Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:COTLON, HĂITAȘ, RĂGĂLIE, STÂRNI, TAINĂ, TAINIȚĂ ... Mai multe din DEX...

ASCUNZĂTOARE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ASCUNZĂTOÁRE, ascunzători, s.f. Loc în care se poate ascunde cineva sau ceva. - Ascunde + suf. -ătoare.

Sursa : DEX '98

 

ASCUNZĂTOÁRE s. ascunziș, cotlon, (rar) ascunzătură, (pop.) tainiță, (Mold.) taină, (înv.) ascuns, ascunsoare. (Și-a găsit cu greu o \~.)

Sursa : sinonime

 

ascunzătoáre s. f., g.-d. art. ascunzătórii; pl. ascunzătóri

Sursa : ortografic

 

ASCUNZĂT//OÁRE \~óri f. Loc în care se ascunde cineva sau ceva. A ieși din \~. /ascunz (a ascunde) + suf. \~ătoare

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruASCUNZĂTOARE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 23 pentruASCUNZĂTOARE.

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Cântecul de leagăn

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Cântecul de leagăn Cântecul de leagăn de Iulia Hasdeu Traducere de Bogdan Petriceicu Hasdeu . Revista nouă , an. IV, nr. 11 — 12, 15 februarie — 15 martie 1892. Nani, nani, dormi, odorașul scump, al mamei odor, În culcușul tău, de vise cerești legănat ușor! Îngerul duios peste fruntea ta s-apleacă zâmbind, Ș-aripa-i de-argint pe-ai tăi ochișori Îi flutură blând. Nani, nani, dormi, dormi netulburat căci mama va sta, De-a dragul privind rumenele fragi pe gurița ta. Iat-o s-a deschis, iat-o iar s-a strâns plăpându-l boboc Un trandafiraș vesel zâmbitor l-al soarelui foc! Spicele de grâu parcă moțăiesc din cap lenevos; Colo-n stejăriș fâlfăie-n văzduh fragedul miros, Noaptea-ncetinel Învălește tot de jur-împrejur, Galeș adiind suflu-i răcoros c-un tainic susur. Paserea pe somn Ș-asterne-nchizând ochiul cel zglobiu, Iar cernitul corb s-ascunde pitiș În zidul pustiu. Din ascunzători ies la lilieci, zburând în târcol, Și din când în când al bufniței glas cobește a gol Dormi, puiuțul meu, de luna din cer privit drăgălaș; Sufletu-ți în trup e ca ...

 

Emil Gârleanu - Când stăpânul nu-i acasă!

Emil Gârleanu - Când stăpânul nu-i acasă! Când stăpânul nu-i acasă! de Emil Gârleanu În odaie, liniște. Liniște și-un miros! Pe polița din dreapta, pe o farfurie, stă uitată o bucată de cașcaval. Mirosul de brânză proaspătă a străbătut până în cel mai îngust colțișor al casei. Și din gaura lui, din gaura de după sobă, șoricelul nu-și mai găsește locul. Parcă-l trage cineva de mustață afară. Să iasă, să nu iasă? Mai bine să se astâmpere. Să se astâmpere, ușor de zis; dar cașcavalul? Vezi, asta-i asta: cașcavalul. Să-nchidă ochii. I-a închis. Prostul! Dar ce, cu ochii miroase? Și brânza-i proaspătă. Mai mâncase așa bunătate acum vreun an. Dar parcă nu-l momise într-atâta ca aceasta de acuma. Să încerce. Face câțiva pași mărunți până-n marginea ascunzătorii lui. Măcar s-o vadă. Unde-o fi? De unde-l vrăjește, din ce colț îl poftește cu atâta stăruință la dânsa? A! uite-o colo, pe farfurie. Dacă-ar îndrăzni! Dar cum? Să meargă mai întâi pe lângă perete până la divan. Așa, bun! Pe urmă... Pe urmă pe unde s-o ia? Pe ...

 

Iulia Hasdeu - Cântecul de leagăn

Iulia Hasdeu - Cântecul de leagăn Cântecul de leagăn de Iulia Hasdeu Traducere de Bogdan Petriceicu Hasdeu . Revista nouă , an. IV, nr. 11 — 12, 15 februarie — 15 martie 1892. Nani, nani, dormi, odorașul scump, al mamei odor, În culcușul tău, de vise cerești legănat ușor! Îngerul duios peste fruntea ta s-apleacă zâmbind, Ș-aripa-i de-argint pe-ai tăi ochișori Îi flutură blând. Nani, nani, dormi, dormi netulburat căci mama va sta, De-a dragul privind rumenele fragi pe gurița ta. Iat-o s-a deschis, iat-o iar s-a strâns plăpându-l boboc Un trandafiraș vesel zâmbitor l-al soarelui foc! Spicele de grâu parcă moțăiesc din cap lenevos; Colo-n stejăriș fâlfăie-n văzduh fragedul miros, Noaptea-ncetinel Învălește tot de jur-împrejur, Galeș adiind suflu-i răcoros c-un tainic susur. Paserea pe somn Ș-asterne-nchizând ochiul cel zglobiu, Iar cernitul corb s-ascunde pitiș În zidul pustiu. Din ascunzători ies la lilieci, zburând în târcol, Și din când în când al bufniței glas cobește a gol Dormi, puiuțul meu, de luna din cer privit drăgălaș; Sufletu-ți în trup e ca un ...

 

Mihai Eminescu - Când se juca Elisa M%C3%BCller...

... Arde-atât, încât cu el Aș aprinde-o steauă. Ș-apoi taci ca nu cumva Să audă-o floare C-ai șoptit așa ceva: Din ascunzătoare S-ar roși ­ mai, mai așa Cum o oarecare. Cum te uiți așa, năuc, Și-n gândiri te-nsinguri, Ești tu ziua lângă nuc ...

 

Mihai Eminescu - Romancero espa%C3%B1ol

Mihai Eminescu - Romancero espa%C3%B1ol Romancero español de Mihai Eminescu Copii de pe natură Furtișagurile litterarii ale lui Cocovei Moretto sau vicleniile lui Scapin traduse-n spaniolește de Signorul Don Lopez de Poeticales Motto: Es muss auch solche Käutze geben. Istorie ciudată! Timpii se iau de păr și se trag îndărăt! Trecutul e viitor și viitorul e trecut. ­ Anul 15... a furat pe anul 1870 într-un mod oribil și cu precauțiunea viclenește zâmbitoare cum că n-are să fie recunoscut. Odată... în timpi mai... în anul 1870 trăia în România un scriitor care se ocupa din principiu și meserie cu chir Cocoveiu, întunecoasă bufniță ce cutreiera tribunalele României, care-n loc de cocoveau! îngâna încet și printre dinți vorba: Considerând!... Acest autor de caraghioslâcuri, moldovenește de mascarade, s-apucă-ntr-o bună dimineață sau într-o bună seară sau într-una din zile (căci două nu i-ar fi trebuit genialei Lopăți) să scrie-n românește o comedie: Viclenie și amor , în trei acte, cu boschet și cu ascunzători secrete și tainice totodată, și în versuri neversificate. În anul 15... post Christum natum trăiește și un autor spaniol, Moretto, și scrie și ...

 

Dimitrie Anghel - Scînteia

... chibzuită poate, ca un avar care-și ascunde lucrul cel mai de preț pe care îl are în cea mai de rînd și mai banală ascunzătoare. Ei sufăr, dar cu cît sufăr, cu atît mai vie lumina lor arde. Cei ce-l împresoară își pun în fața lui opacele lor ființe ...

 

Paul Zarifopol - Privind viața (Zarifopol)

... să izbucnească. După cum de mult s-a observat, dacă oamenii și-ar pătrunde gândurile unul altuia, s-ar piti fiecare în vreo ascunzătoare nebănuită. Omului gânditor, nebănuit de vanitățile valorificării exterioare, îl este rezervată o deosebită plăcere, divină și subtilă: a exulta de orgoliu și a ...

 

Ion Creangă - Ioan Roată și Vodă Cuza

Ion Creangă - Ioan Roată şi Vodă Cuza Ioan Roată și Vodă Cuza de Ion Creangă 1882 Între țăranii fruntași care au luat parte, împreună cu boierii, cu episcopii și cu mitropolitul țării la Divanul ad-hoc din Moldova, în 1857, era și moș Ion Roată, om cinstit și cuviincios, cum sunt mai toți țăranii români de pretutindeni. Numai atâta, că moș Ion Roată, după câte văzuse și după câte pățise el în viața sa, nu prea punea temei pe vorbele boierești și avea gâdilici la limbă, adică spunea omului verde în ochi, fie cine-a fi, când îl scormolea ceva la inimă. Așa e țăranul: nu prea știe multe. Și moș Ion Roată, fiind țăran, cum v-am spus, deși se-nvrednicise a fi acum printre boieri, nu avea ascunzători în sufletul său. În Divanul ad-hoc din Moldova erau boieri de toată mâna: și mai mari, și mai mici; și mai bătrâni, și mai tineri; și mai învățați, și mai neînvățați, cum îi apucase timpul. Între acești din urmă erau de-alde bătrânul Alecu Forăscu, poreclit și Tololoiu, Grigore Cuza și alți câțiva de-alde aceștia, care, ținându-se de obiceiurile strămoșești, în toate ...

 

Emil Gârleanu - Furnica

Emil Gârleanu - Furnica Furnica de Emil Gârleanu În mahalaua Tătărașilor toți îl cunoșteau pe Ion Cuhulea. Născut și crescut acolo, trăind cincizeci de ani în șir numai pe locul acela, nici nu putea fi altfel. Copiii, de la vârsta de șapte ani, când prindeau să învețe carte, pe lângă școală, mai știau unde-i biserica și casa lui Cuhulea; iar biserica era mai greu de nimerit decât căsuța moșneagului. Dintr-un bordeiaș prizărit, locuința Cuhuleștilor la-nceput, astăzi moșneagul clădise, din munca lui, patru odăițe, cu pereții îmbrăcați pe dinafară într-o perdea de iederă care flutura la cea mai mică bătaie a vântului, ca un fald de steag. Și cum era pe un vârf de dâmb, din orice parte a Tătărașilor puteai privi drept în ograda lui Cuhulea. La început Cuhulea a fost paracliser un șir întreg de ani, apoi, la bătrânețe, s-a lăsat, și acum stătea să se odihnească. Om scurt, ciolănos, purta mustățile rase și, cum era spân, mai nu i se cunoșteau nici sprâncenele. Numai ochii albaștri și totdeauna speriați împrăștiau ceva neobișnuit peste fața lui. Era morocănos, rar intra în vorbă cu cineva, și atunci ...

 

Petre Ispirescu - George cel viteaz

Petre Ispirescu - George cel viteaz George cel viteaz de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată. A fost odată un împărat și o împărăteasă. Zece ani au viețuit ei în căsătorie și nu putură face și ei măcar o stârpitură de copil. În cele de pe urmă, împăratul porunci împărătesei soției lui, că dacă într-un an de zile de aci nainte nu-i va face un copil, să știe că pâine și sare pe un taler cu dânsul nu va mai mânca. Daca auzi așa împărăteasa, mult se mâhni în sufletul ei, căci trăiau bine. Se puse și ea dară a cere sfaturi de la vraci și vrăjitori, de la moașe și descântătoare. Luă tot felul de leacuri. Când, într-o noapte, ce văzu se spăimântă. Se făcea că umblă pe o câmpie verde și frumoasă. Pe acolo toate firicelele de iarbă erau însoțite, și două câte două se încovoiau una către alta și părea că se sărută. Până și flutureii umblau tot doi câte doi. Visa și totuși credea că este aievea ceea ce vede. Nu se bucură mult de priveliștea cea frumoasă, și iată că un balaur, bala dracului, venea, ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Susana

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Susana Susana de Barbu Ștefănescu-Delavrancea În via părăginită, iarbă grasă acoperă răzoarele cu o pânză smălțuită cu flori. Parc-ar fi scuturat cineva bidinele muiate în roșu, galben și albastru pe deasupra câmpiei dintre "casele pustii" și gropile de nisip. Soarele e zăpușitor. Lumina te orbește. Aerul joacă, fierbe, și nici un pic de adiere nu potolește arsura. În mijlocul viei, doi castani bătrâni și stufoși stau neclintiți, rupând albastrul cerului și întinzând pe verdeață umbrele lor împreunate, ca două poloage rotocolite. La rădăcina lor se odihnesc grânarii la Sân-Petru și Sânt-Ilie. De la amiezi, rogojinile și velințele sunt așternute. Perne de paie se pun căpătâie. Botele cu apă proaspătă, clondirele cu vin scufundate în doniți, puișoarele noi cu miros de brad, câteva castroane cu fiertură, lingurile de lemn și ștergarele vărgate la căpătâie sunt rânduite cu îngrijire și înconjurate cu foi de pelin ca să le dea un miros sănătos și răcoritor. S-au așezat pe mâncare și veselie. Toți sunt rudă, rudenie, rubedenie, cuscri, fini, nași, că pe nume curat nu-și zic. E o familie întinsă. Mănâncă din același castron, sorb cu aceeași lingură, rup din aceeași azimă, din aceeași ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruASCUNZĂTOARE

 Rezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentruASCUNZĂTOARE.

Psalmii Capitol 10

Psalmii Capitol 10 Psalmii 9 Psalmii Capitol 10 1 Pentruce stai așa de departe, Doamne? Pentruce Te ascunzi la vreme de necaz? 2 Cel rău, în mîndria lui, urmărește pe cei nenorociți, și ei cad jertfă curselor urzite de el. 3 Căci cel rău se fălește cu pofta lui, iar răpitorul batjocorește și nesocotește pe Domnul. 4 Cel rău zice cu trufie: ,,Nu pedepsește Domnul! Nu este Dumnezeu!`` Iată toate gîndurile lui. 5 Treburile îi merg bine în orice vreme; judecățile Tale sînt prea înalte pentru el, ca să le poată vedea, și suflă cu dispreț împotriva tuturor protivnicilor lui. 6 El zice în inima lui: ,,Nu mă clatin, în veci sînt scutit de nenorocire!`` 7 Gura îi este plină de blesteme, de înșelătorii și de vicleșuguri; și supt limbă are răutate și fărădelege. 8 Stă la pîndă lîngă sate, și ucide pe cel nevinovat în locuri dosnice: ochii lui pîndesc pe cel nenorocit. 9 Stă la pîndă în ascunzătoarea lui, ca leul în vizuină: stă la pîndă să prindă pe cel nenorocit. Îl prinde, și -l trage în lațul lui: 10 se îndoaie, se pleacă, și -i cad săracii în ghiare! 11 El zice în inima lui: ,,Dumnezeu ...

 

Ieremia Capitol 49

Ieremia Capitol 49 Ieremia 48 Ieremia Capitol 49 1 Asupra copiiilor lui Amon. Așa vorbește Domnul: ,,N`are Israel fii? Și n`are moștenitori? Atunci pentruce stăpînește Malcom Gadul, și locuiește poporul lui în cetățile lui? 2 De aceea, iată că vin zile, zice Domnul, cînd voi face să răsune strigătul de război împotriva Rabei copiilor lui Amon. Ea va ajunge un morman de dărîmături, și satele sale vor fi arse de foc. Atunci Israel va izgoni, pe cei ce -l izgoniseră, zice Domnul.`` 3 ,,Gemi, Hesbonule, căci Ai este pustiit! Strigați, fiicele Rabei, îmbrăcați-vă cu saci, și bociți-vă alergînd încoace și încolo dealungul zidurilor! Căci Malcom se duce în robie, cu preoții și căpeteniile sale! 4 ,,Ce te lauzi cu văile?`` ,,Valea ta se scurge, fiică răzvrătită, care te încredeai în vistieriile tale, și ziceai: ,Cine va veni împotriva mea?`` 5 ,,Iată, voi aduce groaza peste tine, zice Domnul, Dumnezeul oștirilor; ea va veni din toate împrejurimile tale, fiecare din voi va fi izgonit drept înainte, și nimeni nu va strînge pe fugari! 6 Dar după aceea, voi aduce înapoi pe prinșii de război ai copiilor lui Amon, zice Domnul.`` 7 Asupra Edomului. Așa vorbește Domnul ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruASCUNZĂTOARE

 Rezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentruASCUNZĂTOARE.

COTLON

... COTLÓN , cotloane , s . n . 1. Loc ferit , neumblat ; ascunzătoare , ascunziș . 2. Construcție de zid , suport solid de fier sau înjghebare simplă de pietre , în care se face loc și pe care se așază cazanul ...

 

HĂITAȘ

HĂITÁȘ^2 , hăitași , s . m . Om care , făcând gălăgie mare , stârnește vânatul din ascunzători și îl gonește spre vânători ; gonaci , gonaș , bătăiaș , hăitar , crainic ( 3 ) . - Haită + suf . - aș . HĂITÁȘ^1 , hăitașe , s . n . ( Reg . ) Acțiunea de stârnire a

 

RĂGĂLIE

... RĂGĂLÍE , răgălii , s . f . ( Reg . ) Îngrămădire de rădăcini noduroase de plante sau de arbori pe malul apelor curgătoare , care servește ca ascunzătoare pentru pești ; p . gener . îngrămădire de lemne , bușteni , crengi etc . aduse de apă și oprite la cotitura unei ape curgătoare , formând un fel de stăvilar ...

 

STÂRNI

... STÂRNÍ , stârnesc , vb . IV . 1. Tranz . A face ca un animal ( sălbatic ) , o pasăre etc . să iasă din culcuș , din ascunzătoare ( pentru a le prinde , a le vâna ) ; a scorni . 2. Tranz . A mișca , a urni ...

 

TAINĂ

... TÁINĂ , taine , s . f . 1. Ceea ce este neînțeles , nedescoperit , nepătruns de mintea omenească ; mister . 2. Secret . 3. Fig . Loc ascuns , tăinuit ; ascunzătoare , tainiță . 4. ( Bis . ; în sintagma ) Sfintele taine sau cele șapte taine = cele șapte ritualuri sau acte de cult din religia creștină ( botezul , căsătoria , spovedania , mirul ...

 

TAINIȚĂ

... TÁINIȚĂ , tainițe , s . f . Groapă săpată în pământ ; încăpere subterană ; hrubă ; p . ext . loc ascuns ; ascunzătoare