Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ȘES, AVAR, CÂMP, CEAIR, CRIVĂȚ, DERAIA, DIVAGA, DREPT, FAUN, IAZIGI ... Mai multe din DEX...

CÂMPIE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CÂMPÍE, câmpii, s.f. Întindere vastă de pământ fără accidente însemnate de teren; șes, câmp. - Câmp + suf. -ie.

Sursa : DEX '98

 

CÂMPÍE s. (GEOGR.) câmp, șes, (reg.) cohalm. (Regiune de \~.)

Sursa : sinonime

 

câmpíe s. f., art. câmpía, g.-d. art. câmpíei; pl. câmpíi, art. câmpíile

Sursa : ortografic

 

CÂMPÍ//E \~i f. Întindere vastă de pământ, situată la o altitudine mică; șes; câmp. [Art. câmpia; G.-D. câmpiei; Sil. -pi-e] /câmp + suf. \~ie

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruCÂMPIE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 402 pentruCÂMPIE.

Ștefan Octavian Iosif - Câmpiei

Ştefan Octavian Iosif - Câmpiei Cîmpiei de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Ca ciocîrliei ce-n văzduhuri Spre soare ciripind se pierde, Tot astfel sufletul îmi crește Cînd te revăd, cîmpie verde ! În sfînta ta singurătate De cîte ori n-am rătăcit, Și-am adormit în iarba-ți-naltă, Sub cerul tău

 

Petruț Pârvescu - Câmpia cu numere - Prima zi

... se privim prin hubloul de ceară al zilei următoare trupul acesta de gală (ca o fiară dresată) cum înaintează tăcut cu pădure cu tot spre câmpie și nu ne dumirim îndeajuns niciodată ne-ngrămădim în zi ca rufele murdare într-un coș de nuiele „la o maternitate a gândiriiâ ...

 

Petruț Pârvescu - Câmpia cu numere - A opta zi

Petruţ Pârvescu - Câmpia cu numere - A opta zi Câmpia cu numere - A opta zi de Petruț Pârvescu Volum publicat de Editura Axa, 2005. iscusiți mesageri ai unui mers neluat în seamă a.) el pune în primejdie O r i z o n t a l a mișcarea semnului ce tulbură apele din visul celuilalt tot ce se spune despre EA acolo desigur în geometria elementelor lichide SFERA dimensiune nepipăită TRI – UNGHIUL vieții și al morții nelocuite D R E P T U N G H I U L care ne separă spațiul pielea ei umedă intimă moale întinsă la umbra încheieturilor ordinea mâinilor TOTUL b.) ar fi trebuit să studiezi îndelung mișcarea punctului răbdarea c e r c u l u i de-a te susține centripet un salt mortal și-ai fi putut fi T U – Centrul punctul Fix – buricul pământului cu care începe fisura perfectă c.) și totuși ceva s-a schimbat mărturisești în fiecare dimineață despre TINE micul ritual ancestral (reflex existențial) în spatele șurii prin păpușoi sau cânepă în spatele ușilor la W. C. pe colacul alb rece ...

 

Petruț Pârvescu - Câmpia cu numere - Geometria visului

Petruţ Pârvescu - Câmpia cu numere - Geometria visului Câmpia cu numere - Geometria visului de Petruț Pârvescu Volum publicat de Editura Paralela 45, 2005, cu o prezentare în volum de Mircea Martin. II. apocalipsa mimetismului      â€žceea ce a mai fost și ceea ce va mai fi a fost în alte vremuri…â€� (Ecclesiastul 3.15) 1. mult prea grăbit ca să prindă contur mici frontiere doar acolo părți compacte derizorii ale memoriei ființe și lucruri în emisfera cuvîntului c e l mult prea nevorbit c e l mult prea nerostuit în anotimpul tăcerii veacuri de arhivă în apele oglinzii printre răzoare și haturi mărturisind preamărind istoria acestor obiecte jilave în bantustanele gloriei într-o domesticire multiplă golesc aceleași peisaje confuze urmele T A L E apoi cele fără de taină urmărindu-te îndeaproape despovărînd amintirea secundei gură pe gură o piramidă de cuvinte refăcînd gramatica strigătului o superbă peșteră de sare în lacrima trupului rostuit pe răzor semn firul de iarbă albastră ce separă mereu grădina dintre sexele mirării ram pe ram în codrul de greșeală un sînge alb în tranșeele cărnii prin noaptea somnambulică de forma sufletului călător prin ruinele alveolelor seci în ...

 

Vasile Alecsandri - Briar

... lungă și cât e noaptea lată, Nu poate-a-și rupe dorul și gândul de la fată. Ades el poartă ochii pe veșteda câmpie, Și-i pare mult mai largă, părindu-i mai pustie, Căci zâna nu mai vine voios a o-nflori. El sufere de-o ... n-aude nici un glas, Nici vede împrejuru-i măcar urmă de pas! Briar în neastâmpăr, atras de-a nopței soare, Pășește pe câmpie ca un năluc de noapte Privind pe sus... Deodată, prin stele când și când, O palidă lumină apare lunecând. El stă în neclintire!... lumina cea ... Și om, și lupi, și bivoli, vârtej misterios, Cu zgomot dispărură în fundu-ntunecos! VI Din noaptea cea fatală Briar pe-a lui câmpie N-au mai părut!... De dânsul nimic nu se mai știe. Dar peste șepte codri, deasupra unei râpi, Se vede-un stol de vulturi ce ...

 

Mihai Eminescu - Egipetul

... câmpii cei odată înfloriți. Memphis, Teba, țara-ntreagă coperită-i de ruine, Prin deșert străbat sălbatec mari familii beduine, Sorind viața lor de basme prin câmpie nisipiți. Dar ș-acum, turburând stele pe-ale Nilului lungi unde, Noaptea flamingo cel roșu, apa-ncet, încet pătrunde, Ș-acum luna argintește tot Egipetul ...

 

Alexei Mateevici - Țăranii

... de la muncă, Își cântă viața și glasul le plânge. Își cântă necazul cel mare, Își cântă nevoile lor în robie, Și cântecul plânge-n câmpie, Suspină și cântă în versuri amare. Și cântă obidele sale, Iar seara albastră-i ascultă-n tăcere, Și cântecu-i plin de durere, Și inima ...

 

Constantin Stamati - Închisul către un fluture ce intrase în castelul său

Constantin Stamati - Închisul către un fluture ce intrase în castelul său Închisul către un fluture ce intrase în castelul său de Vasili Andreievici Jukovski Traducere de Constantin Stamati Oh! de unde te-ai luat, spune, oaspe fluturaș, Ce în aer locuiești, oaspe din ceruri picat! Care zefir te-au răpit? care vânt te-au aruncat Din efirul luminos în acest negru lăcaș? Căci sub bolta cestui zid, unde de mult sunt închis, Rază de zi n-au pătruns, nici măcar s-au pomenit, În acest muced lăcaș, mormânt celor vii gătit, De vreo bucurie glas, sau vreun mângâios vis. Numai tu, soarta mea, știi de când aici ai sosit; Doar la tine, fluturaș, acolo în aer sus, Amărâtul meu suspin din castelul au ajuns! Și ai venit înadins să vezi un nenorocit. Vai, tristul sufletul meu, de mult aici îngropat, În tine văd acum lumea ce l-au urgisit, Tu speranță ai adus închisului osândit, Și-nchisoarea, sosind noaptea, mi-ai luminat. Spune-mi dar, spune, te rog, efirului iubit prunc, Tot așa este frumos seninul acel ceresc? Tot așa pe munți și câmpi floricele înfloresc? Tot miroase roza, crinul, tot limpezi pâraie curg? Tot șuieră filomela prin lunci ...

 

George Coșbuc - În miezul verii

... nimic nu se ivește... Iată însă, colo-n zare, Mișcător un punct răsare Și tot crește. Poate-i vrun bătut de soartă Care-aleargă pe câmpie Într-atâta lume moartă! Dor îl mână, griji îl poartă, Domnul știe! Poți acum să-l vezi mai bine: E femeie, o sărmană, Strâns la ... salcie plecată Somnuros în sus el cată Către soare. Mai e mult! Și ca să-i fie Scurtă vremea, până pleacă, El se uită pe câmpie, Fluieră și nu mai știe Ce să facă. Dar deodată se oprește: Peste ochi își pune-o mână Și zâmbind copilărește Curios și lung privește ...

 

Grigore Alexandrescu - Eliza

... Vremea ce-acuma zboară părea că se târaște, Anii, ca o povară grozavă de purtat! Vântu-mi părea suflare zadarnică și rece, Cerul ca o câmpie de care sunt sătul, Eho numai un sunet ce fără folos trece, Aurora o rază privită îndestul. Ziceam: O zi ca alta, și tot același ...

 

Vasile Alecsandri - Plugul blestemat

... Vasile Alecsandri - Plugul blestemat Plugul blestemat de Vasile Alecsandri Vecină cu moșia bogată și domnească Se-ntinde o câmpie mănoasă, răzeșească, Pe care o pândește avanul domnitor Cu poftă nesățioasă, cu ochi adunător. El vrea ca să-și cârpească hlamida aurită Cu zdreanța sărăcimii ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruCÂMPIE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 20 pentruCÂMPIE.

ȘES

... n . 1. Adj . ( Despre pământuri , regiuni ) Neted , întins ; plan . 2. S . n . Întindere vastă de pământ , fără diferențe ( mari ) de nivel , situată la mică altitudine ; câmpie

 

AVAR

AVÁR^2 , - Ă , avari , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Persoană făcând parte dintr - o populație turcică așezată în Câmpia Panoniei în timpul marilor migrațiuni ale popoarelor de la începutul evului mediu . 2. Adj . Care aparține avarilor ( 1 ) , privitor la avari . AVÁR^1 , - Ă , avari , - e adj . , s . m . și f . ( Om )

 

CÂMP

... CÂMP , câmpuri , s . n . și ( 1 , astăzi mai ales în expr . ) câmpi , s . m . 1. Întindere vastă de pământ fără accidente însemnate de teren ; șes , câmpie ; spec . întindere de pământ cultivată , semănată ; totalitatea ogoarelor din jurul unei comune . 2. Loc . Spațiu , porțiune de teren în limitele cărora se desfășoară o anumită ...

 

CEAIR

... CEAÍR , ceairuri , s . n . ( Înv . și reg . ) Loc de pășune ( împrejmuit ) ; p . ext . Câmpie

 

CRIVĂȚ

CRÍVĂȚ , s . n . Vânt puternic și rece care suflă iarna în Moldova și în Câmpia Dunării dinspre nord - est , aducând scăderi mari de temperatură ;

 

DERAIA

DERAIÁ , deraiéz , vb . I . Intranz . 1. ( Despre mijloace de transport care circulă pe șine ) A sări de pe șine . 2. Fig . A vorbi aiurea , a bate câmpii , a divaga ; a se abate , a devia de la subiect . [ Pr . : - ra -

 

DIVAGA

DIVAGÁ , divaghez , vb . I . Intranz . A se abate de la subiectul în discuție ; p . ext . a vorbi aiurea , a bate

 

DREPT

... punct de reper ) . Zid , perete drept . Om drept ca lumânarea . 3. Care are o poziție orizontală ( față de un punct de reper ) ; orizontal ; plan , neted . Câmpie dreaptă . 4. ( În sintagma ) Complement drept = complement direct , v . direct . II. Fig . 1. ( Despre acțiuni ale omului sau despre noțiuni abstracte ) Care este , se face ...

 

FAUN

FÁUN , fauni , s . m . Zeu al fecundității din mitologia romană ; ( sens curent ) divinitate romană campestră , protectoare a câmpiilor , pădurilor și turmelor , înfățișată ca un bărbat cu coarne și cu picioare de

 

IAZIGI

IAZÍGI s . m . pl . Triburi sarmatice așezate în sec . II p . Cr . în Câmpia Tisei , la hotarele de vest ale

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...