Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:HALĂ, NIȘĂ, OBSERVATOR, PIAȚĂ, POLIGON, REAMENAJA, STAND, STUDIO, ȘOSEA, ȘOSELUIT ... Mai multe din DEX...

AMENAJA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

AMENAJÁ, amenajez, vb. I. Tranz. 1. (Despre case, terenuri, grădini, interioare de locuit etc.) A aranja, a organiza în vederea unei anumite utilizări. 2. A realiza o amenajare (2). - Din fr. aménager.

Sursa : DEX '98

 

amenajá vb., ind. prez. 1 sg. amenajéz, 3 sg. și pl. amenajeáză, 1 pl. amenajăm, conj. prez. 3 sg. și pl. amenajéze

Sursa : ortografic

 

A AMENAJ//Á \~éz tranz. 1) (terenuri, case, interioare etc.) A face mai confortabil. 2) (procese de producție) A organiza în așa fel, încât se poată obține o productivitate optimă. /aménager

Sursa : NODEX

 

AMENAJÁ vb. I tr. A orândui, a dispune, a întocmi într-un anumit scop; a aranja. ** A organiza astfel punerea în valoare a pădurilor încât se realizeze o productivitate optimă. [P.i. 4 -jăm, ger. -jind. / < fr. aménager].

Sursa : neologisme

 

AMENAJÁ vb. tr. 1. a dispune, a aranja într-un anumit scop; a face mai confortabil (un spațiu). 2. a realiza o amenajare (2, 3). (< fr. aménager)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru AMENAJA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 153 pentru AMENAJA.

HALĂ

HÁLĂ^2 , hale , s . f . ( Reg . ) 1. Vijelie . 2. Monstru , dihanie , arătare . 3. ( La pl . ) Păsări de curte . HÁLĂ^1 , hale , s . f . 1. Clădire amenajată , cu instalațiile necesare , unde se vând alimente ( îndeosebi carne ) ; piață acoperită . 2. Sală de dimensiuni foarte mari , amenajată ca atelier în fabrici , ca sală pentru manifestații sportive , culturale , pentru expoziții

 

NIȘĂ

NÍȘĂ , nișe , s . f . 1. Adâncitură ( dreptunghiulară , în formă de arcadă etc . ) anume lăsată într - un zid , în peretele unei sobe , la o mobilă etc . , în care de obicei se așază obiecte decorative , obiecte de uz casnic etc . ; firidă . 2. Intrând amenajat pe o latură a unei încăperi , care servește ca anexă a unei camere de locuit . 3. Intrând amenajat în peretele unei galerii de mină sau al unui tunel , care servește pentru adăpostirca lucrătorilor în timpul execuției unor lucrări periculoase sau la trecerea trenului , precum și pentru depozitarea unor materiale . 4. Construcție specială în formă de dulap sau de cameră , cu pereții de sticlă , legată de un coș de evacuare și folosită în laboratoare pentru lucrul cu substanțe care emană gaze ( vătămătoare ) . 5. ( În sintagmă ) Nișă de abraziune = formă de relief cu aspect de firidă alungită , formată la baza unei faleze alcătuite din roci rezistente la eroziune , din cauza acțiunii valurilor puternice . 6. ( Med . ) Ulcerație adâncă până la perforare a unor organe interne ( stomac , plămâni

 

OBSERVATOR

OBSERVATÓR^2 , - OÁRE , observatori , - oare , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Persoană care observă , cercetează sau studiază ceva . 2. Adj . Care observă , scrutează ; pătrunzător , perspicace . 3. Adj . Prin care se atrage cuiva atenția asupra unui abuz de serviciu , asupra unei greșeli etc . săvârșite . Notă observatoare . OBSERVATÓR^1 , observatoare , s . n . 1. ( Mai ales în sintagma observator astronomic ) Clădire special amenajată pentru observații științifice asupra corpurilor cerești , fenomenelor astronomice , meteorologice etc . ; instituția aflată în această clădire . 2. Loc , amplasament special amenajat de unde se pot observa cele ce se află sau se întâmplă pe o mare distanță în jur și unde se pot adăposti oamenii și instrumentele necesare

 

PIAȚĂ

PIÁȚĂ , piețe , s . f . I. 1. Loc special amenajat unde se face comerț cu mărfuri , mai ales cu produse agroalimentare . 2. Loc întins și deschis dintr - o localitate , unde se întâlnesc sau se întretaie mai multe străzi , adesea amenajat cu spații verzi , statui etc . II. ( Ec . pol . ) Sferă a circulației mărfurilor ; cererea și oferta de

 

POLIGON

POLIGÓN , poligoane , s . n . 1. ( Geom . ) Suprafață plană mărginită de mai multe segmente de linii drepte , numite laturi . 2. ( Uneori cu determinarea " de tragere " ) Teren special amenajat în cuprinsul căruia se fac exerciții și se execută trageri cu arme de foc . 3. Teren amenajat pentru deprinderea conducerii

 

REAMENAJA

... REAMENAJÁ , reamenajez , vb . I . Tranz . A amenaja într - o formă nouă , îmbunătățită . [ Pr . : re - a - ] - Re ^1 - + amenaja

 

STAND

STAND , standuri , s . n . 1. Spațiu amenajat cu vitrine , mese , panouri etc . pentru aranjarea , într - o expoziție , într - un magazin etc . , a obiectelor care trebuie expuse . 2. Loc special utilat pentru controlul și încercarea mașinilor noi , ieșite de la montaj . 3. Loc de tragere special amenajat pentru întrecerile de tir . [ Var . : ștand s .

 

STUDIO

STUDIÓ , studiouri , s . n . I. 1. Atelier special amenajat în care lucrează pictorii , sculptorii , fotografii etc . 2. Ansamblu de clădiri , de instalații și de amenajări speciale care servește în procesul de turnare a filmelor . 3. Încăpere special amenajată din punctul de vedere al acusticii ( și iluminatului ) și echipată cu utilajul necesar captării unor programe sonore sau de sunete și imagini , destinată transmisiunii sau înregistrării în vederea unei transmisiuni ulterioare la radio și televiziune . 4. Teatru de capacitate mică , de obicei dependent de un teatru mai mare , destinat prezentării de spectacole în scopul valorificării unor artiști ( tineri ) sau al prezentării unor spectacole experimentale . II. Divan prevăzut cu o ladă pentru păstrarea așternutului ( și cu polițe sau rafturi pentru cărți ) . [ Pr . : - di -

 

ȘOSEA

ȘOSEÁ , șosele , s . f . Cale de comunicație interurbană , pietruită sau asfaltată ; p . restr . stradă largă , frumos amenajată , la intrarea într - un oraș , care continuă căile de comunicație

 

ȘOSELUIT

ȘOSELUÍT , - Ă , șoseluiți , - te , adj . ( Despre drumuri ) Amenajat prin pietruire ; pavat ; șoselat . - V.

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...