! Tache Laurian apare cântând: Nevastă, bărbatul tău Prăpădi-l-ar Dumnezeu, Căci p-acasă nu-l mai ții, Și ...

 

Alexei Mateevici - Colindele Crăciunului

... curților Șed mesele întinse, Scaune cu jilțuri puse, Făclii de ceară aprinse. Dar la mese cine șade? Șade Crăciun cel bătrân Și cu frate-său Ajun Și cinstesc, și măresc, De-amar greu să jeluiesc, Palmele și coatele De juncani, tineri juguiți, Pe fii dăruiți. Jos, mai jos, la cap de ... Hristos prin înțelegerile și, îndeobște, prin viața sufletească a moldoveanului basarabean. Colinda cea dintâi ne arată nouă că în înțelegerea moldoveanului sărbătorile de Ajun și de Crăciun sunt înfățișate în chipuri de oameni, ei sunt domni, cuconi mari și au doamne: pe doamna Ajuneasă și pe doamna Crăciuneasă. Casa ...

 

Ion Luca Caragiale - Mici economii...

Ion Luca Caragiale - Mici economii... Mici economii... de Ion Luca Caragiale În ajunul lui sf. Dumitru, amicul meu Iancu Verigopolu stă înfipt în colțul otelului Continental, privind la trecători. Ne salutăm și intrăm în vorbă. Are frumos caracter amicul meu Verigopolu: totdeuna egal, fără a se lăsa alterat măcar de orice împrejurare; și mărturisesc drept că nu-l pot admira îndestul pentru aceasta. Dumneata, bunioară, ori eu, sau un altul, n-am fi în stare să ne înfigem în colțul otelului Continental pentru a privi la mișcarea de pe stradă, cu sângele rece al unei persoane absolut lipsite de grija zilei de mâne — în ce momente?... în ajunul lui sf. Dumitru... și când?... când am ști bine că a doua zi trebuie să părăsim casa unde am locuit, fără să știm de loc unde o fi casa-n care avem să ne transportăm calabalâcul. Dar pavajul de piatră rece ni s-ar părea desigur mai fierbinte decât smoala clocotită! ne-ar arde tălpile! am alerga nebunește, și nu ne-am putea astâmpăra până când nu am ști tot așa de bine unde vom ajunge mâne cu troacele noastre, pe cât știm de ...

 

Nicolae Filimon - Despre teatrul italian

Nicolae Filimon - Despre teatrul italian Despre teatrul italian de Nicolae Filimon Direcțiunea Teatrului de operă italiană fiind în ajunul de a se pune în concurență și a se da prin contract, nu ni se pare de prisos, în calitatea noastră de public, de amator de teatru și chiar de dilitant, de a emite aci și opiniunea noastră cu un chip gratuit, permițîndu-ne a face oarecari băgări de seamă asupra acestui sujet ce interesează foarte mult pe publicul nostru. Teatrul de operă sau teatrul muzical, la toți popolii cultivați și civilizați iar mai cu seamă la noi, își are necontestat o misiune, își are ținta lui, aceea de a face nu numai distracțiunea momentană a publicului amator de teatru, dar și instrucțiunea lui subt puntul de vedere muzical, de a contribui la cultivarea facultăței lui muzicale, la dezvoltarea și rafinarea gustului său, la întinderea cunoștințelor despre adevărata melodie și armonie. Numai prin posedarea acestor cunoștințe ar putea publicul nostru să ajungă la gradul de a simți bine și a înțelege opera în totul și în amănuntele lui. Un asemenea teatru n- ...

 

Emil Gârleanu - Cine a iubit-o!

Emil Gârleanu - Cine a iubit-o! Cine a iubit-o! de Emil Gârleanu Boierul Toma privea de la fereastră cum creșteau, văzând cu ochii, troienele în ogradă. Niciodată nu i se păruse iarna mai plină de întristarea aceea care o răspândește căderea molcomă a fulgilor înfoiați de zăpadă. Cădea întruna ninsoarea, cădea fără să contenească, legănându-se ca penele, înceată, gânditoare parcă unde să se așeze. Îngropase ograda, legând-o de-a dreptul cu șleahul dinspre sat, prefăcuse șurile, șoproanele într-un singur morman, aruncase peste toate aceeași învelitoare albă, de sub care se părea că niciodată nu vor mai răsări lucrurile cunoscute. Boierul căuta să pătrundă cu vederea prin perdeaua deasă a ninsorii, dar nu putea; zarea se închidea sură. Căută să prindă cu auzul un vuiet, un strigăt, strigătul unui om din sat, lătratul unui câine, țipătul unei păsări înfrigurate. Nimic. Gândurile-l năpădeau. Era întâia iarnă pe care o petrecea singur. De la moartea nevestei lui se împlinise jumătate de an și singurătatea îl silea să simtă că-i lipsește cineva, că suferă o pierdere, ca aceea ce ar îndura când n-ar mai avea haina ...

 

Ion Luca Caragiale - Triumful talentului

... pe hârtia ministerială, Niță, cu toată siguranța, făcea pe coala lui adevărate tours de force. Au isprăvit și și-au iscălit probele, după învoiala din ajun, fiecare cu numele celuilalt. Ieșind de la concurs, în sala de așteptare, Ghiță a mulțumit cu efuziune camaradului său, iar acesta i-a ...

 

Vasile Alecsandri - Vidra

Vasile Alecsandri - Vidra Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV I Frunză verde peliniță, Pe cel deal, pe cea colniță, Primblă-mi-se-o cătăniță Cu doi bani în punguliță, Și cu doi în buzunari, Cu doisprece lăutari, Și cu doi, trei călușei Încărcați de gălbenei. Iar cu dânsa se afla, Tot pe lună se primbla, Stoian Șoimul, popă vechi, [1] Cu potcapul pe urechi, Ce s-a lăsat de popie Și de sfânta liturghie De s-a dat în haiducie. El de mijloc o ținea, Lângă pieptu-i o strângea, Și mereu o dezmierda, Și mereu o săruta, Și lăutarii cânta, Câmpii de se răsuna. Când fu către dimineață, Popa se spăla pe față, Barbă neagră pieptăna, La baltagu-i se-nchina Și pe Vidra mi-o trezea Și din gură-așa-i grăia: ,,Știi tu, Vidro, ce-am gândit, Știi tu ce m-am socotit? Suflecă mânece largi Și-mpletește la colaci. [2] Fă colaci mari de doi saci Pentru cumnăței burlaci, Ș-un covrig de un mertic Pentru cumnățel mai mic. Apoi haideți amândoi Cu cotiga cu doi boi Peste codri, peste munți, La cei socri cam cărunți." II Amândoi ...

 

Ștefan Octavian Iosif - De sărbători

Ştefan Octavian Iosif - De sărbători De sărbători de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Afară-i noapte neagră ; vijelie... Se tînguiește vîntul prin cotloane : Adoarme-acum, ca un copil cu toane, Acum pornește iar, plin de mînie. Eu stau la foc, trudit de insomnie, Ascult cum bate ploaia în obloane ; Visez... și-n vis mă cheamă dragi icoane Din țara Doinei, dulce Românie ! Văd copilași pe ulițele ninse Umblînd cu steaua și cu Moș-Ajunul Și-aud departe-un cor de glasuri stinse... Aș vrea s-alerg spre el, să-i strîng în brațe, Să-i dăruiesc... dar nu mai e nici unul... Și-o lacrimă mi-alunecă pe

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru AJUN

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru AJUN.

ARTOS

ÁRTOS , artose , s . n . Pâine specială dusă la biserică în ajunul sărbătorilor religioase sau al altor evenimente , pentru a fi binecuvântată de preot , și care servește la

 

BRAD

BRAD , brazi , s . m . 1. Arbore din familia pinaceelor care crește în zona muntoasă , înalt până la 50 m , cu tulpina dreaptă , cu frunzele în formă de ace de culoare verde - închis , persistente , cu florile și semințele în conuri ( Abies alba ) ; p . gener . nume dat coniferelor . 2. ( Art . ) Numele unei hore care se joacă , în ajunul nunții , la casa miresei ; melodie după care se execută această

 

IERI

... IERI adv . 1. În ziua precedentă ( față de cea în curs ) ; în ajun

 

PLUGAR

PLUGÁR , plugari , s . m . 1. Muncitor rural sau mic proprietar agricol care se ocupă cu lucrarea pământului ; agricultor ; p . gener . țăran . 2. ( Reg . ) Flăcău care umblă cu plugușorul în ajunul Anului nou . - Plug + suf . -

 

PLUGUȘOR

PLUGUȘÓR , plugușoare , s . n . 1. Diminutiv al lui plug ; pluguleț , pluguț . 2. Plug ( 1 ) împodobit cu hârtie colorată , cu flori etc . , cu care umblă flăcăii în ajunul Anului nou , recitând colinde , sunând din clopoței , pocnind din bici etc . ; p . ext . datina uratului de Anul nou în folclorul românesc , precum și versurile care se rostesc cu această ocazie ; pluguleț , plug ( 5 ) . - Plug + suf . -

 

PREZIUĂ

... PREZÍUĂ s . f . ( Construit cu prep . " în " și " din " ; de obicei art . ) Ziua precedentă ; ajun ; p . ext . zi ( sau perioadă ) din trecut foarte apropiată de prezent sau de un eveniment , de o întâmplare etc . [ Pr . : - zi - uă ] - Pre ^1 - + ziuă ...

 

PRIVEGHERE

PRIVEGHÉRE , privegheri , s . f . ( Pop . ) Acțiunea de a priveghea . 1. Străjuire , pază , veghe . 2. Serviciu religios care se oficiază noaptea sau seara , în ajunul unei sărbători , într - o mănăstire sau într - o biserică . [ Var . : ( reg . ) privighére s . f . ] - V.

 

VASILCĂ

VASÍLCĂ , vasilci , s . f . Cap de porc împodobit cu flori și cu panglici , purtat pe o tavă de către flăcăii care colindă în ajunul Anului Nou ; p . ext . numele colindului care se cântă cu acest

 

VECERNIE

VECÉRNIE , vecernii , s . f . 1. Slujbă religioasă care se face spre seară , în ajunul sau în ziua unei sărbători bisericești . 2. Timp al zilei pe la apusul soarelui ;

 

VERGEL

VERGÉL , vergeluri , s . n . 1. Bețișor de care se leagă în mănunchiuri firele urzelii pe sulul războiului de țesut . 2. Petrecere care se face la țară în seara de Crăciun sau în ajunul Anului nou , în cursul căreia se încearcă , prin mijloace magice , să se afle viitorul celor prezenți cu ajutorul unor bețișoare . - Vergea + suf . -