Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:INTRA, ÎNGROPA, BĂGARE, MESA, NEBĂGAT, ÎNȚESA, ÎNCÂRDUI, ÎNCARCERA, ÎNCHIDE, ÎNGHESUI ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului BĂGA: BAGA.

 

BĂGA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

BĂGÁ, bag, vb. I. 1. Tranz. și refl. A face intre sau a intra undeva; a (se) introduce, a (se) vârî, a intra^2. * Expr. (Tranz.) A băga ceva în gură = a mânca. A băga (pe cineva) sub masă = a) a face (pe cineva) cadă sub masă din cauză i s-a dat prea mult de băut; b) a învinge (pe cineva) într-o încercare, într-o discuție; a înfunda. A(-și) băga nasul (în ceva sau undeva, în toate, unde nu-i fierbe oala) = a se amesteca în treburi care nu-l privesc, a interveni inoportun într-o discuție. A băga (ceva) în (sau la) cap = a ține minte un lucru. A băga (cuiva ceva) în (sau la) cap = a) a face (pe cineva) înțeleagă o problemă, o teorie etc.; b) a face (pe cineva) creadă un lucru (curios), fie obsedat de ceva. A(-și) băga mințile în cap = a se cuminți, a reveni la o comportare conformă cu interesele sale. A băga (cuiva) frica în oase sau a băga pe cineva în sperieți (sau în răcori) = a speria rău (pe cineva). A băga (pe cineva) în boală (sau în boale) = a înspăimânta (pe cineva). A băga (pe cineva) în draci = a necăji, a întărâta (pe cineva). (Fam.) A băga pe cineva în viteză = a face (pe cineva) lucreze repede, fără răgaz. (Refl.) A se băga în sufletul (sau în ochii, sub pielea) cuiva = a se face cu insistență observat de cineva spre a-i câștiga încrederea, a nu slăbi pe cineva cu dovezile de simpatie, de dragoste (interesată) etc. (Tranz.) A băga de viu în mormânt = a pricinui moartea din cauza unor mari supărări. A o băga pe mânecă = a fi prins cu minciuna, a nu mai ști cum îndrepte o greșeală, a o sfecli. A băga zâzanie (sau vrajbă, intrigă) (între oameni) = a învrăjbi, a produce discordie. (Arg.) A băga un fitil (sau fitile împotriva cuiva) = a calomnia (pe cineva). 2. Tranz. și refl. A (se) plasa în ceva sau undeva; a (se) angaja. Își bagă toți banii în cărți de specialitate. S-a băgat slujbaș la primărie. S-a băgat slugă. * Expr. (Tranz.) A băga (pe cineva) în pâine = a da (cuiva) o slujbă. (Arg.) A băga (pe cineva) în fabrica de pumni = a lua la bătaie (pe cineva). (Fam.) A băga actele (de căsătorie) = a depune actele cerute pentru căsătorie. 3. (În expr.) (Tranz.) A băga seama (la ceva) = a fi atent, a observa. A băga în seamă (ceva sau pe cineva) = a da atenție (la ceva sau cuiva), a fi curtenitor (cu cineva). A băga de seamă = a avea grijă (de ceva), a fi atent (la ceva). (Refl.) A se băga de seamă = a se observa, a se remarca (ceva). - Et. nec.

Sursa : DEX '98

 

A băgaa scoate

Sursa : antonime

 

BĂGÁ vb. v. depune, înainta, înmâna, preda, prezenta.

Sursa : sinonime

 

BĂGÁ vb. 1. a introduce, a pune, a vârî. (\~ mâna în apă, cheia în broască.) 2. a introduce, a pune, a vârî. (\~ vinul în damigeană, găina în traistă.) 3. a introduce, a trece, a vârî. (\~ ața în ac.) 4. a intra, a se introduce, a se vârî. (S-a \~ în spărtura din zid.) 5. v. înfige. 6. v. îndesa. 7. v. îmbulzi. 8. v. închide. 9. v. ascunde. 10. v. amesteca. 11. v. angaja. 12. v. angaja. 13. v. investi.

Sursa : sinonime

 

băgá vb., ind. prez. 1sg. bag, 3 sg. și pl. bágă

Sursa : ortografic

 

A SE BĂGÁ bag intranz. fam. A intra în mod obraznic (undeva). * \~ sub pielea cuiva a căuta câștige bunăvoința sau încrederea cuiva pe diferite căi (chiar necinstite). \~ în sufletul cuiva a) a sâcâi pe cineva cu rugăminți; b) a nu slăbi cu dovezi de simpatie (în anumite scopuri). \~ în ochii cuiva a căuta atragă cu orice preț atenția cuiva. \~ în vorbă a interveni, a se amesteca, nepoftit într-o discuție. /Orig. nec.

Sursa : NODEX

 

A BĂGÁ bag tranz. 1) A face intre (înăuntru); a introduce; a vârî. * \~ (ceva) în cap a ține minte; a memora. \~ (ceva) în gură a mânca. \~ (cuiva) mințile în cap a cuminți (pe cineva). A(-i) \~ cuiva în cap a) a face pe cineva fie preocupat de ceva; b) a face pe cineva înțeleagă ceva complicat, inaccesibil. \~ (cuiva) frica în oase a speria foarte tare (pe cineva). \~ (pe cineva) în sân a apropia mult (pe cineva); a trata cu atenție și cu dragoste. \~ mâna în buzunarul cuiva a jecmăni (pe cineva). 2) A pune într-o situație neplăcută. * \~ (pe cineva) în boală (sau în boale) a înspăimânta (pe cineva). \~ (pe cineva) în draci (sau în toți dracii) a speria tare (pe cineva); b) a mânia tare (pe cineva). \~ (pe cineva) în păcat a face (pe cineva) comită o faptă condamnabilă. \~ (pe cineva) în nevoi a face aibă neplăceri. \~ (pe cineva) la apă a pune în mare încurcătură. \~ în mormânt a pricinui moartea cuiva. 3) A face îmbrățișeze o slujbă, o meserie; a plasa. \~ la școala de meserii. 4): \~ de seamă a fi atent la ceva; a avea grijă. /Orig. nec.

Sursa : NODEX

 

băgá (-ag, át), vb. - 1. A înjuga animalele. - 2. A supune, a prinde, a pune sub ceva sau sub cineva. - 3. A (se) pune la dispoziția cuiva, a (se) angaja într-o slujbă. 4. A pune în inferioritate, a obliga. - 5. A înfrînge, a supune, a învinge. - 6. A pune înăuntru, a introduce, a vîrî. - 7. A pune, a şeza. 8. A (se) pune la mijloc, a se interpune. - 9. A interveni, a (se) amesteca în ceva, a (se) amesteca în ceva, a-și vîrî coada. - Mr., megl. bag, bagari. Dacă scara de valori semnalată aici corespunde, cum credem, evoluției istorice și cronologice a cuvîntului, etimonul său ar putea fi lat. b?g?re, de la b?ga ‹ bis iuga. Considerăm drept semnificație primară cea care mai păstrează încă în expresia a băga în plug, a băga în cîrd. De la ideea de "a pune la jug" s-a putut trece firesc la cea de "a prinde" în general, ca la Cantemir: silea -l bage la mînă. De altfel, evoluția semantică pare normală; ar putea fi comparată cu cea a lat. inchoare, de la co(h)us "parte a jugului". B?ga a lăsat descendenți în limbile romanice (cf. REW 1096); nu se menționează însă nici un reprezent al lui b?g?re, a cărui formă apare în dicționare. Fonetismul, regulat din punctul de vedere al rom. (cu modificarea vocalei atone, sub influența labialei anterioare, cf. măsură, păcat, bătrîn), prezintă dificultăți în dialecte, unde s-ar presupune un rezultat *begari sau *bigari. Este de presupus vocala atonă a suferit, în mr. și în megl., o schimbare accidentală, fie datorită vocalei următoare, fie influenței altui cuvînt, ca de ex. gr. ????? › ????. Întrebuințarea acestui ultim cuvînt coincide perfect cu cea din mr., astfel încît ???? a putut fi propus ca etimon al rom. (Cihac, II, 638), chiar dacă această ipoteză este insuficientă sub toate aspectele. Cf. și ngr. ????? "a pune, a introduce". Nici una din explicațiile propuse anterior nu pare a fi reținut atenția specialiștilor. În afară de Cihac, se cuvine menționăm ipoteza lui Miklosich, Slaw. Elem., 8, care consideră cuvîntul ca provenind din fondul autohton. DAR și Candrea îl dau drept necunoscut, iar Philippide, II, 697, îl consideră de origine obscură. G. Meyer, IF, VI, 115, REW 880 și Rohlfs, Differenzierung, 29, îl leagă de un radical romanic *bag › prov. baga, de unde fr. bague, bagage. Se pot adăuga părerile lui Scriban, care explică prin sl. badati "a găuri" cuvîntul rom.; Giuglea, Dacor., II, 374, care pleacă de la longob. bauga "fiare, lanțuri" ("begrifflich und formell schwierig" REW 880); Pascu, Arch. Rom., X, 473, care pleacă de la bg. bakan.

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruBĂGA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 388 pentruBĂGA.

Emil Gârleanu - Hoinar

Emil Gârleanu - Hoinar Hoinar de Emil Gârleanu O clipă ținu noaptea, cât țin nopțile de vară, când întunericul e numai o strângere de aripi a luminii. Și totuși, îndată ce se trezi, fluturul, în răcoarea umedă a dimineții, i se păru că dormise de când lumea; de aceea zise în sine, bănuind: „Ce Dumnezeu răsare soarele atât de târziu!â€� Dar ca și cum Dumnezeu i-ar fi făcut pe voie, deodată se răsfiră din înalt mănunchiul strălucitor al razelor de soare, și peste câmpie năvăli un văl de aur. Fluturul își pâlpâi de câteva ori aripile și, din vârful galben al tulpinii de lumânărică , unde poposise de cu seară, își luă, zglobiu, zborul. Fiindcă nu fusese de mult pe la târg, o luă într-acolo. Curând zări o grădină cu fel de fel de flori. Trecu pârleazul și, mehenghi, se furișă întâi pe la ferestrele casei. Perdelele erau încă lăsate. Ce să vadă? Nimic! În schimb, de jur împrejurul privazurilor, cununi de zorele se împleteau, cu florile deschise, fragede, liliachii bătând în albastru, sinilii bătând în roz, acoperite de rouă ca de niște nestemate. „Fragede floriâ€�, gândi fluturașul și, bătându-și aripile ...

 

Gheorghe Dem Theodorescu - Soarele și luna

... Și se mulțămea. Afar’ de-mi ieșea, Iarăși moș Adam Și cu moașa Iova Cheile lua, La iad îl ducea, Iadul descuia, În iad îl băga Și de ce-mi vedea Păr i se zbârlea Că-n focuri ardea, Greu se văieta Hoți și călcători, Răi cârmuitori Și nurori pizmașe Și ... se-neca. Domnul se-ndura Mreană c-o făcea. Soarele-mi vedea Și înmărmurea Și se văieta, Năvodari chema, Năvod aducea Și-n mare-l băga; Mulți galbeni că da Să-i scoață dalba. Lupta ce-mi lupta În deșert era, Că ei n-o găsea Și n-o mai prindea ...

 

Petre Ispirescu - Voinicul cel fără de tată

... spunea cu lacrămile în ochi cum a fost ea crescută și cum este nevoită să-l crească pe dânsul. Iară el asculta și băga la cap toate cele ce îi spunea mă-sa. Mai mărindu-se el oleacă, începu a căta vânat mai pe departe de locuința ...

 

Petre Ispirescu - Balaurul cel cu șapte capete

Petre Ispirescu - Balaurul cel cu şapte capete Balaurul cel cu șapte capete de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată într-o țară un balaur mare, nevoie de cap. El avea șapte capete, trăia într-o groapă, și se hrănea numai cu oameni. Când ieșea el la mâncare, toată lumea fugea, se închidea în case și sta ascunsă până ce-și potolea foamea cu vreun drumeț pe care îl trăgea ața la moarte. Toți oamenii locului se tânguiau de răutatea și de frica balaurului. Rugăciuni și câte în lună și în soare se făcuseră, ca să scape Dumnezeu pe biata omenire de acest nesățios balaur, dară în deșert. Fel de fel de fermecători fuseră aduși, însă rămaseră rușinați cu vrajele lor cu tot. În cele din urmă, daca văzu împăratul că toate sunt în deșert, hotărî ca să dea pe fiica lui de soție și jumătate împărăția sa acelui voinic, care va scăpa țara de această urgie, și dete în știre la toată lumea hotărârea sa. Iară după ce se duse vestea în țară, mai mulți voinici se vorbiră să meargă împreună la pândă și să mântuiască țara de un așa ...

 

Petre Ispirescu - Fata de împărat și fiul văduvei

Petre Ispirescu - Fata de împărat şi fiul văduvei Fata de împărat și fiul văduvei de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un împărat foarte bogat și puternic. Acest împărat avea un fecior și o fată. Întâmplându-se să-i moară feciorul, îl îngropă cu mare cinste și alai ca pe un împărat. Când fu a duce mortul la biserică, fata împăratului ceru a merge și dânsa să­l petreacă. Așa de păzită era fata aceasta de tată-său, încât până atunci nici soarele nu­i văzuse fețișoara, nici vântul nu-i bătuse părișorul. Ea se îmbrăcă în negru și-și lăsă părul despletit (pe) spate, și așa merse de petrecu pe frate-său la groapă. Și așa gătită îi ședea și mai bine decât altminteri. Căci, nu e vorba ea era foarte frumoasă. Crinii și viorelele rămăseseră pe jos și nici la degetul cel mic al ei nu le punea. Când o văzu așa de gingașă și de plăpândă, rămase cu ochii zgâiți la dânsa. Și așa de puțintică și drăgălașe mai era, încât s-o sorbi într-un pahar cu apă. Lumea uitase și mort ...

 

Petre Ispirescu - Greuceanu

Petre Ispirescu - Greuceanu Greuceanu de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost un împărat și se numea împăratul Roșu. El era foarte mâhnit că, în zilele lui, niște zmei furaseră soarele și luna de pe cer. Trămise deci oameni prin toate țările și răvașe prin orașe, ca să dea de știre tuturor că oricine se va găsi să scoață soarele și luna de la zmei, acela va lua pe fiie-sa de nevastă și încă jumătate din împărăția lui, iară cine va umbla și nu va izbândi nimic, acela să știe că i se va tăia capul. Mulți voinici se potricăliseră semețindu-se cu ușurință că va scoate la capăt o asemenea însărcinare; și când la treabă, hâț în sus, hâț în jos, da din colț în colț și nu știa de unde s-o înceapă și unde s-o sfârșească, vezi că nu toate muștele fac miere. împăratul însă se ținu de cuvânt. Pe vremea aceea, se afla un viteaz pre nume Greuceanu. Auzind și el de făgăduința împărătească, ce se gândi, ce se răzgândi, că numai își luă inima în dinți, încumetându-se pe ajutorul lui Dumnezeu și pe voinicia ...

 

Alexei Mateevici - Vorbă lungă

... a plesnit capul? — Ce naiba! Tu, uscăciuneo, m-ai încurcat! N-ai murit încă, apoi și spune că n-ai murit, dar nu te băga printre cei cu odihna! Numai încâlcești aici! Poftim ia acum de-o șterge pe Fedosia ș-o scrie în alt loc... Toată hârtia am murdărit ...

 

Anton Cehov - Vorbă lungă

... a plesnit capul? — Ce naiba! Tu, uscăciuneo, m-ai încurcat! N-ai murit încă, apoi și spune că n-ai murit, dar nu te băga printre cei cu odihna! Numai încâlcești aici! Poftim ia acum de-o șterge pe Fedosia ș-o scrie în alt loc... Toată hârtia am murdărit ...

 

Anton Pann - Lupul, pocăit

Anton Pann - Lupul, pocăit Lupul, pocăit de Anton Pann Lupul părul își leapădă, dar năravul nu-și lasă Un lup dac-a-mbătrînit, Într-o zi ce i-a venit, A vrut a să pocăi Și faptele a-și căi. Deci cu acest al său gînd, Numele-n cîine schimbînd, S-a smerit ca un bătrîn Și s-a băgat la stăpîn, Să slujească într-un an La oi, pe lîngă cioban. Într-acest chip dar slujind Și oile-n cîmp păzînd, Într-o zi fiind lungit, O oaie l-a mirosit. El îndată ș-a uitat Că e în, cîine schimbat Ș-apucînd oaia de trup O jertvi-n grab ca un lup. Ciobanul peste el dînd Ș-această faptă văzînd: -Ce-ai făcut, l-a întrebat, Cîine bătrîn și spurcat? Iar el smerit să uita Ș-într-acest chip să-ndrepta -Eu, zise, fiind culcat, M-apucasem de visat. Oaia cum păștea-mprejur, Vind tocma ca un fur, Pe la șpate mă mușca Și coada îmi îmbuca. Eu i-am zis o dată "mîr", I-am zis ...

 

Constantin Stamati - Leul și țânțarul

... Constantin Stamati - Leul şi ţânţarul Leul și țânțarul de Ivan Andreievici Krâlov Traducere de Constantin Stamati Leul nu băga în samă cât de puțin pe țânțar, Deci s-au mâniet țânțarul, nemaiputând suferi, Hotărî să-i dea răzbel măcar de ar și pieri; Și ...

 

Ion Luca Caragiale - Justiția română. Secția corecțională

Ion Luca Caragiale - Justiţia română. Secţia corecţională Justiția română. Secția corecțională de Ion Luca Caragiale Prezidentul (către reclamantă): Spune-mi cum s-au petrecut lucrurile... Femeia Caliopa, republicană română : Eu, domnule prezident, vine dumnealui la mine, care venea întotdeauna seara ca amic, încă era și dumneaei care mi-este amică, și ați chemat-o dumneavoastră martoră că a fost acolo și poate să jure cum s-a-ntâmplat. Prezidentul: Las-o pe dumneaei; nu e aici; dumneaei o să răspunză când o vom chema. Acu spune d-ta. Reclamanta: Spui. A venit dumnealui. Inculpatul: Dumneata m-ai chemat: am biletul dumitale. Prezidentul: Tăcere. Reclamanta: Dacă știam ce ștofă ești, nu te mai chemam... A venit și zice să nu mai învârtim masa, care vorbeam cu soră-mea, care a murit, și ne spunea poezii de Iminescu și de Victor Cucu. (Ilaritate.) Prezidentul: Cu sora dumitale care a murit? Reclamanta : Da, la spital, de piept; ieșise din azil și-i plăcea poeziile... și eu o iubeam foarte mult, eu o băgasem în azil că aveam o protecție. (Plânge.) Și când vorbeam cu ea, apoi toată noaptea o visam. ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruBĂGA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 48 pentruBĂGA.

Genesa Capitol 43

Genesa Capitol 43 Genesa 42 Genesa Capitol 43 1 Foametea bîntuia greu în țară. 2 Cînd au isprăvit de mîncat grîul, pe care -l aduseseră din Egipt, Iacov a zis fiilor săi: ,,Duceți-vă iarăș, și cumpărați-ne ceva merinde.`` 3 Iuda i -a răspuns: ,,Omul acela ne -a spus curat: ,Să nu-mi mai vedeți fața, dacă fratele vostru nu va fi cu voi.` 4 Dacă vrei deci să trimeți pe fratele nostru cu noi, ne vom pogorî, și-ți vom cumpăra merinde. 5 Dar dacă nu vrei să -l trimeți, nu ne vom pogorî, căci omul acela ne -a spus: ,,Să nu-mi mai vedeți fața, dacă fratele vostru nu va fi cu voi!`` 6 Israel a zis atunci: ,,Pentruce mi-ați făcut un astfel de rău, și ați spus omului aceluia că mai aveți un frate?`` 7 Ei au răspuns: ,,Omul acela ne -a întrebat despre noi și familia noastră, și a zis: ,Mai trăiește tatăl vostru? Mai aveți vreun frate?` Și noi am răspuns la întrebările acestea. Puteam noi să știm că are să zică: ,Aduceți pe fratele vostru?`` 8 ...

 

Exodul Capitol 4

Exodul Capitol 4 Exodul 3 Exodul Capitol 4 1 Moise a răspuns, și a zis: ,,Iată că n`au să mă creadă, nici n`au să asculte de glasul meu. Ci vor zice: ,Nu ți s`a arătat Domnul!` 2 Domnul i -a zis: ,Ce ai în mînă?` El a răspuns: ,Un toiag.` 3 Domnul a zis: ,Aruncă -l la pămînt.` El l -a aruncat la pămînt, și toiagul s`a prefăcut într`un șarpe. Moise fugea de el. 4 Domnul a zis lui Moise: ,Întinde-ți mîna, și apucă -l de coadă.` El a întins mîna și l -a apucat; și șarpele s`a prefăcut iarăș într-un toiag în mîna lui. 5 ,Iată`, a zis Domnul, ,ce vei face, ca să creadă că ți s`a arătat Domnul, Dumnezeul părinților lor: Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov.` 6 Domnul i -a mai zis: ,Bagă-ți mîna în sîn.` El și -a băgat mîna în sîn; apoi a scos -o, ...

 

Leviticul Capitol 5

... ceva necurat, fie de hoitul unei fiare sălbatice necurate, fie de hoitul unei vite de casă necurate, fie de hoitul unei tîrîtoare necurate, și va băga apoi de seamă și se va face astfel vinovat; 3 sau cînd cineva, fără să ia seama, se va atinge de vreo spurcăciune omenească, de ...

 

Genesa Capitol 19

Genesa Capitol 19 Genesa 18 Genesa Capitol 19 1 Cei doi îngeri au ajuns la Sodoma seara; și Lot ședea la poarta Sodomei. Cînd i -a văzut Lot, s`a sculat, le -a ieșit înainte, și s`a plecat pînă la pămînt. 2 Apoi a zis: ,,Domnii mei, intrați, vă rog, în casa robului vostru, ca să rămîneți peste noapte în ea și spălați-vă picioarele; mîne vă veți scula de dimineață, și vă veți vedea de drum.`` ,,Nu``, au răspuns ei, ,,ci vom petrece noaptea în uliță``. 3 Dar Lot a stăruit de ei pînă au venit și au intrat în casa lui. Le -a pregătit o cină, a pus să coacă azimi și au mîncat. 4 Dar nu se culcaseră încă, și oamenii din cetate, bărbații din Sodoma, tineri și bătrîni, au înconjurat casa; tot norodul a alergat din toate colțurile. 5 Au chemat pe Lot, și i-au zis: ,,Unde sînt oamenii cari au intrat la tine în noaptea aceasta? Scoate -i afară la noi, ca să ne împreunăm cu ei.`` 6 Lot a ieșit afară ...

 

Ioan Capitol 18

Ioan Capitol 18 Ioan 17 Ioan Capitol 18 1 După ce a rostit aceste vorbe, Isus a plecat cu ucenicii Săi dincolo de pîrîul Chedron, unde era o grădină, în care a intrat El și ucenicii Lui. 2 Iuda, vînzătorul, știa și el locul acela, pentrucă Isus de multe ori Se adunase acolo cu ucenicii Lui. 3 Iuda, deci, a luat ceata ostașilor și pe aprozii trimeși de preoții cei mai de seamă și de Farisei, și a venit acolo cu felinare, cu făclii și cu arme. 4 Isus, care știa tot ce avea să I se întîmple, a mers spre ei, și le -a zis: ,,Pe cine căutați?`` 5 Ei I-au răspuns: ,,Pe Isus din Nazaret!``. Isus le -a zis: ,,Eu sînt!``. Iuda, vînzătorul, era și el cu ei. 6 Cînd le -a zis Isus: ,,Eu sînt``, ei s`au dat înapoi, și au căzut jos la pămînt. 7 El i -a întrebat din nou: ,,Pe cine căutați?`` ,,Pe Isus din Nazaret``, I-au zis ei. 8 Isus a răspuns: ,,V-am spus că Eu ...

 

Fapte Capitol 21

Fapte Capitol 21 Fapte 20 Fapte Capitol 21 1 După ce ne-am smuls din brațele lor, am plecat pe apă, și ne-am dus drept la Cos, a doua zi la Rodos, și deacolo la Patara. 2 Am găsit o corabie, care avea să treacă în Fenicia, ne-am suit în ea, și am plecat. 3 Am trecut prin fața insulei Cipru, am lăsat -o la stînga, și ne-am urmat drumul spre Siria; apoi ne-am dat jos în Tir, unde avea să se descarce corabia. 4 Acolo am găsit pe ucenici, și am rămas șapte zile. Ucenicii, prin Duhul, ziceau lui Pavel să nu se suie la Ierusalim. 5 Dar cînd s`au împlinit zilele, am plecat, și ne-am văzut de drum; și ne-au petrecut toți, cu nevestele și copiii, pînă afară din cetate. Am îngenuncheat pe mal, și ne-am rugat. 6 Apoi ne-am luat ziua bună unii dela alții, și noi ne-am suit în corabie iar ei s`au întors acasă. 7 După ce ne-am isprăvit călătoria pe mare, din Tir am plecat la Ptolemaida, unde am urat de bine fraților, și am stat la ei o ...

 

1 Samuel Capitol 20

... împăratul; lasă-mă să mă duc, și să mă ascund în cîmpii pînă în seara zilei a treia. 6 Dacă tatăl tău va băga de seamă lipsa mea, să -i spui: ,David m`a rugat să -l las să se ducă pînă la Betleem în cetatea lui ... care o avea pentru el, căci îl iubea ca pe sufletul lui. 18 Ionatan i -a zis: ,,Mîne este luna nouă; se va băga de seamă lipsa ta, căci locul tău va fi gol. 19 Să te pogori a treia zi pînă în fundul locului în care ...

 

Genesa Capitol 8

Genesa Capitol 8 Genesa 7 Genesa Capitol 8 1 Dumnezeu Și -a adus aminte de Noe, de toate viețuitoarele și de toate vitele cari erau cu el în corabie; și Dumnezeu a făcut să sufle un vînt pe pămînt, și apele s`au potolit. 2 Izvoarele Adîncului și stăvilarele cerurilor au fost închise, și ploaia din cer a fost oprită. 3 Apele au scăzut de pe fața pămîntului, scurgîndu-se și împuținîndu-se, și, după o sutăcincizeci de zile, apele s`au micșorat. 4 În luna a șaptea, în ziua a șaptesprezecea a lunii, corabia s`a oprit pe munții Ararat. 5 Apele au mers scăzînd pînă în luna a zecea. În luna a zecea, în ziua întîi a lunii, s`au văzut vîrfurile munților. 6 După patruzeci de zile, Noe a deschis fereastra corăbiei pe care o făcuse. 7 A dat drumul unui corb, care a ieșit, ducîndu-se și întorcîndu-se, pînă cînd au secat apele de pe pămînt. 8 A dat drumul și unui porumbel, ca să vadă ...

 

Genesa Capitol 21

Genesa Capitol 21 Genesa 20 Genesa Capitol 21 1 Domnul Și -a adus aminte de cele ce spusese Sarei, și Domnul a împlinit față de Sara ce făgăduise. 2 Sara a rămas însărcinată, și a născut lui Avraam un fiu la bătrîneță, la vremea hotărîtă, despre care -i vorbise Dumnezeu. 3 Avraam a pus fiului său nou născut, pe care i -l născuse Sara, numele Isaac. 4 Avraam a tăiat împrejur pe fiul său Isaac, la vîrsta de opt zile, cum îi poruncise Dumnezeu. 5 Avraam era în vîrstă de o sută de ani, la nașterea fiului său Isaac. 6 Și Sara a zis: ,,Dumnezeu m`a făcut de rîs: oricine va auzi, va rîde de mine.`` 7 Și a adăugat: ,,Cine s`ar fi gîndit să spună lui Avraam că Sara va da țîță la copii? Și totuș i-am născut un fiu la bătrîneță!`` 8 Copilul s`a făcut mare, și a fost înțercat. Avraam a făcut un ospăț mare în ziua cînd a fost înțercat Isaac. 9 Sara ...

 

Leviticul Capitol 22

Leviticul Capitol 22 Leviticul 21 Leviticul Capitol 22 1 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 2 Vorbește lui Aaron și fiilor lui, ca să se ferească de lucrurile sfinte, cari Îmi sînt închinate de copiii lui Israel, și să nu necinstească Numele Meu cel sfînt. Eu sînt Domnul. 3 Spune-le: ,,Orice om dintre urmașii voștri și din neamul vostru, care se va apropia de lucrurile sfinte pe cari le închină Domnului copiii lui Israel, și care va avea pe el o necurăție, omul acela să fie nimicit dinaintea Mea. Eu sînt Domnul. 4 Orice om din neamul lui Aaron, care va avea lepră sau scurgere de sămînță, să nu mănînce din lucrurile sfinte pînă nu va fi curat. Tot așa și cel ce se va atinge de cineva spurcat prin atingerea de vreun mort, de cel ce va avea o lepădare de sămînță în somn, 5 cel ce se va atinge de o tîrîtoare și se va spurca, sau un om atins de vreo necurăție oarecare și care se va fi făcut necurat prin ea. 6 Cine se va atinge de aceste lucruri, va fi necurat pînă seara; să nu mănînce din ...

 

Deuteronomul Capitol 2

... Arnon. Iată, îți dau în mîini pe Sihon, împăratul Hesbonului, Amoritul, și țara lui. Începe cucerirea, fă război cu el! 25 De azi încolo voi băga groaza și frica de tine în toate popoarele de subt cer; și, la auzul faimei tale, vor tremura și se vor îngrozi de tine.`` 26 ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruBĂGA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 45 pentruBĂGA.

INTRA

... înăuntru , a merge dintr - un loc deschis într - unul închis ( sau considerat ca atare ) ; a se introduce , a se băga . 2. Fig . A pătrunde , a se vârî , a ajunge la . . . A intra în amănunte . 3. A ... organizație , într - o asociație etc . II. ( Despre lucruri , fenomene , idei etc . ) 1. A pătrunde , a se înfige , a se băga ; a străbate . Acul intră în pânză . Lumina intră pe fereastră . 2. Fig . A - și face loc , a se strecura ...

 

ÎNGROPA

... ÎNGROPÁ , îngróp , vb . I . I. Tranz . A băga un mort în groapă ( respectând un anumit ceremonial ) ; a înmormânta , a înhuma , a astruca . II. Tranz . și refl . 1 ...

 

BĂGARE

... BĂGÁRE s . f . Acțiunea de a ( se ) băga și rezultatul ei . V. băga

 

MESA

... MÉSA adv . A intra ( Fam . ; în expr . ) ( sau a cădea , a băga ) mesa = a ajunge ( sau a face pe cineva să ajungă ) într - o situație neplăcută , a intra ( sau a ...

 

NEBĂGAT

NEBĂGÁT^1 s . n . Pe nebăgate de ( în expr . ) ( sau în ) seamă = fără a ( se ) observa ; pe nesimțite . - Ne - + băgat . NEBĂGÁT^2 , - Ă , nebăgați , - te , adj . Nebăgat în seamă ( în expr . ) = a ) care nu este luat în considerație , care este trecut cu vederea ; b ) care nu a fost văzut , observat . - Ne - +

 

ÎNȚESA

... ÎNȚESÁ , înțés , vb . I . Tranz . A vârî , a băga

 

ÎNCÂRDUI

... ÎNCÂRDUÍ , încârduiesc , vb . IV . Tranz . și refl . A băga

 

ÎNCARCERA

... ÎNCARCERÁ , încarcerez , vb . I . Tranz . A băga

 

ÎNCHIDE

... încheia o acțiune , a - i pune capăt . 5. Tranz . A izola o ființă într - un spațiu închis , îngrădit ; a băga la închisoare ; fig . a ține departe de lume . 6. Tranz . A îngrădi , a împrejmui o curte , un teren etc ...

 

ÎNGHESUI

... ființe ) A se îmbulzi , a se îngrămădi ( într - un spațiu restrâns ) ; a ( se ) ghemui . 2. Tranz . A băga

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...