Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ARANJAT, ARANJAMENT, ARANJARE, PIEPTĂNAT, REARANJA, SORTA, AȘEZA, ALCĂTUI, AMENAJA, BUCHET ... Mai multe din DEX...

ARANJA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ARANJÁ, aranjez, vb. I. 1. Tranz. A pune ceva în ordine, în rânduială. ** Refl. și tranz. A(-și) potrivi ținuta exterioară. ** A face ca ceva funcționeze în bune condiții. ** A conveni cu cineva facă într-un anumit fel. 2. Tranz. (Fam.) A face cuiva un rău. Lasă te aranjez eu! 3. Refl. A-și face un rost în viață. 4. Tranz. A prelucra o bucată muzicală pentru instrumente sau voce. - Din fr. arranger.

Sursa : DEX '98

 

A aranjaa deranja, a dezordona, a răscoli, a răvăși,

Sursa : antonime

 

ARANJÁ vb. v. denunța, pârî, reclama, spune.

Sursa : sinonime

 

ARANJÁ vb. 1. a așeza, a clasa, a clasifica, a dispune, a distribui, a grupa, a împărți, a întocmi, a ordona, a organiza, a orândui, a potrivi, a pune, a repartiza, a rândui, a sistematiza, (pop.) a chiti, (înv.) a drege, a tocmi. (\~ cum trebuie elementele unui ansamblu.) 2. v. pregăti. 3. v. pune. 4. a face, a pregăti. (\~ patul.) 5. (a-și) așeza, a(-și) potrivi. (Își \~ cravata.) 6. a așeza, a îndrepta, a netezi. (Își \~ părul.) 7. v. regla. 8. a potrivi, a ticlui, (pop. și fam.) a drege, (pop.) a o brodi. (A \~ astfel lucrurile încât...) 9. v. rezolva. 10. v. reglementa. 11. v. găti.

Sursa : sinonime

 

aranjá vb., ind. prez. 1 sg. aranjéz, 3 sg. și pl. aranjeáză, 1 pl. aranjăm; conj. prez. 3 sg. și pl. aranjéze; ger. aranjând

Sursa : ortografic

 

A ARANJ//Á \~éz tranz. 1) A pune într-o anumită ordine; a ordona; a orândui; a dispune; a așeza. \~ lucrurile. 2) (aparate, mecanisme, automobile etc.) A face funcționeze în condiții bune. 3) (afaceri, probleme etc.) A aduce la condițiile cerute printr-un acord mutual. 4) (persoane) A pune la punct. 5) (persoane) A desemna într-un post sau într-o funcție bună; a așeza. 6) (fapte, stări de lucruri etc.) A satisface în toate privințele. 7) (piese muzicale) A prelucra pentru a fi interpretat de instrumente sau pentru voce. 8) A face se aranjeze. /arranger

Sursa : NODEX

 

A SE ARANJ//Á \~éz intranz. 1) A-și potrivi toaleta. 2) A-și face un rost în viață. 3) (despre persoane) A se așeza pe o linie dreaptă; a se alinia. /arranger

Sursa : NODEX

 

aranjá (-jéz, -át), vb. - A pune ceva în ordine. Fr. arranger. - Der. (din fr.) aranjament, s.n.; aranjator, s.m. (organizator); aranjor, s.m. (organizator). Cf. deranja.

Sursa : etimologic

 

ARANJÁ vb. I. tr. 1. a rândui, a pune în ordine. * a pune la cale. 2. (fam.) a face cuiva un rău. 3. a prelucra, a transcrie o bucată muzicală pentru instrumente sau voce. II. refl. a lua anumite măsuri în interes personal; a-și face un rost. * a se înțelege cu cineva, a se pune bine. * a-și potrivi ținuta exterioară. (< fr. arranger)

Sursa : neoficial

 

ARANJÁ vb. I. 1. tr. A rândui, a ordona (lucruri, ființe etc.) ** A pune la cale; a isprăvi cu bine o acțiune, o întreprindere. ** (Fig.) A face (cuiva) rău. 2. (refl.) A lua anumite măsuri în interes personal. ** A se înțelege cu cineva, a se pune bine. ** A-și potrivi ținuta exterioară, a se găti. 3. tr. A transcrie o bucată muzicală pentru instrumente sau voce. [P.i. -jez, 3,6 -jează, 4 -jăm, ger. -jând. / < fr. arranger].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruARANJA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 22 pentruARANJA.

Ion Luca Caragiale - "Constituționalul" poet

Ion Luca Caragiale - "Constituţionalul" poet „Constituționalulâ€� poet de Ion Luca Caragiale Organul junimist își permite din când în când și accese de lirism. Așa, de exemplu, focul de la Teatrul Maican îl inspiră să ne dea câteva rânduri de înaltă poezie. Se știe că sinistrele inspiră pe poeți în cel mai înalt grad. Cutremurele, uraganele, trombele, incendiile mari sunt tot atâtea pretexte lirice. Să scoatem florile alese ale bucății din Constituționalul. Iată-le: “Foc !... sergentul postat în fața tribunalelor a fost atras de un fum puternic.â€� Văzându-se atras, ce face sergentul? “Își aruncă ochii pe acoperișul caselor, unde ieșea o coloană de fum puternică și deasă. Împrejurimile erau luminate a giorno de puterea focului... Focul era în toată puterea, cu toate că nu trecuse nici un sfert de oră de la anunțarea lui...â€� Se știe că un foc, mai ales puternic, nu începe decât de la anunțarea lui. Poetul trebuie să fie și este totdeuna și logic. “Totul fusese prada flacărilorâ€�; însă afară de Totul, tot “s-a putut salva de la aceeași pradă a acelorași flacăre câte un scaun, o culisă, un ...

 

Ion Luca Caragiale - O cronică de Crăciun...

Ion Luca Caragiale - O cronică de Crăciun... O cronică de Crăciun... de Ion Luca Caragiale Într-o urâtă dimineață, pe la sfârșitul lui noiemvrie — ploaie, ninsoare, vifor, să nu scoți un câne afară din bordei — chem pe cel mai încercat colaborator al Revoltei naționale și-i zic: — Stimate domnule Caracudi, dumneata, care de atâta timp ne-ai dat ca reporter dovezi de strălucită imaginație, ești designat să faci ziarului nostru un important serviciu. — Care, domnule director? — Scoatem de Crăciun un număr „literar, științific și artistic". Avem în sertare destulă materie; vom face o frumoasă selecțiune. Ne lipsește numai cronica specială pentru sărbătoarea nașterii... Ce zici? — Cu plăcere... — Crăciunul cade luni; trebuie să apărem cel mai târziu joi la 21 de dimineață... Un numar de lux, îngrijit, nu rasolit ca numerele cotidiane; bine aranjat, tipărit frumos și nu ciuruit de greșeli... — Binențeles; ...dar... — Dar ce?... — ...Ia priviți afară, ce vreme! În adevăr, e un vifor strajnic. — Ce are-a face vremea — zic eu — cu cronica noastră? — Nu prea are; dar... mă cheamă părintele la masă; mereu îmi face semne: i-e foame — ...

 

Ion Luca Caragiale - Națiunea română

Ion Luca Caragiale - Naţiunea română Națiunea română de Ion Luca Caragiale 1889 Puțină lume astăzi și-o mai fi aducând aminte de o vestită foaie, care apărea odinioară în Capitală, pe vremea războiului independenței; voi să vorbesc de Națiunea română , pe care o dădeam la lumină Frederic Dame și cu mine în tovărășie. Viața acelei foi a fost pe atât de scurtă pe cît de glorioasă, așa că o pot povesti în puține cuvinte. Armatele creștine trecuseră Dunărea. Într-o dimineață mă pomenesc cu un bilețel de la Dame, cam așa: "Iubite amice, Treci îndată pe la mine. Este vorba de o afacere foarte importantă, care ne poate face norocul la amândoi." Îl cunoșteam pe Dame ca pe om deștept și întreprinzător. Fără întârziere m-am dus să-l văz, torcând pe drum fel de fel de frumoase închipuiri. În câteva vorbe mi-a spus tot planul lui: o gazetă cum n-avusese țara până atunci; o gazetă fără coloare politică; o gazetă de informațiuni de pe câmpul războiului; o gazetă care să cultive entuziasmul popular pe chestiunea independenții... Să-i căutăm numele... Numele unei gazete e greu de găsit; dar după câteva minute de ...

 

Ion Luca Caragiale - Accident parlamentar

Ion Luca Caragiale - Accident parlamentar Accident parlamentar de Ion Luca Caragiale D. ministru de externe a fost alaltăieri victima unui accident destul de neplăcut. D. Al. Lahovary, după o noapte de veghere și de studii, vine la Senat cu un teanc de note, materialul discursului d-sale în cestiunea comunală, pe care și le așază pe pupitrul ministerial. Rândul ministrului de a lua cuvântul se apropie. Ministrul vrea să-și arunce încă o dată privirile pe notele sale, fructul unei nopți întregi de studii. Dar, Dumnezeule mare! notele au dispărut. Caută-n sus, caută-n jos, nimic. Jumătate supărat, jumătate îngrozit, neștiind ce să crează, începe să-ntrebe în dreapta și-n stânga: nimeni n-a văzut notele. Pe sub pupitru, pe sub bancă — nicăieri; busola oratorică s-a pierdut! — E o infamie! strigă ministrul mânios, trântind cu mâinile pe pupitru! Asta nu e parlamentar! asta nu se face! — Ce e?... ce e?... și un cerc simpatic începe să se strângă împrejurul ministrului, care spumează de ciudă. — Mi s-au prăpădit notele! mi le-a sustras opoziția desigur! Asta nu e leal! N-am dormit ...

 

Ion Luca Caragiale - La Peleș

Ion Luca Caragiale - La Peleş La Peleș de Ion Luca Caragiale — Doăsp'ce trecute, Măndico! ce naiba faci, soro? Așa strigă cocoana Lucsița, foarte nervoasă, intrând în odaia unde-și face toaleta madam Piscopesco. Iar madam Piscopesco, din fața oglinzii, răspunde și mai nervoasă: — Uf! lasă-mă dracului și dumneata, mamițo! nu vezi cum m-a pocit dobitoaca? fir-ar afurisită să fie! Dobitoaca este guvernantă la copii, și piaptană și pe madam Piscopesco; cocoana Lucsița este mama lui madam Piscopesco, iar madam Piscopesco este soția lui d. Piscopesco, proprietarul uneia dintre cele mai elegante și mai confortabile vile din Sinaia, vilă care poartă frumosul nume al fiicei cocoanei Lucsiții, vila „Esmeralda". De la șase ceasuri dimineața, pe când soarele nu s-a ridicat bine peste Piscul Cânelui, locuitorii vilei „Esmeralda" umblă de colo până colo, cuprinși toți ca de niște friguri. Ce este? ce s-a-ntâmplat în familia Piscopesco pentru ca toată lumea din vila „Esmeralda" să fie așa de emoționată și de nervoasă? O bucată de bristol, care strălucește dasupra vrafului cărților de vizită lăsate de amicii din lumea mare la vila „Esmeralda", ne ...

 

Ion Luca Caragiale - Dascăl prost

Ion Luca Caragiale - Dascăl prost Dascăl prost de Ion Luca Caragiale Foarte de dimineață, într-o mahala depărtată, bat la ușa amicului meu Pricupescu, profesor de cursul secundar — predă istoria în clasele inferioare la un liceu. Deși foarte buni prieteni, n-am fost niciodată la el acasă; așa, nu mă mir că i se pare ciudat a mă vedea la dânsul. — Ei! ce cauți tu prin mahalaua noastră așa de dimineață? — Am trecut pe aici — zic eu — și am intrat să-ți dau bună ziua... Știu că pe la ceasul ăsta pleci de-acasă... și... zic: haide să văz... o fi plecat Pricupescu? dacă o fi plecat, bine; dacă nu, merg cu el până-n târg... Azi o să fie o căldură... mai teribilă ca ieri... S-a pus pe călduri... O să ne topim în vara asta... Pricupescu este un om bănuitor; zice: — Fac prinsoare pe ce vrei, că și tu ai venit să mă rogi pentru vreun măgar, pentru vreun leneș, pentru vreun ticălos... — Aș! zic eu... — Măi! adaugă el... mai am doi ani până să ies la pensie... douăzeci o să mi se pară... ...

 

Ion Luca Caragiale - Poveste de contrabandă

Ion Luca Caragiale - Poveste de contrabandă Poveste de contrabandă de Ion Luca Caragiale S-a zis că, în război, culmea ar fi să descoperi un obuz care să poată străbate orice cuirasă și o cuirasă pe care să n-o poată străbate nici un obuz. La vamă, culmea ar fi să găsești un vameș căruia să nu-i scape nici un contrabandist și un contrabandist pe care să nu-l prinză nici un vameș. Am citit undeva sau mi s-a povestit, nu știu bine, o anecdotă, care sper că va interesa pe cititorii acestei reviste. Iat-o. Vameșii francezi pe granița despre Belgia sunt de o asprime și de o istețime nemaipomenită. Fiscul francez are aci nevoie de copoii cei mai de rasă din cauza contrabandelor de mărfuri de lux și mai ales de dantele. Călătorii, mai cu seamă cei bănuiți, sunt supuși la revizii și scotoceli, cari răzbesc totdeauna până la piele. Se-nțelege de la sine că pentru călătorii feminini este o anume sală de revizie și femei revizoare. A amăgi, a dejuca vigilența acestui Argus fiscal s-ar părea absurd; sunt însă oameni și mai ales femei, ...

 

Mihai Eminescu - Scrisoarea V

Mihai Eminescu - Scrisoarea V Scrisoarea V de Mihai Eminescu Biblia ne povesteste de Samson, cum că muierea, Cînd dormea, tăindu-i părul, i-a luat toată puterea De l-au prins apoi dușmanii, l-au legat și i-au scos ochii, Ca dovadă de ce suflet stă în piepții unei rochii… Tinere, ce plin de visuri urmărești vre o femeie, Pe cînd luna, scut de aur, strălucește prin alee Și pătează umbra verde cu misterioase dungi, Nu uita că doamna are minte scurtă, haine lungi. Te îmbeți de feeria unui mîndru vis de vară, Care-n tine se petrece… Ia întreab-o bunăoară — O să-ți spuie de panglice, de volane și de mode, Pe cînd inima ta bate ritmul sfînt al unei ode… Cînd cochetă de-al tău umăr ți se razimă copila, Dac-ai inimă și minte, te gîndește la Dalila. E frumoasă, se-nțelege… Ca copiii are haz, Și cînd rîde face încă și gropițe în obraz Și gropițe face-n unghiul ucigașei sale guri Și la degetele mînii și la orice-ncheieturi. Nu e mică, nu e mare, nu-i subțire, ci-mplinită, Încît ai ce strînge-n brațe — numai bună ...

 

Nicolae Filimon - Paralelism între fosta direcțiune și cele de astăzi

Nicolae Filimon - Paralelism între fosta direcţiune şi cele de astăzi Paralelism între fosta direcțiune și cele de astăzi de Nicolae Filimon Este necontestabil că teatrul italian, la noi, ca și în celelalte țări, are multe datorii de împlinit ca să corespunză cu fidelitate misiunii lui. El urmează a fi întocmit astfel pe cît să poată servi nu numai de distracțiune și petrecere, dar și de instrucțiune muzicală publicului nostru. Numai atunci se poate introduce adevăratul gust muzical, cînd publicul va veni în stare a înțelege bine operile muzicale și a aprețui frumusețea armoniii în perfecțiunea esecutărei ei; căci armonia, nefiind alt decît niște combinări de sunete pe legile nestrămutate ale naturii sau ale corpurilor sonoare puse în vibrațiune, ea complectează sau divinizează melodia, astă ispirațiune a sufletului care servă de temă sau de text operilor muzicale. Adevărata dar misiune a unui teatru de operă este ca, traducînd cu fidelitate cugetarea maeștrilor și reproducînd pe scenă operile lor așa precum sînt scrise, să formeze gustul publicului, iar nu să-l strice. Printr-o critică retrospectivă și repede ne vom încerca a arăta și daca direcțiunea trecută ...

 

Nicolae Filimon - Despre noua trupă italiană

Nicolae Filimon - Despre noua trupă italiană Despre noua trupă italiană de Nicolae Filimon Redactorul Jurnalului teatrelor din Milano, care face și profesiune de agent comisionar, în foaia sa din 23 iuniu împărtășește publicului său programul companiii melodramatice formată de dînsul pentru teatrul nostru, după ordinul și pe contul d-lui V. Hiotu, director privilegiat, după cum zice acea foaie, al operii italiene de la noi. Numele acelor artiști și artiste sunt: Margarita Zenoni, prima donna assoluta; Rachele Gianfredi, prima donna assoluta (reangageată); Carolina Ghedini, prima donna contralta assoluta (reangageată); Fani Giovanoli, prima donna; Giorgio Stigelli, primo tenore assoluto; Enrico Giusti, primo tenore assoluto; Francesco Steller, primo baritone assoluto (reangageat); Giulio Colombo, primo baritone assoluto; Nicola Benedetti, primo basso profondo assoluto; Giovanni Capponi, primo buffo assoluto; Enrico Topai, primo buffo assoluto (reangageat); Alessandro Manetta, secondo tenore; Casimiro Biscontini, maestro direttore d’orchestra . Iaca sirenile și Orfeii cari au luat asupră-le misiunea de a ne dilecta urechea și a ne mișca inima în stagiunea viitoare, sau a ne ataca organul acustic și a ne face să ne plîngem banii. O zicem și aceasta, fiindcă am fost prea de multe ori amăgiți în ...

 

Nicolae Filimon - Schiță biografică asupra celebrului violonist Paganini

Nicolae Filimon - Schiţă biografică asupra celebrului violonist Paganini Schiță biografică asupra celebrului violonist Paganini de Nicolae Filimon Concertul de violin dat pe teatrul nostru de d. Hiubsch ne inspiră ideea de a da lectorilor noștri o prescurtare din viața și operile celebrului și neimitabilului Paganini, cel mai mare virtuozo de violin dintre toți aceia ce se consacrară la studiul acestui delicios instrument de la invențiunea lui și pînă în zilele noastre. Ideea nu ni se păru greșită și credem că aducem un serviciu lectorilor noștri puindu-i în relațiune cu acest fenomen, care prin magicul efect al arcușului său electriză inimile tutulor acelora ce avură fericirea de a-l asculta și ale cărui compozițiuni au rămas și vor rămînea mai mult timp nereproduse de violoniștii moderni din cauza insuperabilelor dificultăți ce știu cu atîta artă a semăna în operile sale. Luînd ca punt de plecare pe d. FĂ©tis, arătăm că acest geniu superior se născu în Genova la 18 februarie 1784. Părintele său, Antonio Paganini, ce fu mai întîi samsar de comerciu, iar mai în urmă agent de port, îi plăcea cu mare pasiune muzica și trecea de cel mai distinct sunător ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruARANJA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 61 pentruARANJA.

ARANJAT

ARANJÁT , - Ă , aranjați , - te , adj . 1. Pus în ordine , în rânduială . 2. Care și - a făcut un rost în

 

ARANJAMENT

... ARANJAMÉNT , aranjamente , s . n . 1. Faptul de a aranja ( într - un anumit fel ) ; felul în care este aranjat ceva . 2. Acord , înțelegere , învoială . 3. Prelucrare a unei bucăți muzicale pentru instrumente sau ...

 

ARANJARE

... ARANJÁRE , aranjări , s . f . Acțiunea de a ( se ) aranja . - V. aranja

 

PIEPTĂNAT

PIEPTĂNÁT^2 , - Ă , pieptănați , - te , adj . 1. ( Despre păr , barbă etc . ) Descurcat , netezit , aranjat sau curățat cu pieptenele ; ( despre oameni ) cu părul descurcat , netezit , aranjat sau curățat ( cu pieptenele ) . 2. ( Despre fibre textile ) Trecut prin dinții unor piepteni ( pentru a îndepărta impuritățile , a alege fibrele de cea mai bună calitate etc . ) . - PIEPTĂNÁT^1 s . n . Pieptănare . - V.

 

REARANJA

... REARANJÁ , rearanjez , vb . I . Tranz . și refl . A ( se ) aranja din nou după alte criterii , în altă ordine , cu altă formă . [ Pr . : re - a - ] - Re ^1 - + aranja

 

SORTA

... SORTÁ , sortéz , vb . I . Tranz . A alege , a aranja , a repartiza mărfuri , produse , materiale pe categorii , după calitate , dimensiuni , compoziție etc . ; a împărți , a aranja

 

AȘEZA

... un loc . II. 1. Tranz și refl . A ( se ) pune într - o anumită ordine ; a ( se ) rândui , a ( se ) aranja . 2. Intranz . ( Pop . ) A pune la cale ; a proiecta , a plănui . III. Tranz . ( Rar ) A înfățișa un ...

 

ALCĂTUI

... a concepe . 2. A forma împreună ; a constitui . 3. A strânge , a aduna ; a aranja

 

AMENAJA

... AMENAJÁ , amenajez , vb . I . Tranz . 1. ( Despre case , terenuri , grădini , interioare de locuit etc . ) A aranja

 

BUCHET

BUCHÉT , buchete , s . n . 1. Mănunchi de flori aranjate ( și legate ) împreună . 2. Aromă de vin . 3. Mică plantă erbacee cu flori violet - deschis sau albastre - purpurii ( Geranium

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...