Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ALIAT, ÎNCUSCRI, ȘOGOR, AFIN, ALIA, ANTANTĂ, BLOC, COALIȚIE, CUSCRIE, NEAM ... Mai multe din DEX...

ALIANȚĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ALIÁNȚĂ, alianțe, s.f. 1. Înțelegere politică între două sau mai multe state, pe bază de tratat, prin care statele respective se obligă acționeze în comun sau se ajute în anumite împrejurări, în special în caz de război ori al unui atac îndreptat de alte state împotriva unuia dintre statele aliate. ** Legătură, înțelegere între două sau mai multe grupuri, în vederea realizării unui obiectiv comun. 2. (În sintagma) Rudă prin alianță = persoană devenită, prin contractarea unei căsătorii, rudă cu rudele soției sau ale soțului. ** (Reg.) Inel de logodnă. [Pr.: -li-an-] - Din fr. alliance.

Sursa : DEX '98

 

ALIÁNȚĂ s. v. coaliție.

Sursa : sinonime

 

aliánță s. f. (sil. -li-an-), g.-d. art. aliánței; pl. aliánțe

Sursa : ortografic

 

ALIÁNȚ//Ă \~e f. 1) Înțelegere între două sau mai multe state pe baza unui tratat. \~ politică. 2) Legătură între două sau mai multe grupuri sociale în vederea unor acțiuni comune. 3) Legătură de rudenie care se stabileşte între două familii prin contractarea unei căsătorii. Rudă prin \~. [G.-D. alianței; Sil. -li-an-] /alliance

Sursa : NODEX

 

ALIÁNȚĂ s. f. 1. înțelegere politică între două sau mai multe state, grupuri sociale, clase, partide politice. 2. legătură între familiile a două persoane ce se căsătoresc. o rudă prin ~ = afin. (< fr. alliance)

Sursa : neoficial

 

ALIÁNȚĂ s.f. 1. Pact între două sau mai multe grupuri, făcut pentru a întări o legătură sau în vederea realizării unor anumite scopuri; legătură stabilită între două sau mai multe state pe baza unui tratat. 2. Legătură care se stabileşte între familiile a două persoane care se căsătoresc. * Rudă prin alianță = persoană înrudită cu cineva prin căsătorie. [< fr. alliance].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru ALIANȚĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 35 pentru ALIANȚĂ.

Ion Luca Caragiale - Liberalii engleji și români

... parte guvernul acela nu voia să admită cum că ar fi fost ceva de temut din partea Rusiei; de altă parte respingea orice propunere de alianță cu emirul, cum și orice făgăduință de ajutor la întâmplare să-l atace Rușii. Guvernul liberal Gladstone a crezut de cuviință că nu ... uriașe în Asia. Și astfel guvernul conservator a schimbat pe dată politica urmată până atunci față cu emirul din Cabul, oferindu-i o alianță ofensivă, cerută odinioară de către Emir și refuzată de către guvernul liberal. De astădată însă era prea târziu; greșeala neiertată a cabinetului Gladstone ...

 

Grigore Alexandrescu - Polovraci

Grigore Alexandrescu - Polovraci Polovraci de Grigore Alexandrescu Cu toate că mănăstirea Polovracilor nu este din cele însemnate ale Micii Valahii, dar poziția ei și frumoasa peșteră de stalactiți ce se află acolo o fac vrednică de băgare de seamă. Ea este așezată pe o întinsă câmpie, între 2 stânci care încep două șiruri de munți și ale cărora coaste cenușii și vulcanice se văd de departe; între ele în vale curge râul Oltețul, care printr-un fel de urlet sălbatic devedește rudenia ce are Oltul. Biserica este pe malul din dreapta, are curți de zid și vreo 5 ­ 6 chilii, care slujesc de locuință unui gros arendaș. Nici un călugăr nu se află acolo, afară de preotul orânduit pentru slujba bisericii. Această mică mănăstire s-a fondat pe la anul 1640 de jupân Danciu Părăianu și Stan, marele postelnic. Acești boieri erau din numărul acelor ce se ridicaseră asupra lui Leon I, sub comanda aghii. Norociți în bătălia de la satul Ungureni, ei se biruiră la Persiceni și își găsiră scăparea în mănăstirea Tismanei, de unde fugiră în Transilvania. Apoi, pe la anul 1633, se întoarseră cu șeful lor, care era chemat de dorința obștească, și ...

 

Ion Luca Caragiale - În ajunul crizei

Ion Luca Caragiale - În ajunul crizei În ajunul crizei de Ion Luca Caragiale În cercurile politice autorizate, nu se mai vorbește de vreo două trei zile decât de căderea ministerului care neapărat va fi provocată de tenacitatea majorității Camerei. Toată amânarea cestiunii art. 7, după cum putea oricine prevedea, n'a servit la nimic alta decât la sporirea dificultăților din amândouă părțile. Ministerul nu contează în Cameră pe niciun succes al soluțiunii sale; se pare că d. Brătianu și-ar fi pierdut speranța de-a mai găsi vreo nouă meșteșugire pentru a nu scăpa din mâini portofelul ministerial. Un singur mijloc i-ar rămâne pentru a-și asigura înalta poziție: să adereze la soluția majorității; însă acest mijloc nu-l poate d-sa întrebuința; a mers prea departe față cu străinătatea și nu mai poate da 'napoi; a stat prea mult la tocmeală cu diplomația apuseană și cu Alianța israelită, și nu mai poate astăzi să rupă târgul odată făcut asupra celor cinci sau opt categorii. Adevărul și dreptatea sunt menite a străbate la lumină până la urma urmelor. Adevărul asupra sentimentelor și valorii ...

 

Paul Zarifopol - Unul care a luptat contra prostiei

... și al pozei vulgar-europene. Ceasul morții lui France se potrivește semnificativ cu un moment de mare triumf al prostiei adânci, sărbătorit de o stranie alianță

 

Vasile Alecsandri - Radu Calomfirescu

... de ani, a zidit mănăstirile Cotmeana și Cozia și a fost îngropat la aceasta de pe urmă. În tractaturile sale de alianță cu regele Poloniei Vladislav, Mircea se intitula astfel: ,,Mircea, din mila lui Dumnezeu voievodul Valahiei, ducsul Făgărașului și al Omlașului, comitul Severinului, despotul Dobrodiciului și ...

 

Ion Luca Caragiale - Nevoile obștii și așa numitele "Casa Noastră"...

Ion Luca Caragiale - Nevoile obştii şi aşa numitele "Casa Noastră"... Nevoile obștii și așa numitele "Casa Noastră"... de Ion Luca Caragiale Scriitorul acestor rânduri își dă bine seama, că n'are dreptul a se amesteca în afacerile interne ale Statului ungar. Fiind supus străin și lăcuind afară din teritoriul acestui stat, scapă, față cu legile respective de orice răspundere; dar cine scapă de răspundere în materie de presă, nu poate avea multă trecere în fața cititorului - afară, se 'nțelege, de cazul unui talent excepțional, ceeace trebue să mărturisim că nu e cazul nostru. Considerând RomânulÅ¥, ca organ al obștii cetățenilor ungari de limbă românească, ne vom mărgini a-i da, după modestele noastre, tot concursul; întru cât va fi vorba de cultura aceștei obști, de al cărei progres nu ne 'ndoim, că sunt doritori nu numai toți românii, ci și toți maghiarii chibzuiți; căci regatul Ungariei, ca Stat de primă ordine astăzi în Europa, trebue să fie el mai întâi gelos de prosperitatea generală a popoarelor sale. Noi, supușii regatului român știm bine, că Statul nostru are tot interesul să se razeme pe o putere centrală considerabilă, și mai știm cât de mult ...

 

Ion Luca Caragiale - Scrisoare (Caragiale - 2)

Ion Luca Caragiale - Scrisoare (Caragiale - 2) Scrisoare de Ion Luca Caragiale Stimate domnule Director Am citit în Românul de joi 14/27 Aprilie, între altele că: Scriitorii din România pot veni între românii din Ungaria, numai și numai ca literați, ca să-și recite operele lor, să facă adică petrecere de salon literar; n'au dreptul aci să se vîre, nici chiar să aibă păreri, în afacerile interne ale românilor supuși ungari... și mai departe, că: Românii din Ungaria nu pot deloc admite în afacerile lor interioare, în neînțelegerile lor naționale, vreun amestec al scriitorilor din România, fiindcă un așa amestec, nu numai că nu le poate face vreun bine, dar chiar deadreptul le aduce stricăciune... Neavând în față-mi numărul acela al ziarului dv., nu pot da citatul textual; dar îndrăznesc a garanta despre exactitatea strictă a înțelesului. În altă foaie oricare, niște cuvinte cu așa înțeles ar fi trecut neluate 'n seamă; dar apărând în coloanele Românului, organul autorizat al partidului național, firește, capătă o deosebită greutate, și, astfel, nu pot fi lăsate a trece fără oarecare desbatere. Stimate domnule Director, iertați-mă: eu cred că judecata ziarului dv. în această ...

 

Petruț Pârvescu - Câmpia cu numere - Prima zi

Petruţ Pârvescu - Câmpia cu numere - Prima zi Câmpia cu numere (Prima zi) de Petruț Pârvescu Debut editorial în anul 1995, volumul a fost publicat de Editura Panteon, cu o prefață de George Vulturescu, carte premiată la cea de-a XIII – a ediție a Festivalului - concurs național de poezie și interpretare critică a operei eminesciene Porni luceafărul... , ed. 1995. II. mărturia păpădiei     â€žEu sunt singurătatea devenită Omâ€� (Nietzsche) 1. stau și contemplu acest echilibru frenetic bile și cuburi linii și plane gesturi arhitectonice ale celor trei timpuri obiective măsurăm o DIMENSIUNE mereu ACEEAȘI cu-nverșunare până la lacrima duioasă pândim încordați lama albastră a securii în aer călăul plictisit asudând deasupra butucului verde altoim veacul cu priceperi mărunte capul într-o parte ( o căpățână de varză murată) burta într-o parte (cu toate măruntaiele grămadă) degetele numărându-se cu-nfrigurare pe la spate sunt TOATE unu doi trei cinci șapte ZECE cu toate zece fericitul doar ochiul un mugure zemos voluptuos trage fermoarul pustiește totul între brazde de carne aburind veselii amorțite sclipesc în soare dogoritor 2. merită toate acestea osteneala prietene te ridici în genunchi ...

 

Victor Lazăr - Răsboiul pentru întregirea neamului românesc (1916 - 1919)

Victor Lazăr - Răsboiul pentru întregirea neamului românesc (1916 - 1919) Răsboiul pentru întregirea neamului românesc (1916 - 1919) de Victor Lazăr Informații despre această ediție RĂSBOIUL PENTRU ÎNTREGIREA NEAMULUI ROMÂNESC (1916 – 1919) Povestit de Victor Lazăr Cuprins 1 Introducere. 1.1 Suferințele Românilor de sub stăpânire străină. 1.2 Ajutorul fraților români din vechiul Regat. 1.3 Răsboiul cel mare. 2 Răsboiul României. 2.1 Luptele din Transilvania. 2.2 Luptele din Dobrogea. 2.3 Apărarea Carpaților. Retragerea pe frontul Moldovei. 2.4 Refacerea. Răsboiul din 1917. 2.5 Basarabia. Pacea dela București. 2.6 Românii din Ardeal (și Bucovina) și răsboiul. 3 Împlinirea întregirii neamului. 3.1 Dușmanii înfrânți pe frontul de Miazăzi și Apus. 3.2 România intră din nou în răsboiu. Bucovina. 3.3 Revoluția din Transilvania. Unirea. 3.4 Răsboiul cu Ungaria. 3.5 Pacea dela Versailles (lângă Paris). 4 Cuvânt de încheiere. 5 Note Răsboiul de desrobire pentru întregirea neamului (1916 – 1919) Introducere. Răsboiul cel mare, în care s'au prăpădit milioane de oameni din toate continentele pământului, rămânând zeci de milioane de orfani, prăpădindu-se și averi de mii de mi­liarde, a produs o schimbare uriașe și în viața poporului ...

 

Alexandru Dimitrie Xenopol - Naționalism și antisemitism

... ajunseră cu vremea primejdioase; așĂ  înrâurirea culturei franceze depășÄ› hotarul și amenință cu înăbușirea cugetărei naționale, împrumuturile încuviințate de Germani și înglobarea noastră în tripla alianță primejduiesc neatârnarea noastră economică și interesele noastre naționale. Aceste înrâuriri ajunseră punctul lor de saturație, peste care trecând trebuiau să devină aducătoare de rele, precum ...

 

Constantin Negruzzi - Oscar D'Alva

... de Kenneth toate era zestrea ei bogată, Căci era unica fiică viteazului Glenalvon. Oscar vrea s-o ia soție. Angus nu se-mprotivește, D-asemenea alianță el foarte se mulțămește. S-aude cântarea nunței și strigări veselitoare, Iar echo rezice glasul coarnelor răsunătoare. Coperiți d-ale lor mante cu felurite coloare ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ALIANȚĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentru ALIANȚĂ.

ALIAT

... ALIÁT , - Ă , aliați , - te , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Unit , întovărășit cu cineva printr - o alianță în vederea unei acțiuni comune ; ( despre un stat ) care a încheiat un tratat de alianță . 2. S . m . și f . Persoană , clasă , partid , stat etc . care se unește cu cineva în vederea unei acțiuni comune . 3. Adj . ( Despre metale ) Căruia ...

 

ÎNCUSCRI

... vb . IV . Refl . recipr . A se face cuscru cu cineva ; p . ext . a fi sau a deveni rudă prin alianță

 

ȘOGOR

... ȘÓGOR , șogori , s . m . ( Reg . ) Cumnat ; p . gener . rudă prin alianță

 

AFIN

... AFÍN^2 , - Ă , afini , - e , s . m . și f . ( Jur . ) Rudă prin alianță . ÁFIN^1 , afini , s . m . Arbust scund , foarte ramificat , cu frunze oval - alungite , cu flori de culoare roz - deschis și cu fructe comestibile , răspândit în ...

 

ALIA

... ALIÁ , aliez , vb . I . 1. Refl . A încheia un tratat de alianță . 2. Tranz . A topi laolaltă anumite metale sau anumite metale cu metaloizi pentru a obține un aliaj . [ Pr . : - li - a ...

 

ANTANTĂ

ANTÁNTĂ , antante , s . f . Denumire dată unor alianțe politice și militare între

 

BLOC

... grea , masă solidă dintr - o singură bucată . 2. Grămadă de lucruri considerate ca alcătuind o masă unică . 3. Clădire mare cu multe etaje ; blochaus . 4. Alianță , înțelegere ( între state , partide grupări etc . ) pentru realizarea unor scopuri comune . 5. ( În sintagma ) Bloc motor = organ de motor în care se află cilindrii și ...

 

COALIȚIE

... COALÍȚIE , coaliții , s . f . Alianță

 

CUSCRIE

... CUSCRÍE , cuscrii , s . f . Înrudire prin alianță

 

NEAM

... NEAM , neamuri , s . n . , adv . I. S . n . 1. Popor , națiune . 2. Totalitatea persoanelor înrudite între ele prin sânge sau prin alianță ; persoană care face parte din aceeași familie cu cineva ( în raport cu acesta ) ; rudă . 3. ( Înv . și pop . ) Rând de oameni din aceeași generație ; generație ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...