Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CÂNTĂREȚ, CÂNTAT, FREDONA, INTONA, PIANIST, ÎNCÂNTA, ÎNGÂNA, ÎNGĂIMA, ȚÂRÂI, ȚÂRÂIT, ȚÂRLÂI ... Mai multe din DEX...

CÂNTA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CÂNTÁ, cânt, vb. I. 1. Intranz. și tranz. A emite cu vocea sau cu un instrument un șir de sunete muzicale care se rânduiesc într-o melodie, într-un acord etc. * Expr. Joacă cum îi cântă = face întocmai cum îi poruncește altul. ** (Despre păsări, insecte etc.) A scoate sunete plăcute la auz. caracteristice speciei. 2. Intranz. și tranz. A scrie versuri în cinstea cuiva sau a ceva, a elogia (în versuri) pe cineva sau ceva; a descrie, a povesti ceva în versuri. 3. Tranz. (Fam.) A îndruga, a înșira vorbe goale. - Lat. cantare.

Sursa : DEX '98

 

CÂNTÁ vb. v. boci, căina, jeli, jelui, lamenta, plânge, tângui, văicări, văita.

Sursa : sinonime

 

CÂNTÁ vb. 1. (MUZ.) a executa, a interpreta, a intona, (pop.) a glăsui, a spune, a viersui, a zice, (înv.) a glăsi, a juca. (\~ o melodie, o doină.) 2. (MUZ.) a suna. (\~ din frunză.) 3. (MUZ.) a sufla. (\~ din fluier.) 4. v. glorifica.

Sursa : sinonime

 

cântá vb., ind. prez. 1 sg. cânt, 2 sg. cânți, 3 sg. și pl. cântă

Sursa : ortografic

 

A CÂNTÁ cânt 1. intranz. 1) A emite cu vocea sau cu un instrument un șir de sunete muzicale organizate într-o melodie. \~ frumos. \~ la nai. 2) (despre unele păsări sau insecte) A scoate sunete melodioase, caracteristice speciei. 3) fam. A vorbi mult și fără rost; a îndruga; a trăncăni; a flecări; a pălăvrăgi. 2. tranz. 1) (piese muzicale) A produce cu vocea sau cu un instrument; a interpreta; a executa; a zice. 2) A trata cu elogii (în versuri); a ridica în slăvi (printr-o poezie); a elogia; a slăvi; a glorifica; a exalta. /<lat. cantare

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruCÂNTA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 808 pentruCÂNTA.

Cincinat Pavelescu - Cântă greierul

Cincinat Pavelescu - Cântă greierul Cântă greierul de Cincinat Pavelescu Sunt multe cântece stridente, Eu cânt încet, timid și greu; Pe mine nu m-ascultă noaptea Decât copiii și nebunii; Iar monotona-mi elegie În loc să s-adreseze lunii, Coboară-n taină spre pământul Care pricepe ce cânt eu! În glasu-mi pun o mângâiere Ce place morților uitați, Și când, orgolios, prin lume Tu treci cu ochii duși spre stele, Să nu disprețuiești, poete, Pe cei spre umbră aplecați; Cum vioreaua-și dă parfumul, Eu cânt cu aripile

 

George Coșbuc - Cântă pilotul

George Coşbuc - Cântă pilotul Cântă pilotul de George Coșbuc Dacă te-am rugat vrodată, suflete, să spui, să spui, Ai tacut! Ai fost eroul îmbrăcat cu scut și zale, Eu am fost sărmanul cui. Palmele spre rugă-ntinse îi sunt toată arma lui: Herostrat ce-ncrede crimei faima biruinței sale! lar când te-am rugat odată, inimă, să taci, să taci, Ai vorbit! Mai lesne-ai smulge un stejar ce însuși este Codru-ntreg între copaci, Decât cum ai fost tu gata trista jertfă să mi-o faci! Că sunt inimi și de ceară, asta nu-i numai poveste! Acum ce? Plângând te vaieți că ești pustiit detot, Suflete! și țipi de groază, inimă,-n strivirea sorții. Înzadar v-am fost pilot: Inima un rob nevolnic, sufletul stăpân despot Doi nevrednici, nu de viață, ci de sfânta pace-a

 

Dimitrie Anghel - Cum cântă marea

Dimitrie Anghel - Cum cântă marea Cum cântă marea de Dimitrie Anghel Publicată în Sămănătorul , 24 dec. 1906 În fiecare seară, de-un timp, stau cu mirare Și-ascult ce straniu cântă tumultuoasa mare. Atent îmi plec urechea, și-ascult notele-i grele, Ascult, cătând pe-ncetul să mă deprind cu ele, Să-mi lămuresc ce-o doare când spumegă de ură, Ce vrea să spuie marea cu-nfricoșata-i gură. Dar apele-i țin taina, schimbând a ei cântare, Acum, parcă se joacă zvârlind mărgăritare, Și-acum, ca supt imperiul unei porunci secrete, Își părăsește jocul, și-n larmă de trompete Își trâmbiță mânia, iar miile-i de crește Le umflă în talazuri, în larguri dând de veste, Că cineva ascultă și-nseamnă cu mirare Ce poate să surprindă din larga ei

 

Alexandru Macedonski - Rimele cântă pe harpă

Alexandru Macedonski - Rimele cântă pe harpă Rimele cântă pe harpă de Alexandru Macedonski Rimele cântă pe harpă: — ușor un zbor se zvonește De paseri albe ce freamătă, — și dimineața domnește. Ulmul, salcâmul și plopul se auresc... — Își șoptesc,     â€” se iubesc. Rimele cântă pe harpă: limpede curge izvorul, Blondă e toată idila, blond e pe vale păstorul... O! dimineață! O! viață! Sufletul ce se avântă cântă. Sufletul ce se avântă cântă cu frunză, cu apă, Și cu parfumul din floare de închisoare se scapă, Urcă, esență divină deplină, și pur s-absoarbe-n

 

Alexandru Vlahuță - Ah! Cântă-mi mereu

Alexandru Vlahuţă - Ah! Cântă-mi mereu Ah! Cântă-mi mereu de Alexandru Vlahuță D-șoarei M. G. Menită din leagăn de blânda-ți ursită, Menită să cânți, În ceruri, cu gândul copilă iubită, În ceruri te-avânți. Și multe din lumea în veci stătătoare, Și multe răpești, Mistere frumoase și fărmecătoare, Mistere cerești. Și vii de la îngeri cu taine sfințite, Și vii pe pământ, Și spui lumei noastre de lumi infinite, Și spui al tău cânt. Ș-ascultă pământul cuprins de uimire, Ș-ascultă cu dor, Șoptindu-i de îngeri, de cer, nemurire, Șoptindu-i ușor. Dar cerul se simte prădat de-a ta minte, Dar ceru-i mâhnit, Căci tu ai spus lumii a lui taine sfinte, Căci tu l-ai smerit. Pământul te-adoră răpit de-admirare, Pământ sum și eu. Ah! cântă-mi. Îmi place cereasca-ți cântare; Ah! cântă-mi

 

Alexandru Macedonski - Noaptea de mai (Macedonski)

Alexandru Macedonski - Noaptea de mai (Macedonski) Noaptea de mai de Alexandru Macedonski Astfel: fiindcă apogeul la care sufletul atinge Când poartă cântece-ntre aripi dă naștere la răzvrătiri, Se poate crede că vreodată ce e foc sacru se va stinge Și muzele că vor rămâne amăgitoare năluciri? Vestalelor, când în picioare altarul vostru s-află încă, Și primăvara când se-ntoarce și astăzi ca și alte dăți, Și preschimbat când nu se află pământul falnic într-o stâncă, De ce v-ați reurca în sfera abstractelor seninătăți? Închisă dacă vă e lumea, recoborâți-vă-ntre roze. Parfumele din mai înalță reînnoite-apoteoze, Și-n noaptea blondă ce se culcă pe câmpenești virginități Este fioru-mpreunării dintre natura renăscută Ș-atotputerea Veciniciei de om abia întrevăzută. Veniți: privighetoarea cântă, și liliacul e-nflorit; Cântați: nimic din ce e nobil, suav și dulce n-a murit. Simțirea, ca și bunătatea, deopotrivă pot să piară Din inima îmbătrânită, din omul reajuns o fiară, Dar dintre flori și dintre stele nimica nu va fi clintit, Veniți: privighetoarea cântă și liliacul e-nflorit. Se poate crede că vreodată ce e foc sacru se va stinge, -- Când frunza ca și mai nainte șoptește ...

 

George Coșbuc - Cântecul fusului

... mi-am făcut un cântec, Și n-aș fi vrut să-l fac. Dar fusul e de vină Că se-nvârtea mereu, Și ce-mi cânta nainte Cântam pe urmă eu. De-atunci îl cânt întruna Că-mi vine-așa nevrând; De-aș face orice-aș face, Nu pot să-l ... plâns decât în crâng! Ah, toate plâng, și satul Se miră că eu plâng! Dar fusul e de vină, Că se-nvârtea mereu, Și el cânta un cântec, Și-l știu de-atunci și eu! Și-ncet ce trece viața Când n-ai nici un noroc Mai iute dac-ar trece ...

 

George Coșbuc - Doina (Coșbuc)

George Coşbuc - Doina (Coşbuc) Doina de George Coșbuc Copilo, tu ești gata De-a pururea să plângi! Și când ești tristă, Doino, Tu inima ne-o frângi. Dar nu știu cum, e bine Când plângi, că-n urma ta Noi plângem toți, și-amarul Mai dulce ni-e așa. Și toate plâng cu tine Și toate te-nțeleg, Că-n versul tău cel jalnic Vorbește-un neam întreg. Pe fete-n faptul serii Le-ntâmpini la izvor, Tu singură stăpână Pe sufletele lor. Le-nveți ce e iubirea Și râzi cu ochi șireți, Deodat-apoi te-ntuneci Și cântece le-nveți: Să cânte ziua-n luncă Și seara când se-ntorc, Când triste-n pragul tinzii Stau singure și torc. Când merg flăcăi la oaste Cu lacrimi tu-i petreci Și stai cu ei, ți-e milă Să-i lași pustii, să pleci. Cântând le-aduci aminte De-o fată din vecini, De mame și de-ogorul Umplut acum de spini. Și când i-omoară dorul Și-n jurul tău se strâng, Pui fluierul la gură Și cânți, iar dânșii plâng. E plin de oameni câmpul, Tu, Doino,-n rând cu ei. Moșnegi și oameni tineri Și ...

 

Ion Luca Caragiale - Operă națională

... zică a putea. Voiește, și vei putea, luminează-te, și vei fi! a zis un alt mare democrat.Îndrăznește, și vei cânta! zicem noi. Vei cânta ieftin, dar vei cânta; vei cânta rău, dar vei cânta; vei cânta fals, deplorabil, ridicul, dar vei cânta. Ce se cere la operă? A cânta. Da. Trebuie încurajat orice act de îndrăzneală națională, chiar dacă el se face cu concursul străinilor, căci aci străinii sunt aliații noștri. Trebuie să fie ...

 

Alexandru Macedonski - Noaptea de iunie

Alexandru Macedonski - Noaptea de iunie Noaptea de iunie de Alexandru Macedonski Musset a cugetat-o sorbind a ei răcoare Și stelele de aur din cerul luminos, Și tainica natură în falnica-i splendoare, Și tot ce se-ntrevede în haos, sus și jos, Și tot ce este-n suflet ca sfântă inspirare, Și tot ce este-n creier ca vis sau cugetare, Și tot ce este-n inimi ca patimi ori simțiri, Pe când, pe rând, veniră cu dulci însuflețiri S-alunece pe harpă-i, încet, ca o suflare Ce-mprăștie prin aer parfum de trandafiri; Musset a cugetat-o, dar el n-a scris-o. Oare Voi-va astăzi Muza din ceruri să coboare, În mantia-i eternă de aur și de-azur, Și tocmai de la Sena, ce curge maiestoasă, La Dâmbovița noastră, îngustă și tinoasă, Să facă să revibre divinul ei murmur? Și noi avem desigur un cer curat și-albastru Și inime voioase și inime-n dezastru, Și noi avem în aer parfum și melodii; Avem pe Heliade; Alecsandri, un astru; Avem Bolintinenii cu sfinte rapsodii; Avem Depărățenii, precum și Franța soră, Avut-atâtea genii apuse-n ...

 

Duiliu Zamfirescu - Harpista

Duiliu Zamfirescu - Harpista Harpista de Duiliu Zamfirescu Orgia se sfârșise... ieșeau grupe glumețe De capete aprinse, de ostenite fețe, Mergând să se întinză sub cerul cel senin, Beți unii de câștiguri, iar alții beți de vin. În umeda tavernă abia mai rămăsese Câțiva bețivi de fructe ce dormitau pe mese, Trei lampe fumegânde, trei calfe de cizmari Și Paola harpista cu ochii săi cei mari. Cum, Paola, sărmano, vii tu din Miramare Unde-ai cântat în duo cu întristata mare Suspinul unui val, Vii astăzi să-ți duci harpa prin orișice tavernă, Îți pleci frumoasa-ți frunte pe orișicare pernă, La orișicare bal?... Din lampa fumegândă scăpând o lungă rază Pe bucle catalane ușor se-mprăștiază...; Din harpa încântată zburând accente vii Spun razei tot misterul cerestei armonii...; Din ochii ei, mari lacrămi, din suflet, trist suspin Spun notelor murinde omorantoru-i chin. Ș-atuncea... tot mai tare la sân harpa și-o strânge Și plâng coardele mute și însuși glasu-i plânge: “Spre tine, ah! Spre tine, țărm vecinic înverzit, E dusă-a mea gândire de-un dor nemărginit... La tine, golf poetic, cu apele senine, Speranța mea visează... la tine, tot la tine! Adio, ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruCÂNTA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 139 pentruCÂNTA.

CÂNTĂREȚ

... CÂNTĂRÉȚ , - EÁȚĂ , cântăreți , - e , s . m . și f . 1. Persoană care cântă cu vocea ; artist care are profesiunea de a cânta cu vocea . 2. Poet ( care laudă în versurile sale pe cineva sau ceva ) . - Cânta

 

CÂNTAT

... CÂNTÁT s . n . Faptul de a cânta . V. cânta

 

FREDONA

... FREDONÁ , fredonez , vb . I . Tranz . A cânta încet ( fără cuvinte ) ; a cânta

 

INTONA

... INTONÁ , intonez . vb . I . Tranz . 1. A cânta începutul unui cântec , a da tonul pentru începerea unui cântec ; p . gener . a executa un cântec ; a cânta

 

PIANIST

... PIANÍST , - Ă , pianiști , - ste , s . m . și f . Persoană care cântă ( cu pricepere și cu măiestrie ) la pian , care are profesiunea de a cânta

 

ÎNCÂNTA

... fascina , a vrăji . 2. Tranz . și refl . A ( se ) amăgi , a ( se ) înșela , a ( se ) păcăli . - În + cânta

 

ÎNGÂNA

... Tranz . A imita , a repeta ( în bătaie de joc ) vorbele , glasul cuiva . 2. Tranz . A rosti sau a cânta ceva încet , șoptit ( și neclar ) ; a murmura , a mormăi . 3. Tranz . și refl . A ( se ) acompania , a ( se ...

 

ÎNGĂIMA

... greutate , nedeslușit , încurcat ; a bolborosi , a îndruga , a îngăla ( 2 ) ; p . ext . a fredona , a cânta

 

ȚÂRÂI

... zbârnâi . 4. Intranz . ( Rar ; despre instrumente cu coarde ) A răsuna în vibrații scurte și tremurătoare , lipsite de adâncime ; ( despre muzicanți ) a cânta în acest mod . [ Var . : țârcâí vb . IV ] - Țâr ^1 + suf . - âi . ȚÂRÂÍ^1 , țârâiesc , vb . IV . Tranz . ( Reg . ) A cârpi , a țese ...

 

ȚÂRÂIT

... de a țârâi ^2 ; ( concr . ) sunetul , zgomotul produs astfel ; țârâitură . - V. țârâi ^2 . ȚÂRÂÍT^1 adv . ( În legătură cu modul de a cânta

 

ȚÂRLÂI

... ȚÂRLÂÍ , ț ? rlâi , vb . IV . Intranz . ( Despre instrumente muzicale ) A scoate sunete monotone și puțin armonioase ; ( despre instrumentiști ) a cânta

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...