Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:BĂNUIRE, NEBĂNUIT, SUSPECT, BĂNUIALĂ, BĂNUIT, BĂNUITOR, MIROSI, PERCHEZIȚIE, PIPĂI, PREPUNE ... Mai multe din DEX...

BĂNUI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

BĂNUÍ, bănuiesc, vb. IV. 1. Tranz. A presupune; a presimți; a întrevedea o anumită situație, o anumită soluție etc. 2. Tranz. A considera pe cineva drept autor al unei fapte (rele); a suspecta. 3. Intranz. (Reg.) A se supăra pe cineva; a-i face mustrări. 4. Intranz. (Reg.) A regreta, a se căi. - Din magh. bánni.

Sursa : DEX '98

 

BĂNUÍ vb. v. acuza, admonesta, afla, căi, certa, dăscăli, descoperi, dojeni, ghici, imputa, invidia, învinovăți, învinui, moraliza, mustra, pizmui, pocăi, regreta, reproșa, supăra.

Sursa : sinonime

 

BĂNUÍ vb. 1. a crede, a ghici, a gândi, a-și imagina, a-și închipui, a întrezări, a presupune, a prevedea, a socoti, a ști, a visa, (rar) a prevesti, (înv. și reg.) a nădăi, (reg.) a chibzui, a probălui, (fig.) a mirosi. (Cine ar fi \~ se va întâmpla astfel?) 2. (prin Transilv. fig.) a se arde. 3. v. suspecta.

Sursa : sinonime

 

bănuí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bănuiésc, imperf. 3 sg. bănuiá; conj. prez. 3 sg. și pl. bănuiáscă

Sursa : ortografic

 

A BĂNU//Í \~iésc 1. tranz. 1) A admite ca adevărat sau ca posibil; a presupune. 2) (persoane) A considera drept vinovat de o acțiune condamnabilă. 2. intranz. pop. 1) A înainta pretenții (cuiva). 2) A fi cuprins de regret. /<ung. bánni

Sursa : NODEX

 

bănuí (-uésc, -ít), vb. - 1. (Trans.) A regreta, a (se) lamenta. - 2. a se simți jignit, a se ofensa. - 3. A avea o părere proastă; a reproșa, a face mustrări. - 4. A-și face o părere, a considera, a socoti. - 5. A presupune, a presimți. - Var. băni, (înv.) a deranja, a supăra. Mag. bánom "regret" sau "îmi pare rău". (Cihac, II, 478; Berneker 42; DAR; Gáldi, Dict., 103); cf. bănat. A trecut din mag. în cr. banoveti, rut. banuvati, bg. din Trans. banuva (Miklosich, Bulg., 119). Der. bănuielnic, adj. (suspect; îndoielnic); bănuială, s.f. (reproș, suspiciune); bănuitor, adj. (care bănuiește, lipsit de încredere).

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruBĂNUI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 150 pentruBĂNUI.

Dimitrie Anghel - Divanul

... lor și nu-i așteptau parcă decît pe ei ca să sosească. Aceasta era ținta ieșirii lor în tîrg și nimeni n-ar fi putut bănui, văzîndu-i ce mulțumiți treceau, cum erau să se întoarne peste o oră înapoi, căci nimeni nu-și poate închipui ce este un suflet femeiesc ... scăpată dintr-o cușcă... ...Soarele însă darnic, nevoind să știe că galbănul este o culoare prohibită, își revărsa într-una aurul, împrăștiindu-l pretutindeni, neputînd bănui că un divan într-un menaj trebuie să fie numaidecît albastru, dacă vrea să fie în felul lui un admirabil lucru ca divanul celebrului Hassan ...

 

Dimitrie Anghel - Zi de sărbătoare

Dimitrie Anghel - Zi de sărbătoare Zi de sărbătoare de Dimitrie Anghel Publicată în România ilustrată , IX, 3—4 dec. 1912 — ian. 1913. Apărută și în Minerva , IV, 1225, 16 mai 1912, p. 2. sub titlul "Kermessa". Eu credeam că numai pe mine mă întristează nourii și că numai eu sunt trist cînd nu se arată soarele, și nu bănuiam că cele ce mă încunjurau, lucruri ori dihănii, sunt aplecate șl ele spre un pesimism ciudat, cînd cerul se întunecă și e vreme de ploaie. Găini și rațe, îngîmfați cocoși și claponi cu arcuite pene, pestrițe picherițe, precum și emfatici și irascibili curcani trăiau într-o deplină frăție în curtea mea, în afară de puținii imaculați porci și alte multe lighioane. Pe streșeni, lumea celor mai sus cu o treaptă, porumbeii de-a pururi amorezați și în neastîmpăr, schimbînd după plac orizontul cu o bătaie de aripă, nu m-au făcut să cred niciodată că au melancoliile lor, și singurul, poate, care-mi da de bănuit în această republică, al cărei președinte eram de drept, era numai păunul văduv, care, neavînd cui să-și arate strălucirile și podoabele, tînjea și protesta în graiul lui strident de cîte ...

 

Vasile Alecsandri - Cucul și turturica

... dumneata Eu n-aș zice ba; Dar zic și zic ba Pentru maica ta, Că-i bănuitoare Și fermecătoare [2] Ea mi-a bănui De te-oi prea iubi Și m-a fermeca De te-oi dezmierda. CUCUL Dragă turturică, Pasăre dălbică, Nu-mi fi dușmănică, Vara ... teamă De cumplita-ți mamă Că-i bănuitoare Și fermecătoare. Decât m-a mustra Că te-oi dezmierda Și mi-a bănui Că te-oi prea iubi, M-oi face mai bine, Ca să scăp de tine, Trestioară-n baltă Subțire și-naltă. CUCUL Oricum te-i ...

 

Ion Luca Caragiale - Poveste de contrabandă

Ion Luca Caragiale - Poveste de contrabandă Poveste de contrabandă de Ion Luca Caragiale S-a zis că, în război, culmea ar fi să descoperi un obuz care să poată străbate orice cuirasă și o cuirasă pe care să n-o poată străbate nici un obuz. La vamă, culmea ar fi să găsești un vameș căruia să nu-i scape nici un contrabandist și un contrabandist pe care să nu-l prinză nici un vameș. Am citit undeva sau mi s-a povestit, nu știu bine, o anecdotă, care sper că va interesa pe cititorii acestei reviste. Iat-o. Vameșii francezi pe granița despre Belgia sunt de o asprime și de o istețime nemaipomenită. Fiscul francez are aci nevoie de copoii cei mai de rasă din cauza contrabandelor de mărfuri de lux și mai ales de dantele. Călătorii, mai cu seamă cei bănuiți, sunt supuși la revizii și scotoceli, cari răzbesc totdeauna până la piele. Se-nțelege de la sine că pentru călătorii feminini este o anume sală de revizie și femei revizoare. A amăgi, a dejuca vigilența acestui Argus fiscal s-ar părea absurd; sunt însă oameni și mai ales femei, ...

 

Ion Luca Caragiale - Boris Sarafoff

Ion Luca Caragiale - Boris Sarafoff Boris Sarafoff de Ion Luca Caragiale Apărut în 1899 Pe vremea conflictului româno-bulgar... La cunoscuta ospătărie Enache, în compartimentul popular, unde unele feluri de bucate se servesc și cu jumătatea de porție, se află, cătră ora două după amiazi - oră la care toată lumea de rând a plecat de la dejun - o companie de patru tineri, urmând o dispută destul de animată. Cine sunt acești tineri? Asta puțin importă. Să zicem că-i cheamă A, B, C și D. Ce sunt acești tineri? Asta importă mai mult, și asta o s-o înțelegem, dacă vom urma cu atenție călduroasa lor dispută. Să ascultăm... A. (cătră D.): Poftim! două fără douăzeci și cinci! Unde e?... D. (foarte îngrijat): Știu eu?... în orice caz, nu stric eu! A. (cătră D.): Da' cine? eu?... B. (cătră D.): Dumneata strici, firește! Dacă nu erai dumneata, nu-i pierdeam urma! nu ne scăpa așa! C. (cătră D.): Dacă dumneata nu te simțeai capabil să-l aduci negreșit, de ce te-ai băgat? D.: Domnilor, eu vă spun că vine, mi-a zis că vine, dar că nu ne ...

 

Alexandru Vlahuță - Iubire

... le citească Ș-o să priceapă ce-i în ele. Tu, ascultându-le, vei crede Că-s basme de pe altă lume, Și nu vei bănui nimica... Vei râde, ca de niște glume. Iar dacă ochii ei albaștri, Citind, se vor întuneca, Și pe obrazu-i trist și palid O lacrimă ...

 

Ion Luca Caragiale - Scrisoare (Caragiale)

... spusese un amic al d-sale, care, zicea d-sa, este “un bărbat competinteâ€�; cine o fi acel bărbat competinte nu putem nici măcar bănui, devreme ce, slavă Domnului! care dintre noi toți, cetățenii regatului, nu are “un amicâ€� și nu este un “bărbat competinteâ€�? Această informație este ...

 

Paul Zarifopol - Artă și virtuozitate

... și pe urmă luna asta ce e? Răspunde știința literaturii: aceasta e intervenție ironică, farsă, atitudine antilirică. Vezi bine. Totuși, e permis a bănui că intenția ironică, atitudinea antilirică, farsa nu sunt, prin voia lui Dumnezeu, cusururi absolute și veșnice; nici măcar în versuri. Să fie morala versurilor mai ... poem care s-ar putea să fie extrem de geistreich, și de loc să nu supere pe nici un om de bine. Se mai poate bănui și așa: că acea iritare, căreia mai ales trebuie să-i fie simțitor un om ce vede atât de mult și ascuțit, îl aduce pe ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Excelsior! (Iosif-Anghel)

Ştefan Octavian Iosif - Excelsior! (Iosif-Anghel) Excelsior! de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel Cunosc atâți netrebnici care zic: „Să nu pui preț pe anii care zboară!â€� Ei nu pricep că viața-i o comoară Și nu prevăd în moarte-un inamic. Lor li se pare natural să moară, Că după moarte nu mai e nimic: Nu știu că firea e un alambic, În care tot renaște-a doua oară. Sub care formă viața-o să te cheme Ca s-o trăiești din nou în altă vreme, Tu nici nu poți măcar să bănuiești... De-aceea mergi și luptă înainte, Ca dincolo, de-ți vei aduce-aminte De viața ta de-acum, să nu

 

Alexandru Macedonski - Sonetul puterii

Alexandru Macedonski - Sonetul puterii Sonetul puterii de Alexandru Macedonski Târnăcopul, pila, mâna, mușcă stânca cu-ndârjire. Vâna de-aur bănuită e adânc în munte-ascunsă... Strălucirea ei curată nicăieri nu e răspunsă, Ci mereu se depărtează, ca furată de-o vrăjire. Mă cuprinde, câteodată, o-ntristare ș-o-ngrijire Străbătea-voi, prin voință, până-n taina nepătrunsă, Sau rămâne-va ș-aceasta vechea Mekă neajunsă, Și plătit voi fi de munca fără seamăn, c-o rânjire? Dar deși, dintre unelte, pe granit mi-au fost sfărmate, Rând pe rând, aproape toate, în asalturi necurmate, Și cu toate că, grămadă, zac tocite, și chiar rupte, Nici acum în al meu suflet nu stă-nfiptă disperarea. Simt izbânda-n depărtare printre trudă și noi lupte, Căci unealta neatinsă ce păstrat-am e:

 

Cincinat Pavelescu - În goana artei

Cincinat Pavelescu - În goana artei În goana artei de Cincinat Pavelescu Lui Caragiale Nebun, sălbatic, fără frâu, Prin arătură și prin grâu, Peste livezi, peste câmpii, Sărind bariere și hotare Și șanțuri largi și garduri vii, Fugea un cal, fugea mai tare Ca vântul prin pustii. Sub el pământul tremura Și orice piatră scăpăra Scânteietor, Dar el, în vraja unei ținte Pe care nimeni n-o vedea, Fugea, fugea-nainte, Mai iute, tot mereu mai iute, Părând că-n aprigul lui zbor Îl poartă aripi nevăzute; Dar în fantasticu-i transport, Frângându-și gâtul, cade mort. Atunci măgarul ce venea Pe drum încet, împovărat, Cu pasul rar și măsurat A exclamat: Ce animal! Și-a râs c-un râs spiritual Ca râsul oricărui măgar adevărat. Și râsul lui parcă zicea:  Eu bănuiam de la-nceput! Ce s-a-ntâmplat i se cuvine; De ce n-a mers și el ca mine La pas... pe drumul cel

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruBĂNUI

 Rezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentruBĂNUI.

2 Samuel Capitol 17

2 Samuel Capitol 17 2 Samuel 16 2 Samuel Capitol 17 1 Ahitofel a zis lui Absalom: ,,Lasă-mă să aleg douăsprezece mii de oameni! Mă voi scula, și voi urmări pe David chiar în noaptea aceasta. 2 Îl voi lua pe neașteptate, cînd va fi obosit și va avea mînile slăbite, îl voi înspăimînta, și tot poporul care este cu el va fugi. Voi lovi numai pe împărat, 3 și voi aduce înapoi la tine pe tot poporul; moartea omului pe care -l urmărești va face ca toți să se întoarcă, și tot poporul va fi în pace.`` 4 Cuvintele acestea au plăcut lui Absalom și tuturor bătrînilor lui Israel. 5 Dar Absalom a zis: ,,Chemați și pe Hușai, Architul, și să auzim și ce va zice el.`` 6 Hușai a venit la Absalom, și Absalom i -a zis: ,,Iată cum a vorbit Ahitofel; trebuie să facem ce a zis el, sau nu? Spune tu!`` 7 Hușai a răspuns lui Absalom: ,,De data aceasta, sfatul pe care ți l -a dat Ahitofel nu este bun.`` 8 Și Hușai a zis: ,, ...

 

Fapte Capitol 27

Fapte Capitol 27 Fapte 26 Fapte Capitol 27 1 După ce s`a hotărît să plecăm cu corabia în Italia, pe Pavel și pe alți cîțiva întemnițați i-au dat pe mîna unui sutaș al cetei de ostași Augusta, numit Iuliu. 2 Ne-am suit într`o corabie dela Adramit, care avea să meargă pe coasta Asiei, și am pornit. Aveam cu noi pe Aristarh Macedoneanul din Tesalonic. 3 A doua zi, am ajuns la Sidon; și Iuliu, care se purta omenos cu Pavel, i -a dat voie să meargă pe la prietenii săi, și să fie îngrijit de ei. 4 După ce am plecat de acolo, am plutit pe lîngă Cipru, pentrucă vînturile erau potrivnice. 5 După ce am trecut marea care scaldă Cilicia și Pamfilia, am ajuns la Mira în Licia. 6 Acolo sutașul a găsit o corabie din Alexandria, care mergea în Italia, și ne -a suit în ea. 7 Timp de mai multe zile, am mers încet cu corabia, și nu fără greutate am atins înălțimea Cnid, unde nu ne -a lăsat vîntul să ne oprim. Am trecut pe la capătul Cretei, alături ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruBĂNUI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 17 pentruBĂNUI.

BĂNUIRE

... BĂNUÍRE , bănuiri , s . f . ( Rar ) Acțiune de a bănui și rezultatul ei ; bănuială . - V. Bănui

 

NEBĂNUIT

NEBĂNUÍT , - Ă , nebănuiți , - te , adj . Care nu poate fi bănuit , presupus ; neașteptat , neprevăzut ; p . ext . foarte mare . - Ne - +

 

SUSPECT

SUSPÉCT , - Ă , suspecți , - te , adj . ( Adesea substantivat ) Care este bănuit , care dă de bănuit ; care inspiră neîncredere , de care trebuie să te ferești ; dubios ,

 

BĂNUIALĂ

... f . 1. Presupunere , presimțire , supoziție . 2. Atitudine de neîncredere față de cineva sau ceva , presupunere că cineva are o vină sau o intenție rea ; suspiciune . - Bănui

 

BĂNUIT

BĂNUÍT , - Ă , bănuiți , - te , adj . 1. ( Adesea substantivat ) Care este presupus vinovat ; suspect . 2. ( Reg . ) Supărat ,

 

BĂNUITOR

BĂNUITÓR , - OÁRE , bănuitori , - oare , adj . Care bănuiește ; care este înclinat ( în mod exagerat ) spre

 

MIROSI

... Intranz . A avea ( și a răspândi ) un miros ( 2 ) . 3. Tranz . și intranz . Fig . ( Fam . ) A presimți , a bănui

 

PERCHEZIȚIE

PERCHEZÍȚIE , percheziții , s . f . Cercetare făcută de către organele de urmărire penală sau de procuror asupra unei persoane ( bănuite de o infracțiune ) sau în locuința acestuia , pentru găsirea și ridicarea probelor materiale ale infracțiunii sau pentru descoperirea

 

PIPĂI

... etc . ; a orbecăi . 4. Fig . A încerca să afle ceva , a sonda , a tatona ; a bănui

 

PREPUNE

... PREPÚNE , prepún , vb . III . Tranz . 1. ( Pop . ) A bănui pe cineva sau ceva , a suspecta ; a presupune ceva . 2. ( Rar ) A însărcina pe cineva cu o funcție ; a ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...