Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:BUTOIAȘ, RAVAC, ÎNFUNDA, ANTAL, BAȘCHIE, BUDANĂ, BUTE, BUZAINĂ, CATAPULTĂ, CEP ... Mai multe din DEX...

BUTOI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

BUTÓI, butoaie, s.n. 1. Vas de lemn făcut din doage, mai larg la mijloc decât la capete, folosit pentru păstrarea lichidelor, a murăturilor etc.; bute. * Expr. Butoi fără fund = se spune despre cei care beau fără măsură. A vorbi ca din butoi = a avea vocea răgușită. ** Conținutul unui astfel de vas. 2. Partea cilindrică la revolvere, în care se introduc cartușele. - Bute + suf. -oi.

Sursa : DEX '98

 

BUTÓI s. (pop.) poloboc, (reg.) bute, butoană. (Un \~ cu vin.)

Sursa : sinonime

 

butói s. n., pl. butoáie

Sursa : ortografic

 

BUT//ÓI \~oáie n. 1) Vas de mare capacitate, cu capetele mai înguste decât mijlocul, făcut din doage cercuite și folosit pentru păstrarea diferitelor lichide, în special a vinului; bute; poloboc. * A aduce a \~ a mirosi a butoi. A vorbi ca din \~ a vorbi răgușit. \~ fără fund se spune despre o persoană care (poate) bea mult. 2) Conținutul unui asemenea recipient. Un \~ de vin. [Sil. bu-toi] /bute + suf. \~oi

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruBUTOI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 27 pentruBUTOI.

Nicolae Filimon - Roman Năzdrăvan

... cu mine! — Acuma viu, stăpîne, dar înainte de a pleca, sapă la picerele mele cele dîndărăt, c-o să dai peste un butoi cu aur topit și altul cu argint; să iei două căușe de argint și să mă stropești de la mijloc pînă la coadă și să ... luminate-mpărate, am prins pe hoțul de Roman Năzdrăvan și am venit la măria-ta să-mi dai ăl plop de colo, să fac un butoi ca să-l bag într-însul. — Bucuros, moșicule! Atunci Roman tăie plopul și numai cît clipești din ochi făcu un butoi gros, legat cu cercuri de fier; dar cînd veni vremea să-l înfundeze, zise zmeului: — Luminate-mpărate, știi că Roman Năzdrăvan e mare voinic ... ta în butoi și, după ce l-oi înfunda, pune-ți toată puterea să vedem, poți să-l spargi? Zmeul se supuse și intră în butoi, iar dulgherii, tîmplarii și fierarii înfundară butoiul și, după ce îl legară cu lanțuri groase de fier, înjugară bivolii și plecară; iar pe la apusul ... deteră pe zmeu în mîna împăratului, viu nevătămat. Împăratul porunci să desfunde butoiul, să vază daca se află zmeul într-însul; iar zmeul răspunse din ...

 

Dimitrie Anghel - Zi de sărbătoare

... pînă și porcul, care orișicum se găsea în elementul lui cel mai natural, devenise și el melancolic. Așezat pe căpătîie, lîngă ușa pivniței, singur un butoi, în rotunzimea lui cercuită, părea vesel știind poate că, oricît de întunerec e afară pe ziua aceasta ploioasă, tot mai întunerec trebuie să fie înăuntru ...

 

George Coșbuc - Toți sfinții

... cinstea sfinților să bei — Iar legea n-o știrbesc părinții. Al legii trup în două-l frânge Paisie, starețul, apoi Desfundă dintr-un vechi butoi Al legii celei nouă sânge. Diaconul citește-n carte, Iar frații beau și cinste fac În sănătatea cea de veac A fiecărui sfânt ... Și-n gol să bei nu se prea cade ! În timp ce capul și-l frământă, Paisie gerne scurt și-apoi El cade mort lângă butoi — Toi frații sar și se-nspăimântă. — „Stați, fraților ! ia Chir cuvântul, Cătăm un sfânt și sfântu-i el! Bem cel din urmă ...

 

Petre Ispirescu - Hoțu împărat

Petre Ispirescu - Hoţu împărat Hoțu împărat de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un împărat mare și puternic. Abia la vremea cărunteței dobândi și el un copil. Bucuria lui fu nespusă când se văzu și el tată, și toată împărăția lui fu veselă dinpreună cu dânsul, căci acest împărat era bun, drept și temător de Dumnezeu. Pentru aceasta, el făcu mult bine poporului său. Și toți într-un gând și într-o glăsuire dete mărire Domnului că s-a îndurat a le da un moștean al împărăției. Acest împărat puse de gând ca pe fiul său să-l dea să învețe toate meseriile și toată procopseala cărturarilor. Fiul împăratului creștea într-o lună cât alții într-un an. Când fu de opt ani, părea că este de optsprezece. Daca văzu așa, tată-său, împăratul, îl dete la carte; după ce învăță filosofia și citirea pe stele, de la cei mai iscusiți dascăli, îl dete la cel mai meșter vraci, de învăță și meșteșugul leacurilor. Văzând tată-său, împăratul, că fiu-său are ținere de minte grozavă și ia în cap ușor cele ce i se arată, ...

 

Petre Ispirescu - Fata de împărat și fiul văduvei

... Noroc că nu o văzu nimeni. Se duse butoiul pe Dunăre trei zile și trei nopți, fără a se opri undeva. Merindea din butoi se isprăvise. Biata fată își plângea nevinovăția cu niște graiuri de-ți rupea băierile inimei, iară bietul băiat, și el nevinovat ca și dânsa, o ...

 

Traian Demetrescu - Nostalgii de antichitate

Traian Demetrescu - Nostalgii de antichitate Nostalgii de antichitate de Traian Demetrescu În nopțile de vară, cu limpezi zări de-argint, Las orele sub visuri nostalgici de se curmă: Trăesc în alte vremuri, cu veacuri multe-n urmă, — Sînt dragul unei fete frumoase din Corint. Cînd zilele-s senine colind pe sub arcade, Admir statui și temple, nu simt cum zboară clipa; Salut c-un gest molatic pe cetățeanu-Antipa, Ce-nșiră unor tineri prieteni lungi tirade... Nu sînt urît, pe semne, am ochi duioși, statura Subțire, mlădioasă, și dinții mei sînt perle, Căci azi o curtezană, cu ochi ca două stele, Privit-a lung la mine c-un zîmbet cald pe gură. Aseară întîlnit-am, plimbîndu-mă a lene Sub bolta fremătoasă a unor vechi olivi, O ceată de nemernici, bogați și guralivi, Rîzînd de înțeleptul în zdrențe — Diogene! Iar Cinicul privindu-i, clipind ușor din gene, I-a risipit c-o vorbă, cum risipești gunoiul Cu o sunare, — 'n cale-i rostogolind butoiul, S-a dus grăbit s-asculte vorbind pe Antisithene. La un banchet, dăunăzi, ca de-obicei, femeea Dădea prilej de sfadă; Lais ...

 

Petre Ispirescu - Copiii văduvului și iepurele, vulpea, lupul și ursul

Petre Ispirescu - Copiii văduvului şi iepurele, vulpea, lupul şi ursul Copiii văduvului și iepurele, vulpea, lupul și ursul de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un om. El avea o fată și un băiat. Și rămâind văduv de muma copiilor, îl îndemnă ariciul să se însoare a doua oară. Neveste-sei îi sta acești copilași ca sarea în ochi. Nu era dimineață, nu era seară, nu era clipă lăsată de la Dumnezeu să nu-i amărască. Când îi ciomăgea, când îi cicălea și când îi da tutulor răilor gonindu­i. Copiii, biet, ca copiii, nu știau ce să facă, ce să dreagă, ca să umble după placul ei, dară în deșert. Nu mai aveau zi albă, căci ea se ținea mereu de câra lor. Într-o zi, ea zise bărbatului ei: - Mă bărbate, de nu ți-ei lua copiii să-i duci undeva în pustietate, ca să-i prăpădești, eu pâine cu sare de pe un taler cu tine nu mai mănânc. - Da bine, fa nevastă, cum să prăpădesc eu așa bunătate de copilași? Și unde să-i duc? - Nu știu eu d-alde astea. Să faci ce ...

 

Emil Gârleanu - Demisia

Emil Gârleanu - Demisia Demisia de Emil Gârleanu Ba cu gluma, ba cu un pahar de vin, nici nu știi când fuge vremea: odată te trezești că se luminează de ziuă! Ion Șerbescu se plecă, dădu perdeaua la o parte, apoi spuse tovarășului său, Gheorghe Mincu: — Mă, se face ziuă. Mincu se-ndoi, făcu ochii mici, să pătrundă întunericul sur de afară, apoi bătu cu inelul în marmura mesei: — Încă un rând! Dintr-un colț se înălță o umbră, merse, clătinându-se, până la butoiul de lângă tejghea, dădu drumul canelei și se îndreptă apoi spre masă, cu două halbe cu bere. Pe urmă, fără nici un cuvânt, se duse și se topi iarăși în colțul de unde răsărise adineoare. Mincu dădu din cap: — Numai chelner să nu fii! Șerbescu răspunse cu îngâmfarea lui de glas, veșnic batjocoritoare: — Chelner... și cântăreț de operetă. — Prea ne terfelești și tu breasla. — Ba nu. De câte ori, ca și ăsta, pentru un cuplet nerod, care a plăcut publicului, nu ți-ai deschis gâtlejul de cinci-șase ori pe rând? — Nu-i totuna. — Haide... Prosit! — Prosit! Șerbescu își aprinse o țigară. Prietenii tac ...

 

Ion Luca Caragiale - Dă-dămult... Mai dă-dămult

... dat. * Împărăteasa iar a leșinat. * Barlaboi, turbat, a urlat: — Care nu e dogar dintre voi să facă din pădure un butoi, să băgăm în el pe fii-mea, pe țigan și pe broscoi, și să le dea drumul pe ape, nici unul să nu scape! Și ...

 

Ion Luca Caragiale - O noapte furtunoasă

Ion Luca Caragiale - O noapte furtunoasă O noapte furtunoasă de Ion Luca Caragiale 1878 Cuprins 1 PERSOANELE 2 ACTUL I 2.1 SCENA I 2.2 SCENA II 2.3 SCENA III 2.4 SCENA IV 2.5 SCENA V 2.6 SCENA VI 2.7 SCENA VII 2.8 SCENA VIII 2.9 SCENA IX 3 ACTUL II 3.1 SCENA I 3.2 SCENA II 3.3 SCENA III 3.4 SCENA IV 3.5 SCENA V 3.6 SCENA VI 3.7 SCENA VII 3.8 SCENA VIII 3.9 SCENA IX PERSOANELE JUPÂN DUMITRACHE TITIRCĂ INIMĂ-REA , cherestigiu, căpitan în garda civică NAE IPINGESCU , ipistat, amic politic al căpitanului CHIRIAC , tejghetar, om de încredere al lui Dumitrache, sergent în gardă SPIRIDON , băiat pe procopseală în casa lui Titircă RICĂ VENTURIANO , arhivar la o judecătorie de ocol, student în drept și publicist VETA , consoarta lui Jupân Dumitrache ZIȚA , sora ei În București, la Dumitrache ACTUL I (O odaie de mahala. Ușă în fund dând în sala de intrare; de amândouă părțile ușii din fund, câte o fereastră. Mobile de lemn și paie. La stânga, în planul întâi și-n planul din fund câte o ușă; în ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Floricica codrului

Constantin Stamati-Ciurea - Floricica codrului Floricica codrului de Constantin Stamati-Ciurea Legendă Cuprins 1 I 2 III 3 IV 4 Note I În timpul robiei poporului rusesc* gemeau sub al ei jug apăsător optzeci de milioane de suflete pe un teritoriu întins, începând de la zidurile Chinei până la malurile Nistrului, un teri­toriu colosal în mărimea lui. Boierul era servul țarului, iară poporul de rând sclavul boierului. Acea epocă plină de desfătare era fericită pentru boierimea nobilă, care se folosea în plin de puterea mai că nemărginită ce o avea peste robii săi... Boierii trăiau în orgii și în risipă, negân­dind la interesele patriei, chibzuind că, dacă terenul lor este neatârnat și robii supușii lor, trebuie să fie țara în bună orân­duială. Iară la caz de război cu turcul păgân, boierimea ducea la căsăpie legioane de robi pentru statul militar, și cu asta scăpau de datoriile lor în caz de război față cu țara, zicând că sângele nobil trebuie păstrat în țară ca un product scump, iară nu vărsat în luptă de-a valma cu mojicii, ba încă cu antihriști și ne­botezați**. Astă nedreptate provenea mai mult din cauza că feu­dalii Rusiei ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruBUTOI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 40 pentruBUTOI.

BUTOIAȘ

... BUTOIÁȘ , butoiașe , s . n . Diminutiv al lui butoi ; balercă . [ Pr . : - to - iaș ] - Butoi

 

RAVAC

... la sine din strugurii puși în teasc ( fără presare ) ; vin superior obținut din acest must ; vin limpede , separat de drojdie , prin trecerea lui dintr - un butoi în altul ; vin rămas neînghețat dintr - un butoi

 

ÎNFUNDA

... ÎNFUNDÁ , înfúnd , vb . I . 1. Tranz . A pune fund la un butoi , la o putină etc . 2. Refl . ( Despre drumuri , suprafețe etc . ) A se închide , a se sfârși . 3. Tranz . A vârî ...

 

ANTAL

... ANTÁL , antale , s . n . ( Reg . ) Butoi

 

BAȘCHIE

BÁȘCHIE , bașchii , s . f . Ciocan cu vârful prevăzut cu un șanț în formă de v , folosit pentru baterea cercurilor metalice ale

 

BUDANĂ

... BUDÁNĂ , budane , s . f . ( Reg . ) Butoi

 

BUTE

... BÚTE , buți , s . f . 1. Butoi . 2. Rezervorul de benzină al lămpii de siguranță întrebuințate în mine . 3. Fiecare dintre stâlpii principali de susținere a eșafodului unui tunel în ...

 

BUZAINĂ

BUZÁINĂ , buzaine , s . f . ( Reg . ) Magazie sau șopron într - o curte țărănească , în care se păstrează butoaie , cazane și alte vase de gospodărie . - Et .

 

CATAPULTĂ

CATAPÚLTĂ , catapulte , s . f . 1. Mașină de război , folosită mai ales la atacul cetăților , care servea , în antichitate și la începutul evului mediu , la aruncarea pietrelor sau a butoaielor cu substanțe inflamabile asupra inamicului . 2. Dispozitiv pentru lansarea unei aeronave care , la decolare , trebuie să atingă o viteză mare pe un spațiu redus . 3. Dispozitiv pentru aruncarea din avion a pilotului împreună cu scaunul sau cu cabina , în vederea parașutării lui în caz de

 

CEP

CEP , cepuri , s . n . 1. Dop de lemn , de formă tronconică , cu care se astupă gaura butoiului . 2. Porțiune din tulpina unui portaltoi , care se lasă deasupra altoiului până la dezvoltarea acestuia , cu scopul de a - l proteja . 3. Fusul arborelui de lemn al unei mori țărănești de apă . 4. Proeminență prismatică sau cilindrică fasonată la capătul unei piese de lemn , cu care aceasta urmează a fi îmbucată în altă

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...