Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CĂUTAT, CERCA, SCORMONI, CĂUTĂTOR, COCHET, ISCODITOR, ȘICANA, ȘOMER, ȘTIRICI, ABIOGENEZĂ, AFLA ... Mai multe din DEX...

CĂUTA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CĂUTÁ, cáut, vb. I. I. Tranz. 1. A încerca găsească pe cineva sau ceva; a umbla după... * Expr. A căuta cuiva ceartă (sau pricină) cu lumânarea = a provoca ceartă cu orice preț. N-ai ce căuta (undeva) = nu există motiv, este interzis vii sau te afli undeva. A căuta (pe cineva sau ceva) cu ochii = a încerca descopere (pe cineva sau ceva) într-un grup, într-o mulțime etc. A căuta cu gândul = a se sili -și aducă aminte. A căuta privirile cuiva = a încerca întâlnească privirile cuiva. ** Intranz. A cerceta, a scotoci, a cotrobăi. ** A se deplasa undeva pentru a găsi pe cineva; a se interesa undeva de prezența cuiva. 2. A încerca obțină ceva, a urmări ceva. ** Refl. (Despre mărfuri) A avea căutare, a se cere. II. 1. Intranz. A se interesa, a se ocupa de... * Expr. A-și căuta de treabă (sau de treburi, de nevoi, de cale, de drum) = a se preocupa numai de propriile treburi, a-și vedea de treabă. 2. Intranz. și tranz. A purta de grijă (unui bolnav), a se îngriji de... * Refl. Se caută la doctor. ** A băga de seamă, a fi atent. 3. Tranz. A-și da silința, a se strădui ... 4. Tranz. impers. A trebui, a se cuveni. III. 1. Intranz. A se uita, a privi, a urmări cu ochii. * Expr. (Fam.) A-i căuta (cuiva) în coarne = a răsfăța (pe cineva). ** Fig. A fi îndreptat, orientat spre...; (despre ființe) a se îndrepta spre... 2. Tranz. A cerceta, a examina. 3. Intranz. A avea sau a da aspectul sau înfățișarea de... 4. Intranz. și tranz. Fig. A lua în considerație, a se lua după... Nu căuta -s mic. 5. Intranz. (În superstiții) A cerceta poziția stelelor, a bobilor etc. pentru a prezice viitorul. [Pr.: --u-. - Var.: (pop.) cătá vb. I] - Lat. *cautare.

Sursa : DEX '98

 

CĂUTÁ vb. v. cădea, cere, cuveni, impune, privi, trebui, uita.

Sursa : sinonime

 

CĂUTÁ vb. 1. (înv.) a cere. (L-a \~ peste tot.) 2. (înv.) a socoti. (\~ un om potrivit pentru ...) 3. a cotrobăi, a răscoli, a scormoni, a scotoci, a umbla, (pop.) a scociorî, (înv. și reg.) a scodoli, a scorbeli, (reg.) a bodicăi, a corleşi, a cotili, a hojbăi, a scobârlăi, (Mold.) a bârcâi, (Bucov.) a boltăi, (prin Olt.) a bulduşi, (prin Ban.) a burfăi, (Ban.) a cobârlui, (Mold. și Bucov.) a cociobăi, (Munt.) a scofeli, (înv.) a scorteli. (\~ prin sertare, prin toată casa, prin lucrurile mele.) 4. a se cere, a se vinde, (înv.) a se întreba. (O marfă care se \~.) 5. a se interesa, a se ocupa, a se preocupa, a-și vedea. (Te rog -ți \~ de treaba ta!) 6. a îngriji, a vedea, (înv. și reg.) a (se) griji, (Transilv.) a (se) câștiga. (\~ de toate ale casei.) 7. v. încerca. 8. a încerca, a vedea. (\~ dacă nu poți dezlegi problema.) 9. a încerca, a umbla. (\~ înșele.) 10. a încerca, a tatona, (înv. și reg.) a probălui. (\~ găsească o soluție.) 11. a cerceta, a examina, a studia, (înv.) a cerca. (Calul de dar nu se \~ în gură.) 12. v. trata.

Sursa : sinonime

 

căutá vb. (sil. -u-), ind. prez. 1 sg. cáut, 3 sg. și pl. cáută; imper. 2 sg. cáută, neg. nu căuta

Sursa : ortografic

 

A SE CĂUTÁ cáut intranz. A ține la sănătatea sa. /<lat. cautare

Sursa : NODEX

 

A CĂUTÁ cáut 1. tranz. 1) A încerca găsească. \~ o carte. \~ prietenul. \~ izvorul. * \~ cu ochii (pe cineva sau ceva) a încerca descopere pe cineva sau ceva (într-o mulțime). \~ pe dracul a) a fi imprevizibil; b) a-și provoca neplăceri. N-ai ce căuta (undeva sau la cineva) nu există motiv pentru a pleca undeva sau la cineva. 2) A încerca cu insistență obțină. \~ bani. \~ slavă. \~ ajutor. * \~ pricină a căuta motiv de ceartă. 3) (urmat, de obicei, de un verb la modul conjunctiv) A depune eforturi; a face tot posibilul. Caută te întorci mai repede. 4) A privi cu atenție; a examina; a cerceta. 5) A avea în grijă; a îngriji. \~ un bolnav. 6) (mai ales în construcții negative) A lua în considerare. Nu căuta -s tânăr. 2. intranz. 1) A-și îndrepta ochii (pentru a vedea); a se uita; a privi. * \~ (cuiva) în coarne a răsfăța; a intra în voie. 2) A manifesta interes; a se interesa. \~ de sănătate. 3) A avea grijă; a îngriji. \~ de un bolnav. 4) pop. (în superstiții) A prezice viitorul (dând în cărți, în bobi etc.); a ghici. 5) (mai ales la pasiv sau reflexiv pasiv) A solicita cu insistență; a întreba. Marfa aceasta este căutată. 6) (mai ales în construcții negative) A ține cont; a avea în vedere; a se uita. /<lat. cautare

Sursa : NODEX

 

căutá (-áut, -át), vb. - 1. A examina, a cerceta. - 2. A scruta, a se uita fix și insistent. - 3. A părea, a avea aspect de. - 4. A fi orientat, a fi situat în fața a ceva. - 5. A se îngriji, a se ocupa de ceva, a veghea. - 6. A îngriji, a avea grijă de sănătatea cuiva. - 7. A cerceta, a verifica. - 8. A iscodi, a scormoni. - 9. A căuta, a urmări, a încerca obțină ceva. - 10. A încerca. - 11. A se strădui, a face eforturi. - 12. A căuta cu grijă, a se îngriji exagerat de felul în care se exprimă. - 13. (Cu pron. în dat.: a-și căuta de) A-și vedea mai departe de, a încerca mai departe, a se preocupa numai de ceva, a se mărgini la. - 14. (Refl.) A avea căutare, a plăcea, a se vinde bine. - 15. A fi nevoit, a trebui, a fi obligat (mai ales în expresia ca(u)tă ) - Var. căta. - Mr. caftu, căftare, megl. caft, caftari, istr. c?wtu. Cuvînt greu de explicat, în care par a se fi confundat două cuvinte lat. diferite, chiar dacă această confuzie nu este un fapt sigur. Pare evident var. căta reprezintă lat. capt?re (Schuchardt, ZRPh., XXVIII, 38; Candrea-Dens., 286; REW 1561); cf. vegl. catuar "a afla", friul., engad. cattar "a obține", v. prov. catar "a vedea", sp., port. catar. La acest etimon, bazat pe perfecta coicidenţă a v. port. și a v. sp., Puşcariu a renunțat ulterior, iar în DAR identifică total pe a căta cu a căuta, derivîndu-l pe primul din ultimul; aceeași interpretare la Graur-Rosetti, BL, V, 220. Este sigur ambele cuvinte se confundă astăzi în toate accepțiile lor. În privința semantismului cuvîntului rom., evoluția la "a privi" este deja lat.; cf. San Isidoro de Sevilla, Etym., XII, 2, 38; cattat, id est videt; de unde rezultă și faptul reducerea lui pt este veche. De la "a privi" s-a trecut firesc la sensul de "a căuta", propriu și sp.: cf. în graiul din Astorga, vai cata los buis, rom. cată boii (S. Alonso Garrote, El dialecto vulgar leonés, Madrid 1947, p. 173). Prin urmare, etimonul capt?re explică perfect fonetismul și semantismul lui a căta, formă foarte împămîntenită în graiul popular și care se menține în numeroase regiuni, în ciuda faptului literatura preferă forma a căuta. Cu toate acestea, capt?re pare insuficient pentru a explica forma a căuta. Identitatea de sens i-a determinat pe mulți autori considere această ultimă formă ca var. fonetică de la capt?re (Diez, Gramm., I, 32; Cipariu, Elemente, 40; Körting 904), al cărui rezultat pare destul de șocant. Din această cauză s-a încercat se explice căuta și mai ales u acest cuvînt prin intermediul altui etimon lat., bazat pe cuvînt și pe noțiunea de cautus, ușor diferite după diverșii cercetători (de la cautus, după V. Burlă, Studii filologice, 93 și Candrea-Dens., 295; de la *caut?re, după Candrea, Rom., XXXIII, 305; Meyer, Alb. St., IV, 35; Graur-Rosetti, BL, V, 220; și Pascu, I, 60; de la *cavit?re, după Densusianu, Rom., XXXVIII, 676; G. Meyer, IF, VI, 118; Pușcariu, 325; DAR. Cf. observațiile împotriva etimonului *cavit?re la Candrea-Dens., 295 și la Densusianu, GS, II, 18). Etimonul *cavit?re "a îngriji", de la cavitum, forma populară a lui cautum, este posibil fără a fi convingător. Rezultat său fonetic este incert (cf. laudavi › lăudai; pavimentum › pămînt; civitatem › cetate; ovem › oaie; etc.). Pe de altă parte, nici *cautare nici *cavitare nu ar fi de ajuns pentru a explica toate accepțiile lui căuta; astfel încît nu pare probabilă explicația pe care o propune DAR, de la căta, prin intermediul unei reduceri de la căuta. Astfel stînd lucrurile, par posibile două soluții. Dacă se admite etimonul incert *cavit?re, forma dublă căta și căuta corespunde la două etimoane diferite, cu o totală confuzie ulterioară a semantismului. Dacă se face abstracție de *cavit?re, cum pare de preferat, ar fi obligatoriu explicăm ambele forme pornindu-se de la lat. capt?re. Forma vulg. cattare ar fi dat în mod normal căta, ca în prov. și sp. pe cînd de la *capt?re , prin intermediul unei pronunțări defectuoase *cabt?re, s-ar fi ajuns la căuta, ca în cazul lui presbyter › preut. Dovadă a acestui fapt ar putea fi perfecta corespondență a rezultatelor ambelor cuvinte în dialecte: mr. caftu, preftu, istr. c?wtu, prewt. Der. căutătoare, s.f. (Trans., oglindă); căutător, adj. (care caută); căutător, s.m. (ghicitor, prezicător; pețitor, mijlocitor, mai ales cel care este însărcinat cu verificarea situației economice a pretendentului); căutătură, s.f. (privire, uitătură); căutare, s.f. (examen; cercetare; îngrijiri medicale, tratament; gardă; administrație; obiectiv, pretenție; înfățișare, aspect; succes, acceptare).

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruCĂUTA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 864 pentruCĂUTA.

Ion Luca Caragiale - Caut casă...

Ion Luca Caragiale - Caut casă... Caut casă... de Ion Luca Caragiale Caut casă cu chirie, caut și nu găsesc. E absurd ce se petrece la noi, în București! în fiecare an, se clădesc sute de binale, acareturi peste acareturi, și, în loc să scază, chiriile cresc. Și ce construcții! tot cum nu-mi convin mie. — Aide-nainte! strig eu samsarului, care mă poartă de azi-dimineață. Înainte, jidove rătăcitor! — A! iată încă una... Asta e a douasprecea astăzi. — S-o vedem și p-asta. E tăcută parcă numai și numai să fie admirată de dinafară. Firește că în pragul iernei nu caut o casă cu chirie pentru a o admira din curte — adică din uliță, fiindcă n-are curte. Pe dinafară, șease ferestre mari, ciubuce și ornamente monumentale. Înăuntru, trei chichinețe, din cari una n-are lumină decât de la ușa coridorului, ce duce la atenanțe — cocoana, stăpâna casei, zice: independențe. Independențele! Deschid usa să le văz și repede o-nchid, la loc; m-a-necat! E foarte cald în odăițe — o căldură năbușitoare. — Dar — întreb — a fost cineva bolnav ...

 

Dimitrie Anghel - Lui Octavian Goga (Anghel)

Dimitrie Anghel - Lui Octavian Goga (Anghel) Lui Octavian Goga de Dimitrie Anghel Publicată în Seara , III, 844, 23 mai 1912, p. 1. Am fost o grămadă pornită sub același steag. Am schimbat de steaguri și ne-am răzlețit. În taberi ne-am strîns din nou, baricade de hîrtie am înălțat și am schimbat de taberi, precum am schimbat și de baricade. Dușmanii de ieri am redevenit prieteni. Prietenii de ieri suntem astăzi dușmani. Stropul de venin căutat cu îndîrjire pentru a fi picurat în rana pe care i-o cunoșteai potrivnicului lacrimă de înduioșare s-a prefăcut și spinul ce-l țineai la îndemînă, în prinos de floare și în vorbe de părere de rău. Grămada s-a răzlețit, fiecare căutîndu-și drumul. Cel ce-a slujit un steag a căutat să-și arboreze culorile lui proprii și să și-l apere singur. Bunul și răul din fiecare a căutat să se cearnă și sita fiecăruia a prins să împrăștie pentru el lamura sufletului lui, roditoare plăpîndă, în care avea să înflorească propria lui floare. În paginile multe ce le-a scris fiecare ...

 

Ion Luca Caragiale - Reformă

Ion Luca Caragiale - Reformă Reformă de Ion Luca Caragiale Suntem în epoca reformelor; spiritul public se agită asupra atâtor și atâtor cestiuni, toate vitale, a căror dezlegare nu mai poate suferi întârziere. Una din acestea este și cestiunea bătăii în armată. Dar, deoarece-i vorba să înotăm în cestiuni, caută să spunem că sunt oameni cari pun una prealabilă: a bate pe inferiori pentru nesupunere, nepricepere sau rea-voință, ori chiar numai din răutate, este oare la noi un obicei exclusiv al ostașilor? Unii răspund da; alții răspund nu. Noi până acum nu putem împărtăși hotărât părerea nici a unora, nici a altora; nu putem deci lua parte la dezbatere. Ne vom permite însă să spunem o anecdotă istorică, ce ar putea lumina oarecum arzătoarea cestiune o anecdotă pe care am căpătat-o dintr-un izvor vrednic de toată încrederea. Odată, Cuza-vodă călătorea cu primul său ministru Mihalache Cogălniceanu, către Turnul Severinului. Pentru întâia oară alesul nației românești trecea Oltul. La o stație, unde careta domnească și caleștile suitei trebuiau să schimbe caii, călătorii noștri deteră peste o scenă destul de neplăcută mai ales pentru dânșii, care, tot drumul până ...

 

Ion Luca Caragiale - Între Stan și Bran

... aminte de o snoavă veche de la noi din sat... Zice că umbla un țigan de vreo câteva nopți cu o potcoavă 'n mână și căuta pe 'ntunerec, ba pîn sat, ba pe lături, la pășune, încoaci, încolo, tot căuta... Paznicul satului l-a 'ntrebat: - Ce tot te învârtești pe aci, mă țigane, noaptea întreagă ? ce tot cauți ? - Ce să caut ? a ... capul. Și am să spun mereu că... În momentele de față mai ales, opinia publică nu poate osândi îndestul de aspru pe acel care-ar căuta să vateme ori în ce chip solidaritatea națională, atingând, sub orice pretext și câtuși de puțin, prestigiul Comitetului, care Comitet singur poate astăzi reprezenta integral ...

 

Ion Luca Caragiale - Șah și mat!

Ion Luca Caragiale - Şah şi mat! Șah și mat! de Ion Luca Caragiale Începuse războiul franco-german. De la rezultatul acelei mărețe lupte atârna poate tot viitorul nostru politic. Pe Rin nu se juca numai două soarte. Ca la toate luptele jucătorilor mari, unde pe de lături palpită o mulțime de mici pontatori pe mâna unuia sau altuia, așa și la războaiele între două puteri gigantice, sunt mulți mititei pe de lături, cari, cu cât pontează mai mărunțel, cu atât privesc jocul cu mai multă bătaie de inimă. Pe Rin, între alte mize mărunte, era una, care pentru noi avea o importanță colosală, cum s-a dovedit ulterior — soarta hotărâtoare a dinastiei noastre. Mica republică de zece ore de la Ploești, care pontase și ea, putea avea urmări mult mai mari dacă în jocul de la Rin s-ar fi amestecat altfel cărțile. Așa, era în toată țara o agitație surdă, dar foarte adâncă, care în unele centre lua forme fățișe destul de amenințătoare pentru ordinea generală. Unul din aceste centre mai agitat era și Craiova, unde se afla prefect de județ răposatul Petrache Mănescu — un om original și amabil, credincios și devotat ...

 

Alexei Mateevici - Două cuvinte despre tutun și băutură

Alexei Mateevici - Două cuvinte despre tutun şi băutură Două cuvinte despre tutun și băutură de Alexei Mateevici Noi totdeauna lăudăm starea lucrurilor prin țările străine, nouă ne place să urmăm pilda noroadelor mai dezvoltate decât noi. Să căutăm, dar, cum apără aceste popoare sănătatea fiilor lor și cum pedepsesc pe acei oameni, care fac rău acestei sănătăți. În Arkanzas, în America despre miezul nopții, este un zacon, care nu dezleagă vânzarea țăhărcilor tinerilor pân-la vârsta de 16 ani, iar încălcarea acestui zacon se pedepsește cu un ștraf bănesc de la 2000 păn la 20000 de mărci. Tot așa pedeapsă trage și cel ce i-ar dărui unui băiat mai tânăr decât de 16 ani o țăharcă de tutun. În multe locuri din Norvegia vânzarea tutunului cu orișice prilej este oprită sub frica pedepsei, iar cel ce-i dă unui băiat o țăharcă, precum și băiatul care o ie, sunt judecați cu toată asprimea zacoanelor. Tutunul este adus în Europa în anul 1511. Multă vreme fumarea, tragerea tutunului se socotea ca un păcat de moarte. În Rusia pân-la vremea lui Petru cel Mare celora ce trageau tutun li se tăiau nasul și urechile. În vremea noastră în Rusia ...

 

Mihai Eminescu - Frumoasă și jună

Mihai Eminescu - Frumoasă şi jună Frumoasă și jună de Mihai Eminescu Frumoasă și jună, oh, dragă-mi mai ești! Eu caut și caut în ochii-ți cerești, Și-n veci nu mă satur și-n veci aș căta, Iubită, dorită, o gură ­ așa! Tu tremuri, tu cauți, tu murmuri, tu râzi, Cu glasul tău dulce tu raiu-mi deschizi, Cu părul tău moale tu viața mi-o legi­ O știi și te faci că nu o-nțelegi! Șireată și dulce ­ copil vinovat ­ De ce nu mă-mbii cu al tău sărutat, De ce-aștepți să-l fur de pe ochii-ți profunzi Și-n blondele plete tu capul ți-ascunzi! Cu mâna ți-acoperi tu ochii tăi dragi, Prin degete cauți, nu râde, ci taci; Pedeapsa ce meriți, columbă a mea, O gură-i. Oh, dă-mi-o mi-ai dat-o

 

Petre Ispirescu - Luceafărul de ziuă și luceafărul de noapte

Petre Ispirescu - Luceafărul de ziuă şi luceafărul de noapte Luceafărul de ziuă și luceafărul de noapte de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un împărat și o împărăteasă; ei nu făceau copii; umblase pe la toți vracii și vrăjitorii, pe la toate babele și cititori de stele, și toți rămaseră de rușine, căci n-avură ce le face. În cele din urmă se puseră pe posturi, pe rugăciuni și milostenii; când, într-o noapte, Dumnezeu văzând râvna lor, se arătă împărătesei în vis și­i zise: - Rugăciunea voastră am auzit-o și vei face un copil cum nu se va mai afla pe fața pământului. Mâine să se ducă împăratul, bărbatul tău, cu undița la gârlă, și peștele ce va prinde să-l gătești cu mâna ta și să-l mâncați. Nu se făcuse încă bine ziuă și împărăteasa se duse la împăratul și-l sculă zicându­i: - Împărate! scoală c-a sosit alba în sat. - Dar asta, răspunse împăratul, ce ai astăzi să mă scoli așa de noapte; nu care cumva vrăjmașii au călcat hotarele împărăției mele? - Din mila lui Dumnezeu, de nici unele ca astea n- ...

 

Petre Ispirescu - Fata moșului cea cu minte

... părțile, doară va vedea încotrova vreo zară de foc, ca să se ducă să ceară măcar un cărbune; dară nu se văzu nicăiri ceea ce căuta ea. Când, tocmai când era să se dea jos, zări spre răsărit abia licărind o mititică vâlvotaie; se coborî de pe acoperiș și o luă ...

 

Ioan Slavici - Păcală în satul lui

... frumos? Nu era nici soiul vreun soi deosebit, nici hrana mai de-a cătarea; vițeaua era însă vițeaua lui Păcală, iar Păcală își căuta de treabă, n-avea vreme s-o mai păzească și să nu rupă câteodată și din holdele oamenilor. Ajungând junincă, vițeaua lui Păcală se făcu ...

 

Ion Luca Caragiale - Identitate...

Ion Luca Caragiale - Identitate... Identitate... de Ion Luca Caragiale Stetesem două luni la țară, în Franța — zic la țară, cum zic francezii, fiindcă vila si mica proprietate unde mă găzduise prietenul meu Legrand se aflau la marginea unui oraș mare industrial și comercial; într-un ceas mergeam pe jos până-n centrul târgului, la CafĂ© Gambetta... Așteptam acum bani, ca să mă-ntorc în patrie. Într-o seară, iată primesc un cec de 350 de franci. A doua zi dimineața, merg în oraș, la sucursala locală a unei mari bănci din Paris, și mă prezint la guichet cu cecul meu. Impiegatul se uită bine la cec, apoi lung la mine, și zice: — Hârtiile dv., domnule... — Ce hârtii? întreb eu. — Hârtiile dv. de identitate... Mă caut în buzunar, să scot portofelul cu pasaportul și cu alte hârtii... Caut... caut... Am uitat portofelul acasă la țară. Zic: — Domnule, iată, poftim scrisoarea prin care mi se notifică trimiterea cecului la adresa d-lui Legrand, unde locuiesc de două luni, aci, afară din oraș... Portofelul cu hârtiile mele l-am uitat acasă; în orce caz, nu gândeam că or să-mi trebuiască din momentul ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruCĂUTA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 307 pentruCĂUTA.

Ioan Capitol 7

... a zis: ,,Mai sînt cu voi puțină vreme, și apoi Mă duc la Cel ce M`a trimes. 34 Voi Mă veți căuta, și nu Mă veți găsi; și unde voi fi Eu, voi nu puteți veni.`` 35 Iudeii au zis între ei: ,,Unde are de gînd să ... ducă la cei împrăștiați printre Greci, și să învețe pe Greci? 36 Ce însemnează cuvintele acestea, pe cari le -a spus: ,Mă veți căuta, și nu Mă veți găsi; și unde voi fi Eu, voi nu puteți veni?`` 37 În ziua de pe urmă, care era ziua cea mare ...

 

2 Cronici Capitol 15

... de oi. 12 Au făcut legămînt să caute pe Domnul, Dumnezeul părinților lor, din toată inima și din tot sufletul lor; 13 și oricine nu căuta pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, trebuia omorît, fie mic fie mare, fie bărbat fie femeie. 14 Au jurat credință Domnului, cu glas tare, cu strigăte ...

 

Cintarea cintarilor Capitol 3

Cintarea cintarilor Capitol 3 Cintarea cintarilor 2 Cintarea cintarilor Capitol 3 1 Am căutat noaptea, în așternutul meu, am căutat pe iubitul inimii mele; l-am căutat, dar nu l-am găsit... 2 M`am sculat, atunci, și am cutreierat cetatea, ulițele și piețele; și am căutat pe iubitul inimii mele... L-am căutat, dar nu l-am găsit! 3 M`au întîlnit păzitorii cari dau ocol cetății; și i-am întrebat: ,,N`ați văzut pe iubitul inimii mele?`` 4 Abia trecusem de ei, și am găsit pe iubitul inimii mele. L-am apucat, și nu l-am mai lăsat pînă nu l-am adus în casa mamei mele, în odaia celei ce m`a zămislit. - 5 Vă jur, fiice ale Ierusalimului, pe căprioarele și cerboaicele de pe cîmp, nu stîrniți, nu treziți dragostea, pînă nu vine ea. - 6 Ce se vede suindu-se din pustie, ca niște stîlpi de fum, în mijlocul aburilor de mir și de tămîie, înconjurată de toate mirezmele negustorilor de mir? - 7 Iată, este patașca lui Solomon, cu șasezeci de viteji, de jur împrejur, cei mai viteji din Israel. 8 Toți sînt înarmați cu săbii, și toți sînt deprinși la luptă, fiecare ...

 

Proverbele Capitol 17

Proverbele Capitol 17 Proverbele 16 Proverbele Capitol 17 1 Mai bine o bucată de pîne uscată, cu pace, decît o casă plină de cărnuri, cu ceartă! - 2 Un argat cu minte stăpînește peste fiul care face rușine, și va împărți moștenirea cu frații lui. 3 Tigaia lămurește argintul, și cuptorul lămurește aurul; dar Cel ce încearcă inimile, este Domnul. - 4 Cel rău ascultă cu luare aminte la buza nelegiuită, și mincinosul pleacă urechea la limba nimicitoare. - 5 Cine își bate joc de sărac, își bate joc de Cel ce l -a făcut; cine se bucură de o nenorocire, nu va rămînea nepedepsit. - 6 Copiii copiilor sînt cununa bătrînilor, și părinții sînt slava copiilor lor. - 7 Cuvintele alese nu se potrivesc în gura unui nebun; cu cît mai puțin cuvintele mincinoase în gura unui om de viță aleasă! - 8 Darurile par o piatră scumpă în ochii celor ce le primesc: ori încotro se întorc, izbîndesc. - 9 Cine acopere o greșală, caută dragostea, dar cine o pomenește mereu în vorbirile lui, desbină pe prieteni. - 10 O mustrare pătrunde mai mult pe omul priceput, decît o sută de lovituri pe cel nebun. - 11 Cel rău nu caută decît răscoală, dar ...

 

Ieremia Capitol 2

Ieremia Capitol 2 Ieremia 1 Ieremia Capitol 2 1 ,,Cuvîntul Domnului mi -a vorbit astfel: 2 ,Du-te, și strigă la urechile cetății Ierusalimului: ,Așa vorbește Domnul: ,Mi-aduc aminte încă de dragostea pe care o aveai cînd erai tînără, de iubirea ta, cînd erai logodită, cînd Mă urmai în pustie, într`un pămînt nesămănat. 3 Atunci Israel era închinat Domnului, era cele dintîi roade ale lui; toți cei ce mîncau din ele se făceau vinovați și venea nenorocirea peste ei, zice Domnul.`` 4 ,,Ascultați Cuvîntul Domnului, casa lui Iacov, și voi, toate familiile casei lui Israel! 5 Așa vorbește Domnul: ,Ce nelegiuire au găsit părinții voștri în Mine, de s`au depărtat de Mine, și au mers după nimicuri și au ajuns ei înșiși de nimic? 6 Ei n`au întrebat: ,Unde este Domnul, care ne -a scos din țara Egiptului, care ne -a povățuit prin pustie, printr`un pămînt uscat și plin de gropi, printr`un pămînt unde domnește seceta și umbra morții, printr`un pămînt pe unde nimeni nu trece și unde nu locuiește nici un om?` 7 ,V`am adus într`o țară ca o livadă de pomi, ca ...

 

Amos Capitol 5

Amos Capitol 5 Amos 4 Amos Capitol 5 1 Ascultați cuvîntul acesta, cîntecul acesta de jale, pe care -l fac pentru voi, casa lui Israel! 2 ,,A căzut și nu se va mai scula, fecioara lui Israel; stă trîntită la pămînt, și nimeni n`o ridică. 3 Căci așa vorbește Domnul Dumnezeu: cetatea care scotea la luptă o mie de oameni, nu va rămînea decît cu o sută, și cea care scotea o sută de oameni, nu va mai rămînea decît cu zece, din casa lui Israel.`` 4 Căci așa vorbește Domnul către casa lui Israel: ,,Căutați-Mă, și veți trăi! 5 Nu căutați Betelul, nu vă duceți la Ghilgal, și nu treceți la Beer-Șeba. Căci Ghilgalul va fi dus în robie, și Betelul va fi nimicit. 6 Căutați pe Domnul, și veți trăi! Temeți-vă ca nu cumva să apuce ca un foc casa lui Iosif, și focul acesta s`o mistuie, fără să fie cineva la Betel ca să -l stingă, 7 voi cari prefaceți dreptul în pelin, și călcați dreptatea în picioare! 8 El a făcut Cloșca cu pui și Orionul, El preface întunerecul în zori, iar ziua în noapte neagră; ...

 

Luca Capitol 2

Luca Capitol 2 Luca 1 Luca Capitol 2 1 În vremea aceea a ieșit o poruncă de la Cezar August să se înscrie toată lumea. 2 Înscrierea aceasta s`a făcut întîia dată pe cînd era dregător în Siria Quirinius. 3 Toți se duceau să se înscrie, fiecare în cetatea lui. 4 Iosif s`a suit și el din Galilea, din cetatea Nazaret, ca să se ducă în Iudea, în cetatea lui David, numită Betleem, -pentrucă era din casa și din seminția lui David, - 5 să se înscrie împreună cu Maria, logodnica lui, care era însărcinată. 6 Pe cînd erau ei acolo, s`a împlinit vremea cînd trebuia să nască Maria. 7 Și a născut pe Fiul ei cel întîi născut, L -a înfășat în scutece și L -a culcat într`o iesle, pentrucă în casa de poposire nu era loc pentru ei. 8 În ținutul acela erau niște păstori, cari stăteau afară în cîmp, și făceau de strajă noaptea împrejurul turmei lor. 9 Și iată că un înger al Domnului s`a înfățișat înaintea lor, și slava Domnului a strălucit ...

 

Ioan Capitol 5

Ioan Capitol 5 Ioan 4 Ioan Capitol 5 1 După aceea era un praznic al Iudeilor; și Isus S`a suit la Ierusalim. 2 În Ierusalim, lîngă Poarta Oilor, este o scăldătoare, numită în evreiește Betesda, care are cinci pridvoare. 3 În pridvoarele acestea zăceau o mulțime de bolnavi, orbi, șchiopi, uscați, cari așteptau mișcarea apei. 4 Căci un înger al Domnului se pogora, din cînd în cînd, în scăldătoare, și turbura apa. Și cel dintîi, care se pogora în ea, după turburarea apei, se făcea sănătos, orice boală ar fi avut. 5 Acolo se afla un om bolnav de treizeci și opt de ani. 6 Isus, cînd l -a văzut zăcînd, și, fiindcă știa că este bolnav de multă vreme, i -a zis: ,,Vrei să te faci sănătos?`` 7 ,,Doamne``, I -a răspuns bolnavul, ,,n`am pe nimeni să mă bage în scăldătoare cînd se turbură apa; și, pînă să mă duc eu, se pogoară altul înaintea mea. 8 ,,Scoală-te``, i -a zis Isus, ,,ridică-ți patul și umblă.`` 9 Îndată omul acela s`a făcut sănătos, și -a luat patul, și umbla. ...

 

Galateni Capitol 1

... fie anatema! 10 Caut eu oare, în clipa aceasta, să capăt bunăvoința oamenilor, sau bunăvoința lui Dumnezeu? Sau caut să plac oamenilor? Dacă aș mai căuta să plac oamenilor, n`aș fi robul lui Hristos. 11 Fraților, vă mărturisesc că Evanghelia propovăduită de mine, nu este de obîrșie omenească; 12 pentrucă ... la față Bisericilor lui Hristos, cari sînt în Iudea. 23 Ele auzeau doar spunîndu-se: ,,Cel ce ne prigonea odinioară, acum propovăduiește credința, pe care căuta

 

Ioan Capitol 8

... a pus mîna pe el, pentrucă încă nu -I sosise ceasul. 21 Isus le -a mai spus: ,,Eu Mă duc, și Mă veți căuta, și veți muri în păcatul vostru; acolo unde Mă duc Eu, voi nu puteți veni.`` 22 Atunci Iudeii au zis: ,,Doar n`o avea de ...

 

Luca Capitol 12

Luca Capitol 12 Luca 11 Luca Capitol 12 1 În vremea aceea, cînd se strînseseră noroadele cu miile, așa că se călcau unii pe alții, Isus a început să spună ucenicilor Săi: ,,Mai întîi de toate, păziți-vă de aluatul Fariseilor, care este fățărnicia. 2 Nu este nimic acoperit, care nu va fi descoperit, nici ascuns, care nu va fi cunoscut. 3 De aceea, orice ați spus la întunerec, va fi auzit la lumină; și orice ați grăit la ureche, în odăițe, va fi vestit de pe acoperișul caselor. 4 Vă spun vouă, prietenii Mei: Să nu vă temeți de cei ce ucid trupul, și după aceea nu mai pot face nimic. 5 Am să vă arăt de cine să vă temeți. Temeți-vă de Acela care, după ce a ucis, are puterea să arunce în gheenă; da, vă spun, de El să vă temeți. 6 Nu se vînd oare cinci vrăbii cu doi bani? Totuș, niciuna din ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu. 7 Și chiar perii din cap, toți vă sînt numărați. Deci să nu vă temeți: voi sînteți mai de preț decît multe vrăbii. 8 Eu vă spun: pe orișicine Mă ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruCĂUTA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 98 pentruCĂUTA.

CĂUTAT

... CĂUTÁT^2 , - Ă , căutați , - te , adj . ( Despre stil , vorbire , gesturi etc . ) Ales cu grijă exagerată ; afectat , pedant . [ Pr . : - că - u - ] - V. căuta . CĂUTÁT^1 s . n . Căutare . [ Pr . : - Că - u - ] - V. căuta

 

CERCA

... a examina ; a iscodi . 2. Tranz . și refl . ( Pop . ) A se strădui , a se sili ; a căuta să . . . 3. Tranz . ( Pop . ) A proba , a căuta să vezi dacă ceva e bun , potrivit etc . 4. Tranz . ( Înv . și reg . ) A căuta . 5. Tranz . ( Înv . ) A supune la grele încercări . 6. Tranz . ( Reg . ) A vizita , a frecventa . 7. Intranz . ( Pop . ) A ...

 

SCORMONI

... SCORMONÍ , scormonésc , vb . IV . 1. Intranz . și tranz . A căuta cu de - amănuntul , a cerceta peste tot răvășind , răscolind ( pentru a găsi sau a scoate la iveală ) ; a ... se miște din loc ; a stârni . 3. Tranz . A răscoli ( în adânc ) pământul zgâriind , râcâind , săpând , brăzdând ( pentru a căuta , a găsi ceva ) . 4. Intranz . A scobi într - o materie dură ; a sfredeli . [ Prez . ind . și scórmon . - Var . : ( reg ...

 

CĂUTĂTOR

... CĂUTĂTÓR , - OÁRE , căutători , - oare , s . m . și f . Persoană care caută , cercetează , umblă sau descoperă un lucru ( ascuns ) . [ Pr . : că - u - ] - Căuta

 

COCHET

COCHÉT , - Ă , cocheți , - te , adj . 1. ( Despre oameni ) Care caută să placă ( unei persoane de sex opus ) mai ales printr - o îmbrăcăminte îngrijită , căutată , printr - o comportare atrăgătoare ; ( despre manifestările oamenilor ) care exprimă , trădează cochetărie . 2. ( Despre obiecte ) Drăgălaș , grațios , elegant , agreabil , plăcut . Interior

 

ISCODITOR

ISCODITÓR , - OÁRE , iscoditori , - oare , adj . 1. Care caută să pătrundă cu mintea , să afle , să observe cu de - amănuntul ; care spionează . 2. Care pune cuiva întrebări insistente pentru a se informa , care caută să descoasă pe cineva . 3. Care inventează ; născocitor . - Iscodi + suf . -

 

ȘICANA

... ȘICANÁ , șicanez , vb . I . Tranz . A sâcâi pe cineva pentru lucruri fără importanță , a căuta

 

ȘOMER

ȘOMÉR , - Ă , șomeri , - e , s . m . și f . Persoană aptă de muncă dar fără un contract de muncă și care caută un loc de

 

ȘTIRICI

... ȘTIRICÍ , știricesc , vb . IV . Tranz . ( Reg . ) 1. A căuta să afle ceva ( cu șiretenie ) , a cerceta , a se informa , a iscodi . 2. A comunica , a ...

 

ABIOGENEZĂ

ABIOGENÉZĂ s . f . Concepție după care originea materiei vii trebuie căutată în materia fără viață . [ Pr . : - bi -

 

AFLA

AFLÁ , áflu , vb . I . 1. Tranz . și intranz . A lua cunoștință despre ceva ; a căpăta informații , vești , noutăți despre ceva ; a auzi o veste , o noutate etc . 2. Tranz . A găsi , a descoperi ( căutând sau întâmplător ) . 3. Refl . A fi , a se găsi într - un loc , într - o poziție , într - o împrejurare oarecare ; a fi , a exista în realitate . 4. Tranz . ( Pop . ) A descoperi , a inventa , a

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...