Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ȘILING, LANDLER, MARIAȘ, NEAMȚ, PITAC, POLTURAC, PUIȘOR, SFANȚ, TALER, TULT ... Mai multe din DEX...

AUSTRIAC - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

AUSTRIÁC, -Ă, austrieci, -ce, s.m. și f., adj. 1. S.m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Austriei sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține Austriei sau populației ei, privitor la Austria sau la populația ei. [Pr.: a-us-tri-ac] - Din it. austriaco, lat. austriacus.

Sursa : DEX '98

 

austriác s. m., adj. m. (sil. a-us-tri-ac), pl. austriéci (sil. -tri-eci); f. sg. austriácă, g.-d. art. austriécei, pl. austriéce

Sursa : ortografic

 

AUSTRIÁ//C^2 \~că (\~ci, \~ce) m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Austriei sau este originară din Austria. [Sil. a-us-tri-ac] /<lat. Austriacus

Sursa : NODEX

 

AUSTRIÁ//C^1 \~că (\~ci, \~ce) Care aparține Austriei sau populației din Austria. [Sil. a-us-tri-ac] /<lat. austriacus

Sursa : NODEX

 

austriác (-), adj. - Din Austria. Lat. modernă austriacus (sec. XVII). - Der. austriac, s.m. Expresia fam. supus austriac (persoană care se face nu pricepe) vine de la regimul de excepție care se aplica în Principate, la începutul sec. XIX, evreilor, cetățeni ai imperiului; cf. tîrtan.

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruAUSTRIAC

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 26 pentruAUSTRIAC.

Alecu Russo - Ofițeri francezi în Moldova

Alecu Russo - Ofiţeri francezi în Moldova Ofițeri francezi în Moldova de Alecu Russo Întovărășiți de doamna baroneasă D... ofițerii din nr. 23 al Stelei , amăgiți de un huiet răspândit că Moldova vroia a organiza o armie, porniră din Cracovia și după multe întâmplări, precum se întâmplă nenorociților fugari, nevoiți a se odihni în Cernăuți mai mult decât un ceas, apucară drumul spre Moldova. Iată din cuvânt în cuvânt călătoria lor: "După ce făcusem pe tovărășița noastră a înghiți o litră de pâine de făină de păpușoi, muiat într-o butelcă de vin, duși de un țăran ce ne silise poliția a lua cu plată, pornirăm la nouă ceasuri seara spre a intra în Moldova. Vremea era frumoasă, dar noaptea întunecată și drumurile grele. Fratele-meu da brațul baronesei, mergând dinapoia trăsurii; eu eram înainte cu călăuzul nostru, arătându-i vârfurile pistoalelor, căci mărturisesc că cugetam că sila făcută nouă de a porni noaptea era pentru a ne prăda pe graniță. Mergeam de mai multe ceasuri de-a lungul Prutului, picând de osteneală, când calul nostru pică în nisip; zadarnică fu truda de ...

 

Vasile Alecsandri - Horea și Cloșca

... români răspunseră la chemarea lor și răspândiră o groază atât de mare în maghiarime că aceasta fu silită a cere ajutor la Imperiul Austriac. Împăratul Iosef II trimise o armată întreagă asupra lui Horea și Cloșca, care, după o luptă crâncenă, fură prinși la 28 februarie 1785 și aspru ...

 

Vasile Alecsandri - Novac și corbul

Vasile Alecsandri - Novac şi corbul I Fost-a, cică, un Novac, Un novac, Baba Novac, Un viteaz de-al lui Mihai [1] Ce sărea pe șapte cai De striga Craiova vai! El un fecioraș avea Și tot astfel îi zicea: ,,Fecioraș, Gruiuțul meu! Ascultă de ce-ți zic eu, Să nu cazi la vreun loc rău, La loc rău și mult departe În neagra străinătate. [2] Dacă sorții te-or purta Țările de-a vântura Și-n Stambul de a intra, Tu de asta nu uita: Vamă dreaptă să plătești, Armele să-ți oțelești, Hainele să-ți primenești Ca să pari un biet sărac, Să nu semeni a Novac, Că nu-i turcilor pe plac." Grue-n Țarigrad intra, Vamă dreaptă el nu da, De haine nu se schimba, Ci pe uliți se primbla Tot în haine novăcești Cum e drag ca să-l privești! Turcii toți cât îl zăreau, Între dânșii se grăiau: ,,Ista-i Gruia lui Novac, Lui Novac Cara-Iflac!" [3] Și pe loc ei s-adunau, Și de Grue s-aninau, Și cu Grue se luptau Și pe Grue mi-l legau Cu trei funii de mătasă, ...

 

Vasile Alecsandri - Plângerea țării

Vasile Alecsandri - Plângerea ţării Frunză verde de negară, Vai! sărmană biata țară, Cum te-ajunge focul iară! Rușii vin, te calicesc, Nemții te batjocoresc Și ciocoii te hulesc! Nu mi-e ciudă de străini, Cât de pământeni haini, Că tu dragă le-ai fost mumă Și ei singuri te sugrumă! Nu mi-e ciudă de muscali, Nici de nemții bocăncari [1] Cât mi-e ciudă de ciocoi Că te lasă la nevoi De țipă sufletu-n noi. Frunză verde de neghină, Vai ș-amar de-a ta grădină! Cea grădină cu flori plină! Cum o calcă, cum o strică Niște iezme fără frică! Cum îi smulge florile Și-i pradă rodurile! Frunză verde de mohor, Vai de sânu-ți plin de dor, Cât e el de hrănitor Și la iepe căzăcești, Și la câini flămânzi nemțești, Și la pilafgii turcești, Și la râme ciocoiești! Sărăcuț de maica mea, Cui a fi milă de ea? Sărăcuț de locul meu, Când l-a scăpa Dumnezeu? Hai, copii, la cei stejari Să tăiem niscaiva pari, Țara să ne-o țărcuim Și de iezme s-o ferim! ↑ Porecla dată soldaților austrieci care au ocupat Principatele Unite ...

 

Titu Maiorescu - Limba română în jurnalele din Austria

... zice: wir beginnen diese Nr. mit den Arbeiten der allg. Versammlung, weil dieselben etc., cu observațiune că și acest dieselben este mai mult stil rău austriac, decât stil bun german, și că românescul "același", chiar în traducere, nu vrea să zică derselbe , ci eben derselbe . Să ne fie iertat a ...

 

Ion Luca Caragiale - Cometa Falb

... Luca Caragiale [COMETA FALB] Ziua de 1 noemvrie a trecut, din norocire, ca toate zilele. Sinistra proorocire astronomică a renumitului geolog austriac nu s-a izbîndit : Falb propune și Dumnezeu dispune. Atît mai bine ! Acu, că ni-i spiritul mai limpede și inima mai liniștită ...

 

Nicolae Gane - Ciubucul logofătului Manole Buhuș

... să-i zică să se liniștească. La frontieră conul Manole Buhuș era cât pe ce să se puie în gură cu un gulerat de vameș austriac, care îi cerea o sumă necrezut de mare pentru acele trei ocale de tutun ce luase cu sine. A intervenit însă franțuzul care ... de câte ori era să i se mai ia prețul! Dar fie, că făcea. Pentru tabietul boierului nu se drămăluiesc paralele. Odată intrați pe pământul austriac, surugiii au lăsat din porunca stăpânului caii la trap moale, mărunt, pe șoseaua cea mare a Bucovinei, căci drumul era lung până la ...

 

Alexandru Dimitrie Xenopol - Naționalism și antisemitism

Alexandru Dimitrie Xenopol - Naţionalism şi antisemitism Naționalism și antisemitism de Alexandru Dimitrie Xenopol A. D. Xenopol, “Naționalism și antisemitism,â€� în Noua Revistă Română, V, 277. Toate popoarele pământului tind spre întărirea propriei lor ființi și această tendință firească a oricărei individualități de a-și păstrĂ  felul ei de a fi, alcătuiește ceea ce se numește tendința naționalistă. Gradul în care această tendință este accentuată de deosebitele grupări de oameni, cari conduc soarta popoarelor, arată treptele în care ele se apropie mai mult sau mai puțin de naționalismul rațional, singurul care poate duce la întărirea neamurilor. Întărirea națională a unui popor nu se poate face de cât în măsură în care el se deosebește și se emncipează de străini; prin urmare este învederat că naționalismul va cuprinde în sine lupta contra elementelor străine ce tind a subjugĂ  sau stăpâni pe orice tărâm un organism etnic. Dar un popor ca șu un individ, neputând trăi răzleț, este de asemenea mai presus de orice îndoială că lupta aceasta nu poate fi o luptă de nimicire cÄ› numai de subjugare a elementului apăsat, de absorbire ...

 

Vasile Alecsandri - Extract din istoria misiilor mele politice

Vasile Alecsandri - Extract din istoria misiilor mele politice Extract din istoria misiilor mele politice de Vasile Alecsandri Cuprins 1 Victor Emanoil - Cavour - Lamarmora 2 Napoleon III - Trei audiențe la Palatul Tiuilleriilor 2.1 I 2.2 II 2.3 III 2.4 IV 3 Misia mea la Londra - Mareșalul Pelissier - Lordul Malmersbury 4 Prințul Napoleon - Contele Kisseleff — Marchizul de Vilamarina — Cavalerul Nigra — Baronul HĂ¼bner — Dnul Thouvenel — Lamartine Victor Emanoil - Cavour - Lamarmora Sunt acum nouăsprezece ani, un mare entuziasm înflăcărase inimile românilor! Cuvântul magic de unire răsuna în toate gurile. Hora Unirii se cânta, se dansa de poporul întreg și fiecare om își uitase nevoile pentru ca să se îngâne voios cu sperările unui viitor plin de ademeniri. Eu însumi, părăsind câmpul înflorit al literaturii și aruncându-mă în torentul ideilor politice, îmi culcasem muza în fundul unui portofoliu ministerial și o acoperisem sărmana! cu un teanc de hârtii oficiale, de memuare, de note consulare etc., etc. Voturile unanime ale Camerelor din Iași și din București înălțând pe tronurile Moldovei și Valachiei pe colonelul Alexandru Cuza, noul Domn găsi de cuviință a trimite Cabinetelor europene acea memorabilă declarație prin care zice că: ...

 

Nicolae Filimon - Orașul Bergamo și monumentul maestrului G. Donizetti

... rezbelelor civile din secolii meziani, ce devastau Italia, se supuse Republicei Venețiene și se guvernă de dînsa pînă la 1796, cînd se încorporă cu imperiul austriac. Între monumentele demne de vizitat se numără catedrala cea veche de stil mixt, dar delicat și prea impozant, în care se văd o mulțime de ...

 

Titu Maiorescu - Observări polemice

Titu Maiorescu - Observări polemice Observări polemice de Titu Maiorescu 1869 I — A critica este ușor; e greu a face mai bine. — Fără îndoială. Dar de aci nu urmează, precum par a crede cei ce ne întâmpină cu asemenea opinii noi, că a critica este de prisos. Ușoară sau nu, critica a fost și va rămânea o lucrare necesară în viața publică a unui popor. Înțelegerea răului este o parte a îndreptării. Din acest punct de vedere, înființarea unei reviste ( Convorbiri literare ) cu o tendință critică mai pronunțată ne pare a împlini un gol lăsat în mica noastră mișcare literară. În adevăr, publicistica română prezintă deocamdată în tonul și maniera criticilor sale spectacolul a două extreme greu de împăcat. Foile politice, cu prea puține excepții, sunt pline de personalități la adresa celor ce susțin o opinie contrară, jurnaliștii se tratează de inimici, nu de adversari, "oameni corupți, trădători de patrie", în timpul din urmă "conspiratori austro-maghiari", sunt epitetele obișnuite cu care un partid atacă pe calălalt, și, fiindcă acesta răspunde tot așa celui dintâi, publicul cu bun-simț ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruAUSTRIAC

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentruAUSTRIAC.

ȘILING

... m . 1. Monedă divizionară englezească , valorând a 20 - a parte dintr - o liră sterlină . 2. Unitate monetară a statului austriac

 

LANDLER

... LÁNDLER , landlere , s . n . Dans național german și austriac

 

MARIAȘ

MARIÁȘ , mariași , s . m . Monedă austriacă de argint , care a circulat și în țările românești . [ Pr . : - ri -

 

NEAMȚ

... NEAMȚ , nemți , s . m . ( Pop . ) German sau austriac

 

PITAC

PITÁC^1 , pitace , s . n . ( Înv . ) 1. Decret de ridicare la rang boieresc ; diplomă de boierie . 2. Act oficial , poruncă scrisă ; ordonanță , dispoziție . 3. Scrisoare , răvaș . PITÁC^2 , pitaci , s . m . 1. Monedă austriacă de argint , care a circulat în sec . XVIII și în țările românești ; monedă rusească de argint sau de aramă ; ( sens curent ) ban de valoare mică ; patașcă . 2. P . gener . Ban , monedă . [ Var . : patácă s .

 

POLTURAC

POLTURÁC , polturaci , s . m . Veche monedă poloneză sau austriacă , care a circulat și în țările române în sec . XVII -

 

PUIȘOR

PUIȘÓR^2 , puișori , s . m . ( Reg . ) Veche monedă austriacă de argint , care a circulat și în țările române ; pui ^2 . [ Pr . : pu - i - ] - Pui ^2 + suf . - ișor . PUIȘÓR^1 , puișori , ( 1 ) s . m . , puișoare , ( 2 , 3 ) s . n . 1. S . m . Diminutiv al lui pui ^1 ; puiuleț , puiuț . 2. S . n . ( Reg . ) Doniță mică . 3. S . n . Pernă mică , care se așază sub cap ( peste o pernă mare ) ; puiuț . [ Pr . : pu - i - ] - Pui ^1 + suf . -

 

SFANȚ

SFÁNȚ , sfanți , s . m . Veche monedă austriacă de argint având valoarea de aproximativ doi lei , care a circulat și în țările românești la începutul sec . XIX ; sorcovăț ; p . gener . monedă măruntă , ban ,

 

TALER

TÁLER^2 , taleri , s . m . Monedă de argint ( austriacă ) care a circulat în trecut și în țările române . TÁLER^1 , talere , s . n . 1. Vas plat de lemn , de pământ ars , de metal , din care se mănâncă ; talger , farfurie . 2. Fiecare dintre cele două discuri sau vase ale unei balanțe , în care se pun fie obiectele de cântărit , fie greutățile ; tas . 3. Fiecare dintre cele două discuri de alamă ușor concave , folosite în fanfară sau în orchestre , care , prin lovirea unuia de celălalt , produc un sunet puternic și metalic marcând ritmul sau cadența ; talger . 4. Piesă subțire de metal , de lemn etc . , de formă plată și aproximativ rotundă , cu gura foarte largă și cu marginile drepte sau răsfrânte . 5. Disc de pământ ars sau de asfalt , care servește ca țintă mobilă în tirul

 

TULT

TULT , tulți , s . m . Veche monedă turcească și austriacă de argint care a circulat și în țările

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...