Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ȘASIU, CADRIST, FLUX, GHERGHEF, METAFIZIC, PERVAZ, STOP, VIRGULĂ, ȘAMBRANĂ, ȘEDINȚOMAN, ȘEDINȚOMANIE ... Mai multe din DEX...

CADRU - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CÁDRU, cadre, s.n. I. 1. Ramă în care se fixează un tablou, o fotografie etc. ** Tablou, fotografie etc. înrămate ** Fig. Persoană foarte frumoasă. 2. Pervaz al unei uși sau al unei ferestre. ** Deschizătură a zidului ocupată de o ușă sau de o fereastră. ** Desen care înconjură, mărginește un text, o hartă, o fotografie etc. ** Porțiune a unei mărci poștale pe care este executat desenul. 3. Fig. Mediu, ambianță. ** Spațiu în limitele căruia este cuprinsă o imagine pe o peliculă cinematografică. 4. Fig. Limitele unei probleme, ale unui subiect, ale unei acțiuni etc.; p. ext. cuprinsul dintre aceste limite. 5. Schelet alcătuit din bare de lemn, de metal sau din grinzi de beton armat, care se întrebuințează la construcții; suport pentru diferite aparate. ** Schelet pe care sunt înfășurate conducte (electrice, radiofonice etc.) izolate. II. 1. (La pl.) Efectiv de bază al salariaților dintr-o întreprindere sau dintr-o instituție, dintr-un sindicat etc.; elementele de conducere și de comandă ale subunităților și unităților militare; p. gener. întregul efectiv al unei întreprinderi sau al unei instituții. ** (Rar.; la sg.) Persoană din efectivul unei întrprinderi sau instituții, dintr-o organizație etc. 2. (Ieșit din uz; la pl.) Subdiviziune în administrația internă a unei instituții, întreprinderi etc. care se ocupă cu angajarea personalului. (II 1.), cu evidența lui etc.; serviciul personal. ** (Astăzi rar; la pl.) Serviciu care se ocupă cu angajarea și evidența personalului unei întreprinderi, instituții etc. [Var.: (I 1.) cádră s.f.] - Din fr. cadre, (II) rus. kadrî.

Sursa : DEX '98

 

CÁDRU s. 1. v. ramă. 2. v. cercevea. 3. v. pervaz. 4. v. suport. 5. v. mediu. 6. v. priveliște. 7. v. decor. 8. v. domeniu. 9. (la pl.) v. personal.

Sursa : sinonime

 

cádru s. n. (sil. -dru), art. cádrul; pl. cádre

Sursa : ortografic

 

CÁDR//U \~e n. 1) Ramă în care se fixează un tablou sau o fotografie. 2) Tablou sau fotografie dispusă într-o astfel de ramă. 3) Pervaz al unei uși sau ferestre. 4) Desen care mărginește o hartă, un text sau o fotografie. 5) Spațiu care cuprinde o imagine pe o peliculă fotografică sau cinematografică. 6) Schelet din diferite materiale, întrebuințat în construcții (la poduri, galerii etc.) ca suport de rezistență; osatură; carcas. 7) Ansamblu de circumstanțe materiale sau morale care înconjoară o persoană; ambianță; climat; mediu; anturaj. 8) fig. Limită (prevăzută sau impusă) a unei probleme sau acțiuni. 9) mai ales la pl. Efectiv de bază care include oamenii dintr-o întreprindere, instituție sau organizație. 10) Persoană care face parte dintr-un astfel de efectiv. 11) (în armată) Personal de conducere și de comandă. /cadre, rus. kadrî

Sursa : NODEX

 

CÁDRU s. n. I. 1. structură de rezistență din bare de lemn, metal, beton armat etc., legate rigid; suport pentru diferite aparate. * ramă. * aparat de gimanstică pentru mișcări de mlădiere. 2. pervaz. 3. (fig.) mediu, ambianță. 4. (fig.) limitele în care se desfășoară o activitate, o acțiune. 5. element al unei mărci poștale, detaliul exterior al desenului. 6. imagine înregistrată pe un film fotografic; clișeu, negativ. * subdiviziune a acțiunii unui film, reprezentând o succesiune continuă de imagini; câmp(1). 7. (tv.) figura descrisă de spotul fascicolului electronic la explorarea unei imagini. 8. antenă de forma unei bobine, cu un număr mic de spire, în recepțiile radioelectrice și în radiogoniometrie. II. (pl.) serviciu administrativ al unei întreprinderi, instituții etc. care se ocupă cu angajarea și evidența personalului. * efectiv al unei întreprinderi, instituții, organizații etc.; (sg.) cel care face parte dintr-un asemenea efectiv. (< fr. cadre, (II) rus. kadri)

Sursa : neoficial

 

CÁDRU s.n. I. 1. Schelet făcut din bare de lemn, de metal, de beton armat etc., legate rigid pentru a forma un suport rezistent; suport care susține diferite aparate. ** Ramă. ** Aparat de gimnastică pentru mișcări de mlădiere prin suspensie, șerpuire etc. 2. (Fig.) Mediu înconjurător al unei persoane, al unui lucru etc.; ambianță. 3. (Fig.) Limitele în care se desfășoară o activitate, o acțiune: (p. ext.) ceea ce este cuprins între aceste limite. 4. Element al unei mărci poștale constituind detaliul exterior al desenului. 5. Imagine înregistrată pe un film fotografic; clișeu, negativ. ** (Cinem.) Spațiu dintr-un film cuprinzând o succesiune continuă de imagini, înregistrate fără oprirea aparatului de filmat; câmp. II. (La pl.) Efectiv al unei întreprinderi, al unei instituții, al unei unități, al unei organizații etc.; (la sg.) cel care face parte din efectivul unei întreprinderi, al unei instituții, al unei unități, al unei organizații etc. [Var. cadră s.f. / cf. (I) fr. cadre, (II) rus. kadri].

Sursa : neologisme

 

cádru (-re), s.n. - 1. Tablou, pictură. - 2. Ramă. - 3. Pervaz al unei uși sau ferestre. - 4. Ambianță, mediu al unei compoziții literare. - 5. Ramă ce susține fagurii în stup. - 6. Suport al bicicletei. - 7. La radio, colector de unde. - 8. Totalitatea serviciilor sau personalului unei instituții, listă de încadrare. - Mr. cadru "portret", megl. cadru. Fr. cadre (REW 6921), cf. ngr. ?????, ?????, bg. kadro. - Der. cadră, s.f.(pictură, tablou; ramă, margine); cadra, vb. (a se potrivi cu ceva; a include); cadran (var. înv. cuadrant), s.n. (suprafață circulară cu diviziuni, la aparate de măsurat; sferă), din fr. cadran.

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruCADRU

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 86 pentruCADRU.

George Topîrceanu - Mihail Sadoveanu: Cocostârcul albastru

George Topîrceanu - Mihail Sadoveanu: Cocostârcul albastru Mihail Sadoveanu: Cocostârcul albastru de George Topîrceanu Iași 1921, Edit. Viața românească Cocostârcul albastru cuprinde o serie întreagă de povestiri, independente una de alta, dar legate între ele printr-un fin procedeu de compoziție. Fiecare în parte face impresia unei mici capodopere. Alăturarea formează ca un mozaic de pietre prețioase și farmecul lor sporește încă din ansamblu. Este o armonioasă îmbinare de romantism și realism, o perindare captivantă de întâmplări din trecut și din vremea mai nouă, de oameni mânați de patimi care sfârșesc uneori tragic; o galerie variată de figuri, unele prinse în cadrul mai aspru al prezentului, altele evocate ca într-o lumină de vis din pâcla vremii și din liniștea morții. Niciodată, chiar în opera dlui Sadoveanu, poezia naturii ș-a amintirilor, nostalgia și melancolia pătrunzătoare a lucrurilor dispărute pentru totdeauna nu și-au găsit o expresie artistică mai desăvârșită. Cartea aceasta e cea mai pură esență de sadovenism. Și toată poezia care plutește de-a lungul întregii opere a dlui Sadoveanu culminează în apariția aceea stranie și misterioasă, într-un amurg de primăvară, a cocostârcului albastru... Evocarea aceasta plină ...

 

Alexandru Macedonski - Pădurea

Alexandru Macedonski - Pădurea Pădurea de Alexandru Macedonski Nimica n-are ca pădurea mai multe farmece s-atragă Un suflet ce iubește taina frunzișelor cu umbră dragă Și nicăieri nu poți mai bine de lumea-ntreagă să te pierzi Decât pe-ngustele potece sub bolțile cu frunze verzi. Frumos e muntele ce-nalță spre ceruri fruntea lui semeață, Frumos e câmpul ce se-ntinde ca și o mare de verdeață, Frumoasă, marea liniștită sau cu talazul răzvrătit, Însă nimica cu pădurea nu poate fi asemuit. Ea n-are-n sânul ei castele, dar soarele când o izbește O populează cu fantasme, și cântu-o face de vorbește, Ș-aci zărești palate-nalte, ș-aci, când ele se desfac, Ridică vocea orice frunză și-n om se schimbă-orice copac. Și câte gânduri nu deșteaptă câte-un stejar mai vechi, ce știe A veacurilor dispărute povestea cea de bărbăție, El, ce sub umbra lui bătrână s-adăpostească a putut Câte-un Mihai al țării noastre, trăit și mort necunoscut. Pădure, cine nu iubește suava ta melancolie, Tu ce ridici spre ceruri brațe visându-ți dulcea poezie, Și care om venind în tine nu se pricepe înălțat, Cu ...

 

Constantin Negruzzi - Anecdote (Negruzzi)

... întrebat: — De când Sfântul Franțisc merge călare? Capuținul i-au răspuns: — De când Sfântul Petru merge cu careta. Un zugrav, arătând un rău cadru în ființa multora altor zugravi vestiți, se lăudĂ¡ că l-au gătit foarte degrabă. La care Apelles i-au răspuns: — Nu-i trebuință să ...

 

Vasile Alecsandri - Serile la Mircești

Vasile Alecsandri - Serile la Mirceşti Serile la Mircești de Vasile Alecsandri Perdelele-s lăsate și lampele aprinse; În sobă arde focul, tovarăș mângăios, Și cadrele-aurite, ce de păreți sunt prinse, Sub palidă lumină, apar misterios. Afară plouă, ninge! afară-i vijelie, Și crivățul aleargă pe câmpul înnegrit; Iar eu, retras în pace, aștept din cer să vie O zână drăgălașă, cu glasul aurit. Pe jilțu-mi, lângă masă, având condeiu-n mână, Când scriu o strofă dulce pe care-o prind din zbor, Când ochiu-mi întâlnește ș-admiră o cadână Ce-n cadrul ei se-ntinde alene pe covor. Frumoasă, albă, jună, cu formele rotunde, Cu pulpa mărmurie, cu sânul, dulce val, Ea pare zea Venus când a ieșit din unde Ca să arate lumei frumosul ideal. Alăture apare un câmp de aspră luptă, Pătat cu sânge negru acoperit cu morți. Un june-n floarea vieții strângând o spadă ruptă Țintește ochii veștezi pe-a veciniciei porți. Apoi a mea privire prin casă rătăcindă Cu jale se oprește pe un oraș tăcut, Veneția, regină, ce-n mare se oglindă Făr-a videa pe frunte-i splendoarea din trecut. O ...

 

Ion Luca Caragiale - La Paști

Ion Luca Caragiale - La Paşti La Paști de Ion Luca Caragiale 10 ceasuri și jumătate seara, în sâmbăta Paștelui... „Marele Magazin de Coloniale, Delicatese, Comestibile et Colori și mare Depou de Vinuri et Băuturi Jndigene et Streine", cu firma „La trei struguri tricolori", și-a lăsat obloanele și închis gazometrul. Tânărul Lache, funcționar comercial în acest mare magazin, își pune costumul cel nou și cravata cea nouă, își încalță ghetele cele nouă cu bizețuri, își ia pălăria cea nouă și pornește. Douăzeci și patru de ore de absolută libertate... Să-l urmărim ceas cu ceas și pas cu pas. 11 și jumătate, sâmbătă noaptea. Clopotul de la mitropolie... Un tun... Lache trece podul de la Palatul Justiției în direcția sud. Al doilea tun... Lache a intrat în curte la Doamna Bălașa. În biserică nu mai e loc. Lache stă afară... Se închină... Cuprins de o adâncă evlavie, își aduce aminte cu dor de părinții lui de la Otopeni. Încet-încet, tot vârându-se, reușește să suie treptele de la intrarea templului. Aude corul... dar nu poate vedea decât marele policandru, învăluit într-o ceață groasă. Se ridică în vârful picioarelor, rezemându-se cu ...

 

Paul Zarifopol - Popi

... pe lângă funcțiunea lor plastică, accentuează, prin insistența lor de leitmotiv, răsunetul erotic al tabloului. Și este vizibil că această histoire dune bonne fortune, în cadru grecesc, este o superioară comedie. Fără îndoială, violența și comicăria sunt două elemente tradițional înregistrate de literații europeni din viața neogrecească, de la moartea romantismului ...

 

Paul Zarifopol - Proza lirică

... ajunge a ridica tonul până la imn. Însă în jurul acestei substanțe diletantice și a formei sale adecvate e desenat un cadru artistic: peisajul psihic al picăturilor de ploaie. Prin încadrarea aceasta tabloul capătă distanța estetică: grosul expunerii, cu monotonia inevitabilă genului, ni se prezintă cu un ...

 

Alecu Russo - Decebal și Ștefan cel Mare

Alecu Russo - Decebal şi Ştefan cel Mare Decebal și Ștefan cel Mare de Alecu Russo studiu istoric Strălucite și mult mărețe figuri sunt ale acestor doi eroi în cadrul istoric al Daciei vechi și al noii Dacii! Închipuirea se pierde în zbor, când cearcă a se urca până la înălțimea lor, și însă numele unuia dintre acești bărbați legendari este în toate gurile, pe când celălalt este acoperit cu vălul uitării. Fanatismul patriotic și ignoranța atribuie lui Ștefan tot ce i se pare minunat, tot ce-i este necunoscut; orice zidire veche, un pod de piatră dărâmat, o movilă de pământ ridicată în mijlocul unui șes întins, o ruină de cetate, biserici etc... tot, zice românul, este făcut de Ștefan vodă. Dar istoria este mai nepărtinitoare; ea ne arată imaginea maiestoasă a lui Decebal, strângând cu o mână rana deschisă în pieptul său și cu cealaltă chemând popoarele în contra poporului-rege. Ștefan e un luceafăr luminos; Decebal este un soare întunecat; însă umbra lui Decebal se întinde mai departe decât lumina lui Ștefan. Ștefan este un om gigantic, ce umple ochii; Decebal se înalță în zarea trecutului ca o zeitate nevăzută și neînțeleasă. Și ...

 

Alecu Văcărescu - Foarte multă văz plăcere

Alecu Văcărescu - Foarte multă văz plăcere 16 [Foarte multă văz plăcere] de Alecu Văcărescu Informații despre această ediție     Foarte multă văz plăcere     La a tuturor părere,     Hotărînd cu o pornire,     Făr' d-a face osebire :     Cum că lucruri delicate     Trei se află-n lume date     Care pot să îndulcească     O vedere omenească.     Zic : c-o apă și-o verdeață     Și un chip frumos la față     Au fireasc-a lor putere     Să mîngîie o vedere.     Arătînd că pot să facă     Orice suflet ca să placă,     Și cusur să nu rămîie     Pe cît simte să-l mîngîie.     Dar o minte cu simțire,     Delicată și supțire,     Vrînd acestea să le-adune,     Face judecăți mai bune ;     Nu dă făr' de cercetare     Privileghiu așa mare :     Tot un fel sînt cîte trele     Dopotrivă între ele.     Căci la apă și verdeață     Și dă este vro dulceață,     Dar o știm cu legătură     Într-un fel dă la natură.     Dînd dă obște o plăcere     La a tuturor vedere,     Și mai mult nu se-nmulțește,     Nici mai scade, nici mai crește.     Iar viind la frumusețe,     Aici voi, idei istețe !     Căci intrăm în adîncime     Și dă tălmăciri mulțime.     Vedem chipuri milioane,     Dar ...

 

Alexandru Macedonski - Castelul

Alexandru Macedonski - Castelul Castelul de Alexandru Macedonski Castelul în ruine domnește peste vale... Din turnuri retezate se-mprăștie o jale, Și stema ce pe-oricine să-nfrunte cuteza, Mâncată e de vânturi, de soare și de apă, Iar vremea ce tot curge o șterge și o crapă -- Din ea rămas-a numai un leu, — un coif, — ș-o za. Sub bolți încenușate păianjenul își țese Dantela lui subțire din fire lungi și dese; Căminul zace-n umbră, posac, — iar de pereți Abia se țin ici-colo, din cuie să nu cadă, Portrete-ncondeiate în timpi de cruciadă, Ce sparg întunecimea cu ochii lor semeți. Un biet vătaf de curte, bătrân ca lumea veche, Povești tulburătoare îți spune la ureche El a slujit străbunii baronilor de azi... El a văzut castelul în vremuri uimitoare Născut în alte zile, crescu sub un alt soare Vlăstare fără viață au dat din-nalții brazi. De-ar fi să-l crezi, când luna prin geamuri s-oglindește, Și flori de-argint și aur pe lespezi răspândește; Când bate orologiul de douăsprezece ori; În ultimul răsunet al miezului de noapte, Pe săli și coridoare aleargă fel ...

 

Alexandru Vlahuță - Sonet (Sunt zece ani. Ce curios îmi pare)

Alexandru Vlahuţă - Sonet (Sunt zece ani. Ce curios îmi pare) Sonet de Alexandru Vlahuță Sunt zece ani. Ce curios îmi pare Aspectul lucrurilor vechi, uitate! Ca dintr-un somn, deodată deșteptate, Parcă privesc c-un aer de mirare... Mai strâmtă-i casa, toate-s micșorate, Mă uit ca-n vis, și caut prin sertare Nimicuri scumpe... inima-mi tresare De-o sfântă și duioasă pietate. Aceleași cadre-mpodobesc păreții, Din rame, cată lung și trist la mine: Povești pierdute-n haosul vieții, De farmecul de-odinioară pline, Îmi readuc parfumul tinereții... Parfum de flori crescute pe

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruCADRU

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 184 pentruCADRU.

ȘASIU

... ȘASÍU , șasiuri , s . n . 1. Cadru rigid de rezistență care se montează pe osiile unui vehicul cu tracțiune mecanică și care susține caroseria . 2. Nume purtat de diferite tipuri de rame ...

 

CADRIST

CADRÍST , - Ă , cadriști , - ste , s . m . și f . ( Fam . ; astăzi rar ) Funcționar din serviciul de cadre al unei instituții sau întreprinderi . - Cadre + suf . -

 

FLUX

FLUX , fluxuri , s . n . 1. Fază de ridicare periodică a nivelului apei oceanelor sau a mărilor deschise , în cadrul fenomenului de maree , sub influența mișcării de rotație a Pământului și a atracției Lunii și a Soarelui . 2. ( Fiz . ) Curent de particule . 3. ( În sintagmele ) Flux tehnologic = circulația continuă a materiei prime , a semifabricatelor etc . în succesiunea operațiilor dintr - un proces tehnologic . Producție în flux = formă de organizare superioară a producției , în cadrul căreia produsele se obțin în condiții de adâncă divizare a procesului tehnologic . Flux de informație = raportul dintre cantitatea de informație și timpul în care ea este

 

GHERGHEF

... GHERGHÉF , gherghefuri , s . n . Cadru de lemn sau de metal pe care se întinde o țesătură pentru a fi brodată sau firele de urzeală ( 1 ) pentru țeserea covoarelor ...

 

METAFIZIC

METAFÍZIC , - Ă , metafizici , - ce , s . f . , s . m . , adj . 1. S . f . Parte a filozofiei având drept obiect cunoașterea absolută , studierea fenomenelor care nu pot fi percepute cu simțurile noastre , care depășesc cadrul experienței . 2. S . m . ( Înv . ) Metafizician . 3. Adj . Care aparține metafizicii ( 1 ) , privitor la metafizică ; care nu poate fi perceput cu simțurile noastre , depășind cadrul realității ; conform cu principiile metafizicii (

 

PERVAZ

... PERVÁZ , pervazuri , s . n . 1. Cadru de scânduri care acoperă rostul dintre perete și tocul unei uși , al unei ferestre etc . ; p . ext . partea de jos a tocului unei ... la marginea dinspre perete a unei pardoseli de lemn pentru a acoperi rostul dintre pardoseală și perete . 3. ( Astăzi rar ) Ramă , cadru

 

STOP

... circulația la întretăierea străzilor ; lampa din spate a unui autovehicul , care se aprinde când autovehiculul frânează . 4. S . n . ( Cin . ; în compusele ) Stop - cadru = efect folosit în cinematografie și televiziune , constând în oprirea mișcării și menținerea unei imagini staționare , după care se reia mișcarea , din faza la care a ... fost oprită . Stop - camera = procedeu de filmare combinată care constă în oprirea bruscă a aparatului de filmare și a personajelor din cadru

 

VIRGULĂ

VÍRGULĂ , virgule , s . f . 1. Semn de punctuație care delimitează grafic unele propoziții în cadrul frazei și unele părți de propoziție în cadrul propoziției . 2. Semn întrebuințat pentru a arăta când trebuie făcută respirația în timpul unei interpretări muzicale vocale . 3. Semn întrebuințat pentru a separa , într - un număr zecimal , partea întreagă de partea

 

ȘAMBRANĂ

... ȘAMBRÁNĂ , șambrane , s . f . Cadru

 

ȘEDINȚOMAN

ȘEDINȚOMÁN , - Ă , ședințomani , - e , s . m . și f . ( Ir . ) Persoană care are mania de a convoca multe ședințe ( 1 ) , de a discuta mult în cadrul acestora . - Ședință + suf . -

 

ȘEDINȚOMANIE

ȘEDINȚOMANÍE s . f . ( Ir . ) Practică , obicei de a convoca multe ședințe ( 1 ) , de a prelungi în mod excesiv discuțiile din cadrul acestora . - Ședință +

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...