Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:AUTOBASCULANTĂ, GRAIFER ... Mai multe din DEX...

BENĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

BÉNĂ, bene, s.f. 1. Parte a autocamionului în care se încarcă materialele. 2. Cupă metalică la macarale, elevatoare etc. - Din fr. benne.

Sursa : DEX '98

 

bénă s. f., g.-d. art. bénei; pl. béne

Sursa : ortografic

 

BÉN//Ă \~e f. 1) Parte a unui autocamion, în formă de cutie, în care se pune încărcătura; coș. \~ basculantă. 2) Cupă a elevatorului sau a excavatorului; căuș. \~ cu gheare. /benne

Sursa : NODEX

 

BÉNĂ s. f. 1. platformă închisă, cutie a unui autocamion în care se transportă beton sau alte materiale. 2. cupă a unei macarale care prinde materialul de transportat. (< fr. benne)

Sursa : neoficial

 

BÉNĂ s.f. 1. Platformă închisă a unui autocamion în care se aşază încărcătura. 2. Cupă a unei macarale care prinde materialul de ridicat și transportat. [< fr. benne].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruBENĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 16 pentruBENĂ.

Ion Luca Caragiale - Bene-merenti

Ion Luca Caragiale - Bene-merenti Bene-merenti de Ion Luca Caragiale Între noi literații, se vorbește foarte adesea despre Bene-Merenti. Unii doresc să-l aibă, alții nu, ba chiar propagă cu mai mult sau mai puțin spirit un dispreț suveran pentru o așa copilărească dorință, în genere — se brodează, cu sarcasm, sau mai bine cu parapon, pe tema lipsei de merit a multor dintre medaliați și pe meritele patente ale celor ce n-au obținut încă această medalie. Iată aci o deosebită opinie: Să procedăm metodic. Oamenii toți se-mpart în două mari categorii: I. Cei cari au Bene-Merenti; II. Cei cari nu-l au. Sperăm că nimeni nu va fi deocamdată de altă părere - aminteri n-am putea continua. Acum întrebăm: 1. Dintre toti câți îl au, nu-l merită nici unul? 2. Toți câți nu-l au, l-ar merita toți? Noi credem că nu se poate răspunde, după bunul-simț elementar, la aceste două întrebări decât așa: La întâia: da, dintre toți câți au Bene-Merenti, unii îl merită; La a doua: nu, nu toți câți n-au această medalie ar merita s-o aibă. Că nici nu s- ...

 

George Topîrceanu - Bene merenti

George Topîrceanu - Bene merenti Bene merenti de George Topîrceanu Cu prilejul decorării dlui Ibrăileanu Credeam că-i numai o poveste. Când colo este Adevărat! Aflai aseară trista veste... Eu am pe cap proiecte grele Cu care lupt, Dar vestea asta m-a-ntrerupt Din ocupațiile mele. Și la moment Mi-am zis: "Să-i fac vreo două stanțe, Să-i telegrafiez urgent Condoleanțe..." Citesc și recitesc misiva, Nedumerit mă uit la plic Și nu-mi explic: Ai publicat ceva-n Arhiva ? ... Te-i fi aflat cândva-n eclipsă Și-ai scris un studiu analitic? Sau poate Spiritului critic I-or fi găsit vreo lipsă? Cum aș putea descoperi Mașinăria? Să știi că N. N. Zaharia A iscălit ceva: G. I. Sau altă pană anonimă Te-a lăudat cumva la Motru? Păcat că n-am aici o rimă În otru! (Vezi, eu... cu toate că n-am dat Lucrări mai vaste, Am scris destule versuri proaste Și totuși nu m-au decorat.) Dar trebuie să lămurim Acest mister... Nu ai cumva vrun omonim, Funcționar la minister? Să știi c-aici e-ncurcătura! Eu îți spuneam Că toți aceștia se cam Ocupă cu literatura... Ai ...

 

Alexandru Vlahuță - Un an de luptă

Alexandru Vlahuţă - Un an de luptă Un an de luptă de Alexandru Vlahuță Amintiri despre Eminescu Seriozitate Mauriciu Fenerștein Admirație mutuală În templul legilor Zacherlina D-lui Hasdeu Autori și Editori Bene-merenti Familia Artiștilor Impacienții Procesul Lazu-Coșbuc Supărarea D-luI I. L. Caragiale Sectari? Un tînăr Părintele Lucaci și Socialiștii noștri Arta socialistă Artiștii partidului Supărarea Socialiștilor 10 Mai de la fereastra mea Mascarada Socialiștilor Scrisoare deschisă D-lui Gherea A doua scrisoare deschisă d-lui Gherea Un bătrîn Barzii de zile mari „Să ne dumereascăâ€� Marin Făgureanu Geneza unei poezii Din vitejiile Sotiriste Fondatorii, Nuvelă didactică Corespondența „Viețiiâ€� Pastelurile lui Alexandri Fante de seson Anton Bacalbașa și „Spiritul criticâ€� O privire

 

Ion Luca Caragiale - Zig-zag!...

Ion Luca Caragiale - Zig-zag!... Zig-zag!... de Ion Luca Caragiale O armată formidabile de lucrători, purtând topoare, ciocane, căngi, sape; în fruntea ei, o nenumărată companie de ingeniari; dupe dânsa, un șir lung de nu știu câte căruțe încărcate cu instruminte mecanice, științifice și altele, și-n urma acestora, care cu proviziuni, pornesc spre miazănoapte din cetatea capitale, în aplauzele mulțimei entuziaste a bunilor români, cu scop de a merge să rază de pe fața pământului Carpații, pe cari, drept vorbind, se pare că bunul creatore i-a pus, unde sunt, în necazul multora. Eu zic, domnilor, că scopul este măreț și demn. Închipuiți-vă România, dupe terminarea acestei colosale espedițiuni: o imensă câmpie lucie, bătută ca-n palmă, curată și măturată cum sunt curțile oamenilor cu gust și dare de mână; nici pulbere, nici noroi; un bulevard cochet, pe care să poată trece, numa-n papuci, vecinii unguri la noi și noi să putem trece la dânșii; fără vame, fără formalități importune de transit internaționale. În treacăt, cele două specii de oameni, cu buna-creștere ce-i caracteriză, se vor saluta, vor schimba o strângere de mână cordiale și-și vor ...

 

Constantin Negruzzi - Muza de la Burdujăni

Constantin Negruzzi - Muza de la Burdujăni Muza de la Burdujăni de Constantin Negruzzi Farsă într-un act. Apărută pentru prima dată în broșură, Iași, 1851. Cuprins 1 Distribuție 2 Scena I 3 Scena II 4 Scena III 5 Scena IV 6 Scena V 7 SCENA VI 8 SCENA VII 9 SCENA VIII 10 SCENA IX 11 SCENA X 12 SCENA XI 13 SCENA XII 14 SCENA XIII 15 SCENA XIV 16 SCENA XV 17 Notă Distribuție Persoane Cucoana CALIOPI BUSUIOC TROHIN , vameș și amorezat de c-na Caliopi DRĂGĂNESCU , nepotul său TEODORINI BARON FLAIMUC SIGNIOR TURLUPINI KIR LACHERDOPOLOS STĂNICĂ , băiet de țăran, slugă la c-na Caliopi Scena I Scena se petrece la Burdujăni, în casa c-nei Caliopi. Teodorini (Teatrul înfățișează un salon) DRĂGĂNESCU (singur) . În sfârșit iată ziua cea mare... Of! și tare-s îngrijit! Pănă aici, slavă Domnului, toate merg bine. Cucoana Caliopi a priimit tustrele răvașele, și a rămas încântată de dânsele. Așteaptă cu cea mai vie nerăbdare vizita pețitorilor ei; și ideea unor izbânde așa de frumoase o fac rea și amarnică cătră moșu-meu. Macar de l-ar face să se lasă de dânsa! Când se-ntâmplă ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Floricica codrului

Constantin Stamati-Ciurea - Floricica codrului Floricica codrului de Constantin Stamati-Ciurea Legendă Cuprins 1 I 2 III 3 IV 4 Note I În timpul robiei poporului rusesc* gemeau sub al ei jug apăsător optzeci de milioane de suflete pe un teritoriu întins, începând de la zidurile Chinei până la malurile Nistrului, un teri­toriu colosal în mărimea lui. Boierul era servul țarului, iară poporul de rând sclavul boierului. Acea epocă plină de desfătare era fericită pentru boierimea nobilă, care se folosea în plin de puterea mai că nemărginită ce o avea peste robii săi... Boierii trăiau în orgii și în risipă, negân­dind la interesele patriei, chibzuind că, dacă terenul lor este neatârnat și robii supușii lor, trebuie să fie țara în bună orân­duială. Iară la caz de război cu turcul păgân, boierimea ducea la căsăpie legioane de robi pentru statul militar, și cu asta scăpau de datoriile lor în caz de război față cu țara, zicând că sângele nobil trebuie păstrat în țară ca un product scump, iară nu vărsat în luptă de-a valma cu mojicii, ba încă cu antihriști și ne­botezați**. Astă nedreptate provenea mai mult din cauza că feu­dalii Rusiei ...

 

Titu Maiorescu - Eminescu și poeziile lui

Titu Maiorescu - Eminescu şi poeziile lui Eminescu și poeziile lui de Titu Maiorescu 1889 Tânăra generație română se află astăzi sub influența operei poetice a lui Eminescu. Se cuvine dar să ne dăm seama de partea caracteristică a acestei opere și să încercăm totdeodată a fixa individualitatea omului care a personificat în sine cu atâta strălucire ultima fază a poeziei române din zilele noastre. Pe la mijlocul secolului în care trăim, predomnea în limba și literatura română o tendență semierudită de latinizare, pornită din o legitimă revendicare națională, dar care aducea cu sine pericolul unei înstrăinări între popor și clasele lui culte. De la 1860 încoace datează îndreptatea: ea începe cu Vasile Alecsandri, care știe să deștepte gustul pentru poezia populară, se continuă și se îndeplinește prin cercetarea și înțelegerea condițiilor sub care se dezvoltă limba și scrierea unui popor. Fiind astfel câștigată o temelie firească, cea dintâi treaptă de înălțare a literaturei naționale, în legătură strânsă cu toată aspirarea generației noastre spre cultura occidentală, trebuia neapărat să răspundă la două cerințe: să arete întâi în cuprinsul ei o parte din cugetările și simțirile care agită deopotrivă ...

 

Mihai Eminescu - Corespondență Mihai Eminescu - Veronica Micle

Mihai Eminescu - Corespondenţă Mihai Eminescu - Veronica Micle Corespondență Mihai Eminescu - Veronica Micle de Mihai Eminescu    Draga mea Veronică,    Ca eu să nu-ți scriu e de înțeles. Bolnav, neputând dormi nopțile și cu toate astea trebuind să scriu zilnic, nu am nici dispoziție de a-ți scrie ție, căreia aș vrea să-i scriu închinăciuni, nu vorbe simple.    Dar tu care ai timp și nu ești bolnavă să nu-mi scrii e mai puțin explicabil. Tu trebuie să fii îngăduitoare cu mine, mai îngăduitoare decât cu oricine altul, pentru că eu sunt unul din oamenii cei mai nenorociți din lume.    Și tu știi care este acea nenorocire. Sunt nepractic, sunt peste voia mea grăitor de adevăr, mulți mă urăsc și nimeni nu mă iubește afară de tine. Și poate nici tu nu m-ai fi iubit câtuși de puțin, dacă nu era acest lucru extraordinar în viața mea care e totodată o extraordinară nenorocire. Căci e bine ca omul să fie tratabil, maniabil, să se adapteze cu împrejurările și să prinză din sbor puținul noroc care îl dă o viață scurtă și chinuită, și eu nu am făcut nimic din toate acestea, ci te-am atras încă ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Sofia Karpov

Constantin Stamati-Ciurea - Sofia Karpov Sofia Karpov de Constantin Stamati-Ciurea (fragment din romanul Insula Sahalin. Țara misterioasă a exilaților ) La force brute de tout temps Oppresse la faiblesse, Dans les airs, Sur la terre, Partout la mĂȘme dĂ©tresse Partout malheur, Partout douleur, Rien nĂ©chappe aux souffrances Dans cette lutte Ă  outrance... 1 Ingeniosul turist francez Henri MĂ©rimĂ©e în opul său intitulat Un an în Rusia între altele scrie: „Rusia umilită, subjugată, mută, neștiută mai de nime, suferă jugul și lanțul sclaviei. Și abia noi începusem a o cunoaște mai de aproape, când ea se ridică ca o puternică suverană, purtând pe frunte strălucita coroană de gheață a Nordului și scăldându-și picioarele în mările calde ale Sudului. Cu prietenie ea întinde o mână spre surorile sale din Europa, iar alta înarmată și îngrozitoare până la frontierele Chi­nei. Și umbra acestei mâini, așternându-se pe nemărginitele pus­tiuri, ține în respect hoardele războinice ale sălbaticilor...“ Aceeași comparație poetică o face și marchizul de Chiustin, însă cu totul în alt sens. Iată ce zice el: „... Și acest uriaș cu pi­cioarele de lut își ...

 

Titu Maiorescu - Limba română în jurnalele din Austria

Titu Maiorescu - Limba română în jurnalele din Austria Limba română în jurnalele din Austria de Titu Maiorescu 1868 Stilul jurnaliștilor români din Transilvania, Bucovina și Banat a ajuns într-o stare ce nu mai îngăduie tăcerea cu care a fost primit până acum. Prin formarea noilor expresii și prin construcțiunea lor sintactică, compatrioții noștri de peste Carpați introduc pe toate zilele în limba română o denaturare a spiritului propriu național, care în întinderea ei de astăzi a devenit primejdioasă, cu atât mai mult cu cât cei ce au cauzat-o și cei ce o continuă nu par a avea conștiința răului, ci răspândesc încrederea de a fi cei mai buni stiliști ai literaturii române. Încă zece ani de o asemenea convingere publică, încă o generație de tineri cu același sistem de expresii, și limba română poate deveni o ruină, nu reparată, ci stricată prin construcții străine fără nici o adaptare de stil și incapabile de a-i manifesta propria idee în modul ei originar. Rândurile de față au scopul de a arăta acea direcție falsă a autorilor români din Austria și ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Micuța

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Micuţa Micuța de Bogdan Petriceicu Hasdeu (trei zile și trei nopți din viața unui student) Lumina din Moldova , Iași, II, 1862 nr. 9, 10, 11, 13, 14, 15, 18, 19. Versiunea nouă în Aghiuță , 1864, nr. 5-21. Cuprins 1 Ziua întâia 2 Ziua a doua 3 Ziua a treia 4 Epilog Ziua întâia Aveam șaptesprezece ani; eram student în drepturi la o universitate germană oarecare și țineam cu chirie trei odăi au premier în casa d-nei Ana Pacht, veche actoriță în demisiune, a cărei unică fată, domnișoara Maria, copiliță de șasesprezece ani, apăruse atunci de curând pe scenă, culegând din capul locului aplauzele publicului iubitor de... domnișoare. Eu o numeam "Micuța", deși era nemțoaică, ba chiar poate pentru că era nemțoaică: pe de o parte, ca om, o iubeam; va să zică, o iubeam pe de o parte; pe de altă parte, ca român, nu-mi plăceau lucrurile și chiar fetele nemțești, și, numind pe frumușica mea "Micuța", prin însăși aceasta o românizam și o iubeam oarecum și pe de altă parte. Ce-i dreptul, era frumoasă! Era frumoasă ca o româncă! Avea niște ochi... culoarea și mărimea ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruBENĂ

 Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentruBENĂ.

Numeri Capitol 33

Numeri Capitol 33 Numeri 32 Numeri Capitol 33 1 Iată popasurile copiilor lui Israel cari au ieșit din țara Egiptului, după oștirile lor, subt povățuirea lui Moise și lui Aaron. 2 Moise a scris călătoriile lor din popas în popas, după porunca Domnului. Și iată popasurile lor, după călătoriile lor. 3 Au pornit din Ramses în luna întîi, în ziua a cincisprezecea a lunii întîi. A doua zi după Paște, copiii lui Israel au ieșit gata de luptă în fața tuturor Egiptenilor, 4 în timp ce Egiptenii își îngropau pe toți întîii lor născuți, pe cari -i lovise Domnul dintre ei. Căci Domnul făcuse chiar și pe dumnezeii lor să simtă puterea Lui. 5 Copiii lui Israel au pornit din Ramses și au tăbărît la Sucot. 6 Au pornit din Sucot, și au tăbărît la Etam, care este la marginea pustiei. 7 Au pornit din Etam, s`au întors înapoi la Pi-Hahirot, față în față cu Baal-Țefon, și au tăbărît înaintea Migdolului. 8 Au pornit dinaintea Pi-Hahirotului, și au trecut prin mijlocul mării în spre pustie; au făcut un drum de trei zile în pustia Etamului, și au ...

 

Deuteronomul Capitol 10

Deuteronomul Capitol 10 Deuteronomul 9 Deuteronomul Capitol 10 1 ,,În vremea aceea, Domnul mi -a zis: ,Taie două table de piatră ca cele dintîi, și suie-te la Mine pe munte; fă și un chivot de lemn. 2 Eu voi scrie pe aceste două table cuvintele cari erau scrise pe tablele dintîi pe cari le-ai sfărîmat, și să le pui în chivot.` 3 Am făcut un chivot de lemn de salcîm, am tăiat două table de piatră ca cele dintîi, și m`am suit pe munte cu cele două table în mînă. 4 Domnul a scris pe table ce fusese scris pe cele dintîi, cele zece porunci cari vă fuseseră spuse pe munte, din mijlocul focului, în ziua adunării; și Domnul mi le -a dat. 5 M`am întors apoi și m`am pogorît de pe munte, am pus tablele în chivotul pe care -l făcusem, și ele au rămas acolo, cum îmi poruncise Domnul. 6 Copiii lui Israel au plecat din Beerot-Bene-Iaacan la Mosera. Acolo a murit Aaron, și a fost îngropat; Eleazar, fiul lui, i -a urmat în slujba preoției. 7 Apoi ...

 

Iosua Capitol 19

Iosua Capitol 19 Iosua 18 Iosua Capitol 19 1 A doua parte a căzut prin sorți lui Simeon, seminției fiilor lui Simeon, după familiile lor. Moștenirea lor era în mijlocul moștenirii fiilor lui Iuda. 2 Ei au avut în moștenirea lor: Beer-Șeba, Șeba, Molada, 3 Hațar-Șual, Bala, Ațem, 4 Eltolad, Betul, Horma, 5 Țiclag, Bet-Marcabot, Hațar-Susa, 6 Bet-Lebaot, și Șaruhen, treisprezece cetăți și satele lor; 7 Ain, Rimon, Eter, și Așan, patru cetăți, și satele lor; 8 și toate satele din împrejurimile acestor cetăți, pînă la Baalat-Beer, care este Ramatul de miazăzi, Aceasta a fost moștenirea seminției fiilor lui Simeon, după familiile lor. 9 Moștenirea fiilor lui Simeon a fost luată din partea de moștenire a fiilor lui Iuda; căci partea fiilor lui Iuda era prea mare pentru ei, și de aceea fiii lui Simeon și-au primit pe a lor în mijlocul moștenirii lor. 10 A treia parte a căzut prin sorți fiilor lui Zabulon după familiile lor. 11 Hotarul moștenirii lor se întindea pînă la Sarid. La apus se suia spre Mareala, și atingea Dabeșet, ...

 

2 Samuel Capitol 23

2 Samuel Capitol 23 2 Samuel 22 2 Samuel Capitol 23 1 Iată cele din urmă cuvinte ale lui David. Cuvîntul lui David, fiul lui Isai, cuvîntul omului care a fost înălțat sus de tot, cuvîntul unsului Dumnezeului lui Iacov, cuvîntul cîntărețului plăcut al lui Israel. 2 Duhul Domnului vorbește prin mine, și cuvîntul Lui este pe limba mea. 3 Dumnezeul lui Israel a vorbit. Stînca lui Israel mi -a zis: ,,Cel ce împărățește între oameni cu dreptate, celce împărățește în frică de Dumnezeu, 4 este ca lumina dimineții, cînd răsare soarele în dimineața fără nori; ca razele soarelui după ploaie, cari fac să încolțească din pămînt verdeața. 5 Măcar că nu este așa casa mea înaintea lui Dumnezeu, totuș El a făcut cu mine un legămînt vecinic, bine întărit în toate privințele și tare. Nu va face El oare să răsară din el tot ce este spre mîntuirea și bucuria mea? 6 Dar cei răi sînt toți ca niște spini pe cari -i arunci, și nu -i iei cu mîna; 7 cine se atinge de ei, se înarmează cu un fer sau cu mînerul unei sulițe, și -i arde în ...

 

1 Cronici Capitol 11

1 Cronici Capitol 11 1 Cronici 10 1 Cronici Capitol 11 1 Tot Israelul s`a strîns la David la Hebron, zicînd: ,,Iată că noi sîntem os din oasele tale și carne din carnea ta. 2 Odinioară, chiar cînd era Saul împărat, tu duceai și aduceai pe Israel înapoi. Domnul, Dumnezeul tău, ți -a zis: ,Tu vei paște pe poporul Meu Israel și tu vei fi căpetenia poporului Meu Israel.`` 3 Astfel toți bătrînii lui Israel au venit la împărat la Hebron, și David a făcut legămînt cu ei la Hebron înaintea Domnului. Au uns pe David împărat peste Israel, după cuvîntul Domnului, spus prin Samuel. 4 David a mers cu tot Israelul asupra Ierusalimului, adică Iebus. Acolo erau Iebusiții, locuitorii țării. 5 Locuitorii Iebusului au zis lui David: ,,Nu vei intra aici.`` Dar David a luat cetățuia Sionului: aceasta este cetatea lui David. 6 David zisese: ,,Oricine va bate cel dintîi pe Iebusiți va fi căpetenie și domn.`` Ioab, fiul Țeruiei, s`a suit cel dintîi, și a ajuns căpetenie. 7 David s`a așezat în cetățuie; deaceea au numit -o cetatea ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruBENĂ

 Rezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentruBENĂ.

AUTOBASCULANTĂ

... AUTOBASCULÁNTĂ , autobasculante , s . f . Autocamion prevăzut cu benă

 

GRAIFER

... s . n . 1. Organ al unor mașini de cusut care are rolul de a prinde , de a deplasa etc . ața . 2. Benă