Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:BUCLUC, CANTARAGIU, CARAVANĂ, DEADWEIGHT, FACE, FRANCA, FRANCAT, FURGON, PATVAGON, PILOTĂ ... Mai multe din DEX...

BAGAJ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

BAGÁJ, bagaje, s.n. 1. Totalitatea lucrurilor care se iau într-o călătorie. * Expr. A-și face bagajele = a se pregăti de plecare; p.ext. a pleca. 2. Fig. (Urmat de determinări) Cantitatea de cunoștințe de care dispune cineva. - Din fr. bagage.

Sursa : DEX '98

 

BAGÁJ s. (pop. și fam.) calabalâc, catrafuse (pl.), (reg.) tărăbuțe (pl.), tiliuțe (pl.), (Transilv.) hodrobele (pl.), (Mold.) pilotă, (Mold. și Transilv.) pojijie, (înv.) agărlâc, mahlă.

Sursa : sinonime

 

bagáj s. n., pl. bagáje

Sursa : ortografic

 

BAGÁJ \~e n. 1) Totalitate a lucrurilor luate într-o călătorie. \~ de mână. * A-și face \~ele a se pregăti de plecare. 2) fig. Totalitate a cunoștințelor dobândite de o persoană. \~ intelectual. /bagage

Sursa : NODEX

 

BAGÁJ s.n. 1. Obiecte, lucruri luate (cu sine) de cineva într-o călătorie. 2. (Fig.) Totalitatea cunoștințelor cuiva într-un domeniu oarecare. [< fr. bagage].

Sursa : neologisme

 

BAGÁJ s. n. 1. obiecte, lucruri luate de cineva într-o călătorie. 2. (fig.) ~ de cunoștințe = totalitatea cunoștințelor cuiva într-un domeniu oarecare. (< fr. bagage)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruBAGAJ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 34 pentruBAGAJ.

Dimitrie Anghel - Arivistul

... e drept că a cheltuit o energie incontestabilă. Visurile nu l-au ținut pe loc, idealurile de asemeni i s-au părut un bagaj inutil, și e știut că, cu cît ai mai multe bagaje, cu atît e mai greu de călătorit. Eu unul am cunoscut mulți de aceștia ...

 

Ion Luca Caragiale - Guvernul și modificarea art. 7

Ion Luca Caragiale - Guvernul şi modificarea art. 7 Guvernul și modificarea art. 7 de Ion Luca Caragiale În numărul său de ieri Românul cuprinde, în trei coloane foarte interesante, un fel de profesie de credință a partidului roșu, sau mai bine zis, o declarație amoroasă în toată regula adresată cu multă căldură sferelor înalte, ce au înscris și au făcut să se înscrie în tratatul dela Berlin art. 44. Cu o zi înainte, organul prezidentului Camerii arăta că guvernul roșu, nu dela majoritate ci dela minoritate va stărui să aibă o deslegare a cestiunii israelite; a doua zi însă schimbă foaia, și în dorința d'a nu se amăgi cumva autorii tratatului și inspiratorii art. 44 asupra vederilor partidului roșu, Românul așterne trei coloane de lămuriri în această privire. Lăsăm la o parte introducerea articolului, unde Românul se felicită că, grație guvernului roșu țara este acum sosită într'o stare politică, pe care nici cei mai geniali și mai îndrăzneți eroi ai trecutului n'ar fi cutezat s'o viseze; ceea ce este important să relevăm sunt părerile acelei foi în privința cestiunii art. 7 mai ales față cu partidul conservator. ...

 

Ion Luca Caragiale - Sub ce regim trăim!

Ion Luca Caragiale - Sub ce regim trăim! Sub ce regim trăim! de Ion Luca Caragiale O probă nouă de destrăbălarea în care a ajuns administrația sub acest regim ne-o aduc foile opoziției. De necrezut, dar adevărat. Ar gândi cineva că ne aflăm într'o țară barbară. Judece oricine. Doamnei Eufrosina Catargiu, soția d-lui Lascăr Catargiu, primul consilier al M. Sale Regelui Carol I, care rămâne surd la repețitele plângeri ale Națiunii, lăsând astfel reacțiunea să sape cât mai adânc un abiz între Coroană și Națiune, i s'a furat pe calea ferată un geamantan. Stăm bine de tot !... Acu închipuiască-și oricine. Daca bagajul soției primului ministru, care stă la putere prin voința regală, este expus la așa accidente, ce trebue să sufere pe căile noastre ferate bagajele damelor din opoziție, și mai ales ale

 

Ion Luca Caragiale - Poveste de contrabandă

Ion Luca Caragiale - Poveste de contrabandă Poveste de contrabandă de Ion Luca Caragiale S-a zis că, în război, culmea ar fi să descoperi un obuz care să poată străbate orice cuirasă și o cuirasă pe care să n-o poată străbate nici un obuz. La vamă, culmea ar fi să găsești un vameș căruia să nu-i scape nici un contrabandist și un contrabandist pe care să nu-l prinză nici un vameș. Am citit undeva sau mi s-a povestit, nu știu bine, o anecdotă, care sper că va interesa pe cititorii acestei reviste. Iat-o. Vameșii francezi pe granița despre Belgia sunt de o asprime și de o istețime nemaipomenită. Fiscul francez are aci nevoie de copoii cei mai de rasă din cauza contrabandelor de mărfuri de lux și mai ales de dantele. Călătorii, mai cu seamă cei bănuiți, sunt supuși la revizii și scotoceli, cari răzbesc totdeauna până la piele. Se-nțelege de la sine că pentru călătorii feminini este o anume sală de revizie și femei revizoare. A amăgi, a dejuca vigilența acestui Argus fiscal s-ar părea absurd; sunt însă oameni și mai ales femei, ...

 

Constantin Negruzzi - Sobieski și românii

Constantin Negruzzi - Sobieski şi românii Sobieski și românii de Constantin Negruzzi Fără N.B. a apărut prima data dată în Calendar pentru poporul românesc pe anul 1845 , Iași, 1845. Pe drumul ce duce cătră cetatea Neamțu, pe la sfârșitul lui septemvrie 1686, se vedea o oaste mergând. După un trup de lănceri ce deschidea marșa, urmau douăsprezece tunuri mari trase de boi, apoi o ceată de ofițeri călări în fruntea cărora erau trei; unul în floarea vrâstei, posomorât, gânditor, necăjit, și doi mai bătrâni. Tustrei în haine poloneze. În sfârșit venea duiumul oștei: trăsuri, bagaje, pedestrași, șleahtă pospolită, amestecați, în neregulă, cu steagurile strânse, cu capul plecat, cu armele răsturnate, cu întristarea pe față și cu durerea în inimă. Nu se auzea nici surlă, nici dobă, numai tropotul cailor, și pasul oamenilor ce abia se mișcau, pentru că de zece zile caii n-au ros decât coaja copacilor, și oamenii s-au hrănit numai cu poame. Și însă această oaste, în stare așa ticăloasă, e acea ce a îngiosit de atâte ori trufia semilunii, iar acei trei fruntași ofițeri sunt hatmanii Iablonovski și Potoțki, și cel din mijlocul lor însuși Ion Sobiețki, regele Poloniei. Și cum ...

 

Alexandru Vlahuță - Răspuns la o cronică rimată

... spun că nu-i; Dar fiecare-ndeosebi Menită-și are partea lui: Măreț pluti-va printre veacuri Maestrul dulce, Eminescu, Iar gos, cu-al lui bagaj de fleacuri, Toncescu fi-va tot Toncescu!... Căci cum să cred c-ar sta alături Cu scumpele mărgăritare Gunoiul ce cu scârbă-l mături În ...

 

Dimitrie Anghel - A. D. Holban

Dimitrie Anghel - A. D. Holban A. D. Holban de Dimitrie Anghel Publicată în Ordinea , II, 428, 17 mai 1909, p. 1. Sunt unii oameni senini și blînzi, cari împrăștie în jurul lor o atmosferă de bunătate ce te farmecă și te cîștigă cu fiecare vorbă, cu fiecare gest al lor ; iar alții care te resping de la început și față de cari nu știu ce sîmțămînt tainic îți dă de știre să te ferești. Unul dintre aceștia din urmă este și veteranul om politic A. D. Holban, o interesantă figură a Iașului din alte vremuri. Mi-am adus aminte de dînsul citind într-un ziar recent reflecțiile sale pline de răutate la adresa artiștilor noștri de astăzi. Îl cunosc de cînd eram copil; pot zice că m-am trezit cu el în casă, căci, cît timp a trăit tatăl meu, nelipsit a fost din casa și de la masa noastră. În anii din urmă însă, îl pierdusem din vedere aproape cu desăvîrșire ; glasul lui parcă amuțise în larma uriașă ce o fac luptele zilelor noastre, cu alte aspirații, cu alte idealuri, cu altă pornire de muncă. Arar ...

 

Gelu Vlașin - Prolog

Gelu Vlaşin - Prolog Prolog de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 6:17 →→ azi noapte sfârșitul lumii a-nceput cu biserica prăbușindu-se cerul s-a-ntunecat brusc și cutremurele nu mai conteneau cu huruitul lor asurzitor mi-am făcut bagajele cu răbdare mi-am împachetat cărțile toate mi-am ascuns pisicile în rucsac apoi m-am așezat în genunchi și-am început să râd ca un dement rămăsesem de unul singur eu care iubeam singurătatea într-o jumătate de cameră cu o jumătate de lumânare aprinsă pe jumătate ceasul se oprise la jumătate pe o jumătate de șifonier (jumătatea mea

 

George Topîrceanu - Balada chiriașului grăbit

George Topîrceanu - Balada chiriaşului grăbit Balada chiriașului grăbit de George Topîrceanu Trec anii, trec lunile-n goană Și-n zbor săptămânile trec. Rămâi sănătoasă, cucoană, Că-mi iau geamantanul și plec! Eu nu știu limanul spre care Pornesc cu bagajul acum, Ce demon mă pune-n mișcare, Ce taină mă-ndeamnă la drum. Dar simt că m-apasă pereții, — Eu sunt chiriaș trecător: În scurtul popas al vieții Vreau multe schimbări de decor. Am stat la mansardă o lună. De-acolo, de sus, de la geam, Și ziua și noaptea pe lună Priveam ca la teatru, madam! Când luna-mi venea la fereastră, Orașul părea că mă cheamă Să-i văd în lumină albastră Fantastica lui panoramă... Mai sus, într-o cameră mică, Făceau împreună menaj Un moș, un actor și-o pisică. Iar dincolo, jos, la etaj — O damă cu vizite multe Și-alături de ea un burlac, Un demon serios de la Culte Cu cioc și cu ghete de lac. De-acolo, pe-o vreme ploioasă, Mi-am pus geamantanu-n tramvai Și-abia am ajuns pân-acasă: Pe Berzei, la conu Mihai. Țin minte și-acuma grădina, Ferestrele unse cu var... În față sta ...

 

George Topîrceanu - Th. Speranția: Câinele ovreiului

George Topîrceanu - Th. Speranţia: Câinele ovreiului Th. Speranția: Câinele ovreiului de George Topîrceanu "Anecdotă pipărată" Într-un an, cândva-ntr-o vară, Nu știu unde, în ce sat, Un ovrei mergând cu marfă Într-o curte a intrat. Și cum intră el pe poartă Cu bagajul la spinare, Hop, îi sare înainte Un dulău urât și mare. ,,Ce să fac acum? se-ntreabă Bietul Ițic supărat. Dacă strig să vie omul, Pân' să vie — m-a mâncat! Dacă plec pe poartă iară, — Aș pleca eu bucuros, Dar dulăul e în stare Să m-apuce pe din dos... Nici încolo, nici încoace, Eu mai bine stau pe loc; Și-am să-l iau cu vorbă bună, — Chiar așa să am noroc!" — Moi Grivei, zic zou, ascultă, De când umblu eu pe jos N-am văzut în toată lumea Un cățel așa frumos! Mă mai duc la târg eu, lasă, ți-oi aduce un covrig. Ce folos ai dacă latri? Parcă-ți iese vrun câștig? Moi Grivei, tu ești cuminte, Ce-ai cu mine de-mpărțit? Am venit la badea Gheorghe, — Ei și ce-i dac-am venit? N-am să stau ...

 

Iacob Negruzzi - Prolog

Iacob Negruzzi - Prolog Prolog de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 6:17 →→ azi noapte sfârșitul lumii a-nceput cu biserica prăbușindu-se cerul s-a-ntunecat brusc și cutremurele nu mai conteneau cu huruitul lor asurzitor mi-am făcut bagajele cu răbdare mi-am împachetat cărțile toate mi-am ascuns pisicile în rucsac apoi m-am așezat în genunchi și-am început să râd ca un dement rămăsesem de unul singur eu care iubeam singurătatea într-o jumătate de cameră cu o jumătate de lumânare aprinsă pe jumătate ceasul se oprise la jumătate pe o jumătate de șifonier (jumătatea mea

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruBAGAJ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 16 pentruBAGAJ.

BUCLUC

BUCLÚC , buclucuri , s . n . 1. ( Pop . și fam . ) Situație neplăcută , încurcată . În care se află cineva ; belea , încurcătură , necaz . 2. ( Reg . ; la pl . ) Obiecte ( neînsemnate , fără mare valoare ) pe care le posedă cineva , care formează bagajul lui . [ Var . : ( reg . ) boclúc s .

 

CANTARAGIU

CANTARAGÍU , cantaragii , s . m . Salariat la vamă , la gară etc . care cântărește bagajele sau

 

CARAVANĂ

CARAVÁNĂ , caravane , s . f . 1. Convoi de oameni și de animale de povară ( de obicei cămile ) , care transportă mărfuri , bagaje etc . prin pustiuri sau prin stepe . 2. ( Reg . ) Căruță sau car mare pentru

 

DEADWEIGHT

DEADWEIGHT s . n . Capacitatea maximă de încărcare a unei nave comerciale , reprezentând rezervele de combustibil , de ulei și de apă , proviziile și încărcătura utilă ( inclusiv echipajul și pasagerii cu bagajele lor ) . [ Pr . : dédueit ] - Cuv .

 

FACE

FÁCE , fac , vb . III . A. Tranz . I. 1. A întocmi , a alcătui , a făuri , a realiza , a fabrica un obiect . Face un gard . 2. A construi , a clădi ; a ridica , a așeza . Face o casă . Face fânul stoguri . 3. A găti , a prepara , a pregăti un aliment , o mâncare . 4. A compune , a scrie , a crea o operă literară ; a executa , a realiza o operă artistică . 5. A stabili o lege , o convenție , o înțelegere . 6. A câștiga , a agonisi , a strânge bani , avere . 7. A pregăti ceva într - un anumit scop . Își face bagajele . II. 1. ( Despre femei ) A naște . 2. ( Despre pomi ) A produce , a da roade ; ( despre plante ) a scoate , a da muguri , frunze , flori etc . 3. ( despre ființe și plante ) A căpăta , a dobândi ; a - i apărea . A făcut o bătătură . ...

 

FRANCA

... FRANCÁ , franchez , vb . I . Tranz . 1. A plăti anticipat taxele pentru transportul unui colet sau al unui bagaj

 

FRANCAT

FRANCÁT , - Ă , francați , - te , adj . ( Despre mărfuri , bagaje etc . ) Cu taxele de transport plătite anticipat ; ( despre scrisori ) cu mărcile poștale aplicate . - V.

 

FURGON

FURGÓN , furgoane , s . n . Vehicul tras de cai de obicei acoperit , care servește la transportarea bagajelor , a alimentelor , a munițiilor

 

PATVAGON

PÁTVAGON , patvagoane , s . n . Vagon de bagaje . - Etimologie pop . , după germ .

 

PILOTĂ

... PÍLOTĂ , pilote , s . f . 1. Un fel de plapumă călduroasă , de forma unei perne mari umflate , umplută cu fulgi sau cu puf . 2. ( Reg . ) Bagaj

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...