|
|
||
ARET - Definiția din dicționarTraducere: engleză Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ARÉT s.n. (În sintagma) Câine de aret = câine de vânătoare dresat să se oprească atunci când simte sau zărește vânatul. - Din fr. arrêt.Sursa : DEX '98 ARÉT s. v. gardă, pază, strajă, veghe.Sursa : sinonime arét s. n.Sursa : ortografic ARÉT s.n. Poziție a unui câine de vânătoare când simte sau vede vânatul. [< fr. arrêt].Sursa : neologisme ARÉT s. n. poziție a unui câine de vânătoare când simte sau vede vânatul. o câine de ~ = câine de vânătoare dresat pentru a aduce vânatul doborât. (< fr. arrêt)Sursa : neoficial arét s.n. - Sprijin, ocrotire, protecție (cuvînt vechi, care pare a se fi folosit numai cu prep. de sau în). Sl. na reti "pentru a ocroti" (Drăganu, Dacor., VI, 251-9; cf. Rosetti, I, 160), probabil prin intermediul rut. aretij; cf. pol. rat, ret "ajutor, sprijin". Nu figurează în nici un text de după jumătatea sec. XVIII; s-a confundat în mod nejustificat cu aret "capăt, sfîrșit", de la arie. Hasdeu (și Geheeb 14) îl derivau de la lat. *ad rectum; Viciu, Limba romînă poporană și dialectul sicilian, p. 79, îl punea în legătură cu sicil. arre(tu); Max Auerbach, Jb, XIX, 212, cu lat. *in erecto; Bogrea, Dacor., I, 257; (urmat de Scriban) cu lat. halitus; și DAR, deși cu rezerve, cu a arăta. - Rut. aretij nu poate fi, prin urmare, der. din rom., cum credea Candrea, Elemente, 400.Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. |
||